375 matches
-
ratura interbelică. Fin de siècle înseamnă și simbolism și postromantism în formule adesea epigonice, dar rezistente și capabile de mutații. Simbolismul are parte de un al doilea val cu cercul minulescian, iar postromantismul se diluează tot mai mult în formula sămănătoristă. Cariera revoluționară a junelui patriot cunoaște un hiatus problematic, punctat doar de susținerea tardivă a licenței în drept, teză al cărei titlu funcționează ca o sub- stanță de contrast, „Ordinea publică în Statul modern“. Și în acest caz, efectul augmentativ
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
numeroasele carențe de cultură se văd imediat: lirismul este plat în plachetele celor doi tineri, iar obscuritatea vine mai curând din confuzia gândului și neputința de a-l exprima. Ulterior T. încearcă infatigabil să își aproprieze teme și motive simboliste, sămănătoriste și gândiriste, precum și variate modalități de versificare (versul liber, metrul antic etc.), rareori izbutind să atingă nivelul unui discipol menționabil. Și cercul Adonis, constituit în jurul său, este în epocă, în ciuda celor aproape o sută de plachete tipărite, un fenomen literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
generând o lirică senină, armonioasă, în cea mai autentică manieră tradiționalistă. Deși contemporan cu cele mai „neliniștite” spirite ale veacului, el se apropie prin vers mai degrabă de înaintași precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, iar predominantă rămâne factura sămănătoristă, cu toată atmosfera și motivele ei. Nostalgia proprie sufletului moldav, muzicalitatea versurilor - în care ritmul și rima constituiau condiții obligatorii, puse în valoare de sonet, formă predilectă la T. -, elogiul adus peisajului natal și eroilor neamului sunt câteva dintre însemnele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
A îndrumat, între anii 1937 și 1942, activitatea de la „Flamuri”, revistă a liceelor cu specific militar. E printre membrii fondatori ai Uniunii Scriitorilor Olteni. La mijlocul deceniului al treilea, E. Lovinescu îl menționa pe B., plasându-l într-un ultim val sămănătorist. Poetul debutase în 1925, cu un fragment dramatic, Darul voievozilor, reprezentat în prealabil la Teatrul din Arad, într-un spectacol dedicat Unirii și încoronării de la Alba Iulia (din 1922). Semnată în asociere cu A. Pop-Marțian, culegerea Miresme de departe (1927
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
a ideilor de Tudor Vianu, cronica plastică de Francisc Șirato, multă vreme cronicar dramatic fiind Liviu Rebreanu. Alte rubrici vor fi „Revista revistelor”, „Însemnări”, „Poșta redacției”. Printre poeți se numără la început personalități deja afirmate, unele în publicații de orientare sămănătoristă sau simbolistă: Elena Farago, D. Nanu, Victor Eftimiu, Maria Cunțan, Corneliu Moldovanu, alături de G. Rotică, Al. T. Stamatiad, Ion Sân-Georgiu, Eugen Relgis, Alfred Moșoiu, Claudia Millian, N. Davidescu, Alexandrina Scurtu, Ion Al-George. Aici lui A. Toma i se publică în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
însemnări despre teatru, drame, proză scurtă, precum și romanul foileton Același drum. A publicat volumele de povestiri Doamna elegantă. În urma frontului (1918), În cerdacul casei bătrânești (1926) și romanul Săraca țară a Moldovei... (1939). C.-R. cultivă o literatură în manieră sămănătoristă, cu personaje urgisite de soartă, purtând în suflet amintirea nostalgică a unui trecut patriarhal (Un boier moldovean, Dezrădăcinatul). Deși narațiunilor nu le lipsește o anume sobrietate, acestea rămân, totuși, marcate de autoritatea modelului, care poate fi identificat în proza lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
pentru scriitorii noștri clasici, el editând (în colaborare cu Eugenia Carcalechi, dar mai ales cu G. T. Kirileanu) opera lui Eminescu, Creangă, Alecsandri, Odobescu. Situându-se decis pe pozițiile tradiționalismului, nu este de mirare că se numără printre întemeietorii mișcării sămănătoriste. După o perioadă de atașament fără rezerve față de N. Iorga, își temperează entuziasmul, adoptând o atitudine mai rezervată și chiar distanțându-se de mentor, spre a se apropia, în anumite limite totuși, de poporanism. Sămănătorismul său excesiv și dogmatic l-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
ei, așa cum arăta G. Călinescu, ci o întreagă epocă literară, cu zbaterile, reușitele și scăderile ei, o etapă, în tot cazul, frământată și necesară în cultura românească, în sânul căreia s-a dezvoltat în mod organic, reprezentând, alături de Iorga, momentul sămănătorist în critica noastră. MIRCEA POPA SCRIERI: S-au dus în țară, Sibiu, 1893; Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), Orăștie, 1900; Zece ani de mișcare literară în Transilvania (1890-1900), Oradea Mare, 1901; Preludii, București, 1903; ed. București, 1905; Foiletoane, București, 1904; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
