877 matches
-
ce se întâmplă. „Din ritmul cotidian al Timișoarei de acu două sute de ani au rămas mărturie curțile interioare ale caselor din cetate. Multe dintre ele sunt invadate de birouri de avocați și notari. Există tot în aceste curți și firme sărăcăcioase, cu birouri ruinate pentru traduceri, copiat acte, dactilografiat, xeroxat. SRL-urile sărăcane nu distrug cercevele, uși vechi sau verande. Motivul nu e că ar avea mare respect și iubire de vechiturile istorice, le-ar da deoparte degrabă, numai că nu
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
expresionismului german cu Fritz Lang și F.W. Murnau, însă Sokurov este abisal, personajele sale vin din întuneric și intăr în lumină sau sunt invadate de lumină într-un fel nelumesc. Gretchen (Isolda Dychauk), asemeni unei apariții, pătrunde în camera sărăcăcioasă a lui Faust pentru a-i pune o întrebare esențială. Dacă este cel care l-a ucis pe fratele ei Valentin, unicul protector al familiei. Însă există în această apariție umbra unei dorințe, și fascinația, de o parte și de
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava i-a acordat gradul I de handicap cu însoțitor, Andrei a fost îngrijit de mama lui. Anul trecut, mama tânărului a murit. O perioadă, după moartea mamei, Vasile Stețco, care locuiește în aceeași casă sărăcăcioasă cu fratele Andrei, dar și cu concubina lui și cei doi copii ai lor, s-a ținut de promisiune și l-a hrănit cât de cât pe bolnav. În ultimul timp, bărbatul încasa doar banii de pe urma fratelui cu handicap, dar
La 23 de ani, un tânăr cântărește 21 de kg. "Îl hrănim ca pe bebeluși. Există riscul să moară" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33663_a_34988]
-
dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai mari actori români și difuzate cu regularitate de mai multe ori pe săptămână, s-au bucurat de o importantă popularitate. Când încă nu exista televiziune, sau când emisiunile TV erau scurte și de regulă atent supravegheate, repertoriul cinematografelor era sărăcăcios, teatrul radiofonic, mai ales (dar nu numai) în orașele mici, devenea singura ofertă culturală reală. Mulți oameni, de toate vârstele și condițiile sociale, îi cunoșteau după voce pe mai toți actorii importanți ai României. Mai târziu înregistrările făcute la București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vopsele, inele, ghiuluri, cercei, brățări, coliere și... cu care erau ornamentate mai toate interpretele de muzică populară? Fiindcă ne aduceam aminte de imagini tv cu Maria Tănase, Ioana Radu, Ileana Sărăroiu, Mariana Drăghicescu, Titiana Mihali, Maria Pietraru, Maria Apostol - niște sărăcăcioase, dar ce voci, dar ce texte! Închis paranteza! Și încă: multe alte emisiuni tv care, în alte seri, ne umpleau mintea și sufletul de încredere, lumină și speranță, ajunseseră să ne întristeze într-atât încât simțeam că însăși viața noastră
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
o recunosc: Balduin, fără eterna pelerină, pur și simplu cu un hanorac kaki din pânză de cort, cu un bonet de lână pe ochi, ca un muncitor trimis la schi de sindicat. Îl însoțea o tânără îmbrăcată într-un palton sărăcăcios, târând picioarele într-un fel de papuci mizerabili, cu urme de var. Probabil că fata lucra ca ajutor de zugrav pe șantier. În chipul oacheș al fetei nu mi-a fost greu să recunosc pe fata cea mai mare a
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
acestor poezii dezgropate cu grijă și tandrețe de domnii Ciotloș, Lazu, și Stoie, mă jenează nițel, dar mă și amuză. Chestia cu "șantierul" și "baraca" provin evident din dorința de a apărea în presa socialistă, dar sunt și rezultatul (cam sărăcăcios) al unei luni de zile petrecute la hidrocentrala în construcție din Argeș unde fusesem trimis cu poetul Ion Gheorghe (in loco parentis) să acumulez "experiența" necesară pentru transformarea mea eventual într-un "poet al poporului." Acest proiect a eșuat lamentabil
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
ouț of office for 3 weeks...bla bla”. Iar eu, drăguță că întotdeauna, îi dau reply “ok, have a nice holiday :)”. Și primesc înapoi “I am going to the hospital, Loredana :|”. Pauză. Ea săracă îmi scrisese intr-o engleza mai sărăcăcioasa că se internează pentru 3 săptămâni :)) Va dati seama că am început să îmi cer scuze, că nu am citit ok, că îmi pare rău, doamne ce prost m-am simțit dar în același timp mi s-a părut f
Gafa se întoarce, acum într-o nouă prezentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18926_a_20251]
-
Text scris de Viviana Stepanescu Magicianul încă scotea iepuri din pălăria jerpelita și peticita, când mama mea s-a decis ca voi merge la medicină. Nu aveam prea multe, trăiam într-o casă sărăcăcioasa, mâncare puțină, iar hainele deșirate pe care le purtăm nu anunțau nici ele un viitor prea măreț. Eram copil și grijile nu-și găseau locul în gândurile mele. Credeam în magie și în pălăria nesfârșita din care ieșeau iepuri dolofani
RESEMNARE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373755_a_375084]
-
locuit. E în curtea bisericii catolice, o casă de cărămidă roșie, sordidă. Va fi demolată. Cînd m-am îmbolnăvit, pe la nouăsprezece ani și ceva, Frenkel susținea că eu am pățit-o din cauza lecturii! Uneori venea pe la noi. Veșnic agitat, îmbrăcat sărăcăcios, cu niște ochelari groși, c-o interminabilă poftă de-a explica micile scandaluri de la școală, profund întristat din cauza băiatului care făcuse nu știu ce poznă și urma să fie eliminat. Fiica lui s-a căsătorit cu un coleg de-al meu de
Acolo am citit pentru prima dată Întâmplări în irealitatea imediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13684_a_15009]
-
Dumnezeu ți-a pus stiloul în mînă, cînd îndreptîndu-ți marțial șira spinării și așezîndu-te picior peste picior într-o poză cît mai pe măsura convingerii de nezdruncinat că nu-i pe lume geniu mai mare ca tine, iată un rezumat sărăcăcios al repertoriului, teoretic infinit, de gesturi săvîrșite de cel care scrie de mînă. Ce merită a fi reținut e că toate aceste gesturi corespund piedicilor de care vorbeam mai înainte. Dacă piedicile n-ar fi, ritualul și-ar pierde rostul
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
mâncam împreună. Vasele le spălam într-o chiuvetă care se afla în camera noastră. Baia, foloseam toți una și se afla în coridorul care despărțea apartamentul gazdelor, de camerele noastre, toaleta era afară în curte mai în spate. Erau cam sărăcăcioase condițiile noastre de trai, dar noi eram la vârsta când acest lucru trecea pe ultimul plan. Nu avem nici televizor doar aparatul de radio care ni-l dăduse tata de acasă și îl ținem deschis toată ziua, până ne ducem
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
și trup omenesc în acest pământ ales, coborând în această stare chenotică a pătimirii, răstignirii, morții pe Cruce și, mai ales, a învierii Sale din morți pentru noi și pentru a noastră mântuire!... Și fiindcă, vorbele mele sunt mult prea sărăcăcioase în a exprima starea și mulțumirea sufletească la care am ajuns în urma săvârșirii acestui pelerinaj, m-am gândit că mai bine este să fac un scurt excurs, o scurtă trecere în revistă a momentelor și a locurilor cele mai relevante
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
o legendă îmbogățită ad-hoc despre acest personaj pe cât de straniu, pe atât de controversat. Prima dată s-a auzit despre el imediat după terminarea războiului când fusese reperat prin zona Pădurenilor un tânăr blond, desculț și îmbrăcat cu o haină sărăcăcioasă peste care era legat cu sfoară de sac. Nu l-au luat în seamă și l-au numit Pustnicul. Anii au trecut, a îmbătrânit și el, au îmbătrânit și locuitorii care deveniseră subit mai curioși și... cam atât. Ori de câte ori avea
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
privească și se uită în jos. Mulți dintre ei fac semnul crucii: - Are dreptate, așa este. Vorbele lui cădeau ca un potop căruia nu i te poți opune. Avea ceva maiestuos și imperativ în rostirea lor, cu toată îmbrăcămintea lui sărăcăcioasă. - Nu vă mai rugați pentru trai bun că osânda voastră este mult mai mare decât suferințele de care ați avut parte până acum. S-a umplut lumea de case de pierzanie, de îndemnuri la desfrânare, de nelegiuiri din ce în ce mai păcătoase și
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
noastră, ca toate celelalte e loc de refugiu pentru paria. Ora 7, într-o dimineață ploioasă de aprilie. Doru Gherasim Hrib, un om încă în putere, la vreo 40 și ceva de ani, își începe ziua, ridicându-se alene de pe sărăcăciosul culcuș pe care și l-a așternut în grabă cu o seară înainte, într-un vagon dezafectat, garat pe una din liniile secundare ale Gării de Nord din Timișoara. Într-o geantă veche de ceferist, poartă cu sine de amar de ani