o anume linearitate a cazuisticii sufletești (Socoteala). Drumul cu plopi schimbă perspectiva. „Omul interior” este aici un citadin, în genere intelectual, capabil de o complicată mecanică sufletească, mai elastică și mai imprevizibilă. Ideologic însă, prozatorul nu părăsește cu totul orbita sămănătoristă. Se simte din modul în care personajele se raportează la oraș, din desele incursiuni întreprinse în memoria lor patriarhală, din prezența unor dezrădăcinați reali sau disimulați. Autorul are pretenția de a descoperi în realitatea contingentă un fenomen nou, de inadaptare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
în insul carpato-pontic, sub forma unui conflict temperamental, milenarul dualism geografic Occident - Orient. Cu cel de-al treilea volum de nuvele și povestiri, Omul din vis (1925), P. surprinde din nou prin schimbarea registrului narativ; de la schițe și povestiri elegiac sămănătoriste și nuvele în directă tradiție maupassantiană trece brusc, prin descoperirea psihanalizei, la texte de cutezantă introspecție psihopatologică. Sensibil la orice simptom de remaniere epică (fenomen pus în evidență și de publicistica sa), scriitorul urmărește nu numai prioritatea în informație, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
și fantasticitate. Aceasta este, de altfel, și posibila explicație a expresiei „fantasticul interior”, cu care scriitorul își particularizează un întreg ciclu de opere. O alteritate crescândă, perfecționată, excesivă colorează acum tot mai intens manifestarea personajelor, depărtându-le de linearitatea tipologică sămănătoristă. În același timp, preocupat de interioritatea lor, autorul nu mai are suport pentru tirade poematice, textul câștigând rapid în epicitate. Efectele reformulării de atitudine sunt receptate de textele scrise sau revăzute în această perioadă și care vor intra în culegerile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
cu o anume frenezie, al inventarului de teme al curentului, avându-l de cele mai multe ori companion și pe Mihail Sadoveanu. Mai mult decât atât, P. își propune să dea o dimensiune romanescă, o arhitectură și o tipologie specifică marilor motive sămănătoriste, care până la el avuseseră doar reprezentări minore. El va crea, de pildă, adevărate cicluri de romane pe tema omului robit de „rodul pământului” sau de nostalgia obârșiei; al omului cu educație patriarhală, nimerit în plasa de interese mercantile a „capitalei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
frescă paradigmatică a momentului. Primul său roman, Întunecare, se dorește un panoptic socio-moral al deceniului 1916-1926, cuprinzând epoca participării la primul război mondial și a reașezărilor politice de după conflagrație. P. îl închipuie a fi romanul generației sale, adică al „generației sămănătoriste”, și va construi în jurul unui protagonist de sorginte rurală, Radu Comșa, care, aspirând la o realizare socială, se vede contrazis de lipsa de idealism și morală a semenilor. Caracter curat, răzbind prin merite personale și muncă asiduă, Radu Comșa ajunge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
să își modernizeze retorica narativă, poate și din mondenitate, pentru a fi pe valul mișcării artistice europene, P. o face pe texte de mică extensie epică, nuvelistice. Dar, când își propune un studiu social tradițional, se întoarce la marile teme sămănătoriste. Pe motivul orașului tentacular, al metropolei corupătoare de suflete rurale nealterate, derivație a temei dezrădăcinării, crește romanul Calea Victoriei (1930), o veritabilă cronică socială a Bucureștiului anilor ’30, în care, prin intermediul câtorva protagoniști - familia magistratului Constantin Lipan, a scriitorului Teofil Steriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Al. Brătescu- Voinești, o Sodomă ucigătoare de visuri curate, de orgolii și ambiții artistice, de cariere politice și financiare. Viziunea este rodul unei perspective conservator-sămănătoriste asupra orașului modern și de idealizare a unei etici patriarhal-rurale. Tot o întoarcere la ideologia sămănătoristă, în termeni chiar mai expliciți, este și microromanul Cheia visurilor, care însă nu figurează destine în ascensiune, ci, dimpotrivă, în vertiginoasă pierdere de înălțime. Protagonistul, un industriaș respectat și invidiat pentru statutul său material și social, este cuprins de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
cu eroii lui André Malraux, Antoine de Saint-Exupéry, Jean-Paul Sartre, Albert Camus ș.a. Deși intenționa să radiografieze mediul social, P. aduce în prim-plan investigarea vieții sufletești. Pe acest traseu, tipologia învinșilor - constantă individualizatoare a prozei sale, pornită de la tipare sămănătoriste, înnobilată cu tușe caracteristice venind dinspre Maurice Barrès și Paul Bourget, trecută prin liberalismul retoric al psihanalizei și contaminată de „catastrofismul” lui Nikolai Berdeaev - evoluează modern, către soluții existențialiste. Fundalul prozei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