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
Karachi deveni un puternic oraș comercial. Doar în câteva clipe se anunță aterizarea noastră la Karachi. Și acum spectacolul era feeric. Cum necum, acest oraș pakistanez, construit sub ocupația engleză, în pofida miilor de străzi comerciale, și a milioanelor de căsuțe sărăcăcioase, părea un oraș sistematizat, cu șiruri de străzi drepte, paralele, nesfârșite, luminate de lumini de noapte. Era ceva măreț. După câteva minute am aterizat pe aeroportul din Karachi. Noi, cei din avion, după ce avusesem climatizare tot drumul, nu ne venea
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
în complexul unde era cazată și adormi imediat, după ziua plină de evenimente. Auzi deodată, niște copii plângând cu foc. - Șobolanii ne-au mâncat toate rezervele de alimente. Din ce vom trăi? În fața ochilor săi, apărură mai mulți copii îmbrăcați sărăcăcios. - Trebuie să existe o salvare, îi liniști o femeie între două vârste. - Pentru bogații din centrul orașului probabil că există. Ei pot cumpăra cu banii mâncare, din alte locuri. Noi, cei săraci, ce ne vom face însă, spuse un bărbat
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
și-a dorit mereu baiat. Ziua trece uimitor de repede și Alexandru intră in odaie duhnind a alcool. Magdalena așează bucatele pe masă, asa cum o face de fiecare dată, tot ce este mai bun pentru soțul ei, o masă sărăcăcioasă dar gătită cu drag pentru copiii ei. Dintr-un căuș de fasole făcuse o ciorbă moldovenească și iahnie de fasole, era o bucătăreasă desăvârșită, o mămăligă mare galbenă ca soarele aburind în largul mării trona în mijlocul mesei. Mama-și adună
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
fost viața mea?.. O copilărie searbădă, fără frați, fără surori, într-o curte cu pomi și o grădină plină cu flori. O casă țărănească, străveche, cu două camere, probabil construită de bunici sau părinții bunicilor. Era un colț de rai!..Sărăcăcios , dar, colț de rai! Până au venit cei cu șantierul construcțiilor de blocuri, cu gropile lor, cu noroaiele și sonetele care băteau pământul, bubuind zi și noapte. Îl chemase pe tata la primărie să cedeze curtea și casa. Raiul lor
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
omului, susținea Sorin Ullea, se exprimă prin cuvinte, și idei. Cu cât o limbă e mai bogată în cuvinte de tot felul și bine alese, și plină de nuanțe, stimulează și îmbogățește gândirea și, invers, cu cât limba e mai sărăcăcioasă și redusă total în fondul ei de cuvinte elevate, decade și ajunge la nivelul mizer de azi, în care nu se mai pot închega idei înalte. La care se mai adăugă și oribila vulgaritate care e inerentă unei societăți în
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
a citit și o pastorală a Sfântului Sinod care ne îndeamnă la dărnicie, la bunătate, la deschiderea sufletului înspre cei necăjiți, bolnavi, săraci, lipsiți. Domnul Hristos S-a coborât din ceruri pe pământ și S-a întrupat într-o iesle sărăcăcioasă în Bethleem. A venit pentru toată lumea, dar eu zic că întâi pe acești oameni nenorociți îi iubește. Și atunci noi, dacă vrem să fim Săi, să fim și noi darnici. Chiar o strofă de colindă zice: „Acum te las, fii
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
Perugia, când, spunea el, a primit un mesaj de la Iisus Hristos, care-l chema să renunțe la stilul lumesc de viață. După eliberare, a adoptat Evangheliile ca regulă de viață și pe Iisus Hristos ca model. Se îmbrăca în haine sărăcăcioase, cerșea pentru a se întreține și predica despre puritate și pace. Vizita spitale, îi ajuta pe bolnavi și îi considera pe toți oamenii frați. Iubea animalele, considerându-le creația lui Dumnezeu și frați ai omului. AGERPRES
4 octombrie – Ziua Internațională a Animalelor [Corola-blog/BlogPost/93496_a_94788]
-
din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe vremea copilăriei mele, în satul de la margine de țară, nu aveam radioreceptoare iar televizoarele încă nu se inventaseră. În acele împrejurări, trăiam clipele magice ale colindelor „live”, cu acei colindători reali, îmbrăcați sărăcăcios, cu haine de la cei mai mari, cu tălăngi luate de la gâtul oilor și al măgarilor, cu buhai din bășică de porc. Sorcovele erau făcute de mămicile lor, din ramuri de busuioc, prinse de băț, după priceperea și simțul artistic al
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]