arhitectura epică balzaciană, reușind să dea culoare și dimensiuni stereoscopice ambianței orașului românesc de provincie și aureolând-o cu tristețea dramei dezrădăcinării. De altfel, prin aceste două romane P. și-a propus să reprezinte în panorama sa epică conceptul exponențial sămănătorist al „târgurilor unde se moare”, cum își și numește ciclul în care le include. Altă idee scumpă ideologiei sămănătoriste, cea a învățătorului de sat ca luminător al conștiinței rurale, care trăiește și moare în vatra satului, alături de țărani, este prilejul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
tristețea dramei dezrădăcinării. De altfel, prin aceste două romane P. și-a propus să reprezinte în panorama sa epică conceptul exponențial sămănătorist al „târgurilor unde se moare”, cum își și numește ciclul în care le include. Altă idee scumpă ideologiei sămănătoriste, cea a învățătorului de sat ca luminător al conștiinței rurale, care trăiește și moare în vatra satului, alături de țărani, este prilejul creării primului erou învingător, adaptat, în opera lui P.: Nicolae Apostol (prototipul e un profesor din anii de gimnaziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Duhu, este un romantic căutător de comori dacice, doritor de îmbogățire, dar imaginat ca un învingător abia în celălalt roman, Aurul negru (1934), reușita venind nu din visuri himerice, ci în urma descoperirii unui zăcământ de petrol. Viziunea rămâne însă net sămănătoristă, iar personajele cu asemenea aspirații sunt prezentate ca niște infirmi morali, învinși în toate celelalte laturi ale existenței. Doar Zaharia Duhu, când se îmbogățește și își simte bunăstarea, se dezleagă ușor de ea, nevăzând-o ca rod al muncii: va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
învinși în toate celelalte laturi ale existenței. Doar Zaharia Duhu, când se îmbogățește și își simte bunăstarea, se dezleagă ușor de ea, nevăzând-o ca rod al muncii: va dărui o imensă avere boierului scăpătat Boldur Iloveanu, sărăcit - loc comun sămănătorist - de arendași. Din epopeea lumii rurale românești a începutului de secol nu putea lipsi, pentru cel care își dorea o radiografie a ei, un eveniment cardinal, bulversant pentru conștiința contemporanilor: răscoala din 1907. Subiectul i se impune romancierului târziu, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Fram, ursul polar (1932), un roman realizat în linia lui Jack London, o adevărată capodoperă, ce a cunoscut și o neașteptată circulație în afara țării, mai mult decât oricare dintre scrierile sale. Și acesta e construit pe coordonatele mult uzitatei teze sămănătoriste a dezrădăcinării. Ca și ceilalți învinși, Fram nu își poate găsi liniștea în mediul unui celebru circ urban (Struțki), unde este iubit și adulat de copii. Îl cheamă ghețurile Polului, din care fusese smuls. Când este pe punctul de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
, revistă apărută la Chișinău, lunar, între 15 mai și 15 iulie 1929. De la numărul 2 apare cu subtitlul „Revista Societății literare-artistice-pedagogice a corpului didactic din Basarabia”. Redactor-șef și editor este A. Eliadi. Revistă de orientare sămănătoristă, D. B. își propune propagarea culturii românești în Basarabia. Fără a publica un articol-program sau articole de bilanț, revista se situează în rândul publicațiilor de culturalizare, fiind adresată în special intelectualilor de la sate. Partea literară conține proză, versuri, eseuri, folclor basarabean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286811_a_288140]
-
axată tot pe problematica rurală, marchează în plan artistic evoluția de la lirismul întrucâtva anacronic la o epică punctată de note dramatice. Cu romanul Semănătorii (1974), prozatorul se încadrează într-o orientare stilistică a cărei menire era, ca și la vechii sămănătoriști, apărarea valorilor etice și morale puse sub semnul dispariției, de data aceasta de sistemul totalitar. Celelalte romane, Drumuri (1979), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988), Eclipsa (publicat în revista „Basarabia”, 1990), sunt pledoarii pentru asanarea morală a satului, alterat printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
iar G. Călinescu va vedea în nuvelistica scriitorului doar exerciții de atelier pentru marile pânze viitoare. Unele calități ale romancierului sunt totuși detectabile încă din aceste narațiuni de tinerețe: în primul rând, o viziune realistă crudă, nedispusă la nici o îndulcire sămănătoristă sau poporanistă, ci împinsă, dimpotrivă, către explorarea zonelor sumbre ale vieții, ca în verism. Prozatorul dovedește apoi o exactă intuiție a psihologiei mediilor umane caracterizate prin experiențe stăpânite de instincte elementare. În lumea rurală sunt surprinse excelent inerțiile comportamentelor. Niște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
crește și se impune progresiv, prin măreția ansamblului. „Frazele, considerate singure - scrie G. Călinescu -, sunt incolore ca apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul mării.” Ion înseamnă o revoluție și față de lirismul sămănătorist sau de atitudinea poporanistă și față de eticismul ardelean, constituind o dată, istorică am putea spune, în procesul de obiectivare a literaturii noastre epice. Formula lui Ion este îngrămădirea unui fluviu curgător de fapte ce se perindă aproape fără început și fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]