209 matches
-
martor fiind Constantin, nepotu-meu, Constantin Brâncoveanul, coconul Stancăi. — Stai, măria ta, că pierd șirul. Al surorii matale, cea de se teme de comete? — Da, fiul ei, Constantin Brâncoveanul. Dar mama făcu testamentul nu de dragul nostru, ci tot de al moșiilor, sărăcuțele, că dacă pe vodă Șerban îl mazilește, cine urcă pe tron în locul lui îi ia toată averea și, cum scrie mama, ,,îi rămân copiii săraci“. — Și? — Mama dă testamentul mitropolitului, care-l pecetluiește martor fiind... — Constantin Brâncoveanul, spuse călugărul zâmbind
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sarcinile. Vom exemplifica, în continuare, prin câteva exerciții pe care le-am folosit pentru clasa I și a II - a. Află numărul: Veverița La ce număr mă gândesc, Tu încearcă să-l găsești. Rița - Veverița dându-se huța, A strâns, sărăcuța, nuci 99 32 ne-a dat nouă. Socotiți voi, dragii mei, Câte i-au mai rămas ei ? Completează povestirea... A fost odată ca niciodată un împărat care avea un fiu, pe nume Făt - Frumos. Când a împlinit .........(2 + 6 + 10
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
s-a minunat: “sunt o tânără, fierbinte, frumoasă, sexoasă, tariful meu e generos: vreau să-mi cumpăr casă!”. Sau altul: “babalâcule, te rog, să nu-mi găsești vreo vină, sunt tânără, expertă-n sex și vreau o mașină”. Altele mai sărăcuțe (poate și cu duhul) Îi propuneau să le Înfieze, altele Îi cereau bani că sunt handicapate, În fine, totul se Învârtea În jurul banilor. “Nu este lucru curat”, Își spuse, “trebuie să-mi schimb descrierea, și să-mi pun și poza
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
zic, ți-o fi ea dragă d-tale, fata, dar și eu sunt om bătrân și am pățit multe și cu lingura cea mare am înghițit necazurile și de aceea cred că nu-i pentru dumneata fetișcana noastră... Că ea, sărăcuța, nici avere n-are, nici învățată nu-i și nicicum nu se potrivește cu dumneata, domnule locotenent! ― Fiindcă mi-e dragă, ne potrivim, murmură Apostol tulburat, ca și cum n-ar fi așteptat împotrivire. Groparul se mai scărpină în cap, mai cercetă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai drag, casa părintească, satul natal, amintirile Frenței ? Ce n-au reușit rușii, au reușit dumnealor, adeventiștii de ziua a șaptea, putrezile-ar sămậnța în vecii vecilor! Că romậnul s-a născut ortodox, avea să-mi dovedească însăși moartea mamei mele. Sărăcuța de ea! A plătit scump nechibzuința de a-și întina taina sfậntă a Botezului ! S-o fi văzut cum se perpelea la gậndul că va pleca fără lumină acolo, în întuneric, ea, cea venită pe lume cu multă lumină, născută
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
pe care să le schimbi după bunul tău plac. Mă liniștea doar insistența cu care suna telefonul, intra automat pe fax și se deconecta din cauza lipsei de hârtie, semn că totuși exista dorința comunicării cu mine. Credeam că ea personal, sărăcuța, fugită de acasă, insista cu mânuța ei, apăsând de fiecare dată pe butonul SEND. Ce nu știam eu e că ea se ducea la un fax automat căruia îi punea foile de cu seară și îl lăsa să încerce până când
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nou, dar de data asta se auzea mult mai de aproape. —Anna, sunt în lift. S-a blocat. Cred că sunt între etajul patru și cinci. Stai liniștită, zise Anna. O rezolvăm noi. —E întuneric. Darcey își simți vocea tremurând. —Sărăcuța de tine. Zău, stai liniștită. Sunăm la serviciile de urgență ca să te scoatem de acolo. A, bun. —Ești bine? Da. Dar aș prefera să fiu oriunde altundeva. —O să te scoatem de acolo cât de curând. Îți promit. Ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
părând șocat. Barul e deschis până la două. —Genial! exclamă Clodagh și trânti paharul cuiva. Paharul se lovi de masă și aruncă un jet de bere peste pantalonii lui Bicycle Billy. —Scuzescuzescuzescuzescuze, insistă Clodagh, amețită. Dumnezeule, îmi pare foarte rău. Ah, sărăcuța, empatiză Ted. La unison, întreaga masă cântă: —Nu prea iese. Mark Dignan tocmai li se realăturase și admira scena. Bicycle Billy frecându-și pantalonii cu mâneca jachetei, Clodagh cerându-și scuze frenetic. Înainte ca cineva să spună ceva urât despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Încercă să deslușească despre ce era vorba. Un animal. Dumnezeule, era un șobolan? Ba nu, era o pisică și, în aparență, era și rănită. Se uită în jur și nu văzu niciun semn că proprietarul s-ar afla prin apropiere. Sărăcuța! Calvert nu era un mare iubitor de animale, dar își aduse aminte că acum un an avusese grijă câteva zile de terrierul unui vecin și acesta îi spusese că cel mai apropiat cabinet veterinar era chiar după colț, pe strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de la case care mă priveau în clipa aceea, mi-l închipuiam pe îngrozitorul domn Chipstead râzând din cauza asta cu ele în camera personalului sau cum s-o numi ea la supermarket. — Nooo, e bolnavă. Una șaptezeci și două. — O, drăguța. Sărăcuța de ea, am reușit eu să bălmăjesc, cât am putut eu de ușurat, scoțând din buzunar două fise de o liră. Se-ntoarce curând, nu? — Nuș’. Am împins rapid fursecurile într-o sacoșă, mi-am luat restul și am pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Toți copiii fac febră și vomită. Nu vin acasă pentru că copilul meu are stomacul nițel deranjat. Ruby se lupta cu lacrimile de-acum. Era posibil ca Claudia să aiba o zi liberă, dar bănuia că În ceea ce o privea pe sărăcuța Avocado, Claudia era mereu ocupată. Uite, poate că ar trebui să te duci, zise Ruby, după ce Claudia terminase de lătrat la Marta. Pot să-ți trimit niște costume de baie ca să le probezi acasă. Sunt convinsă că ai dreptate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ceva pentru copil. S-a Întors la magazin și a lucrat până la trei jumate. Apoi s-a dus acasă să se schimbe pentru circumcizie, care urma să Înceapă la cinci. În timp ce conducea spre casă, Ruby a devenit din ce În ce mai supărată din cauza sărăcuței Avocado. Într-un sfârșit, s-a forțat să se gândească la altceva. Gândurile i s-au Îndreptat către Sam Epstein - cum i s-a Întâmplat de mai multe ori În ultimele zile. În ciuda promisiunii sale de a o suna din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nopțile... Sau să le câștigi, Víctore. În sfârșit, nu știu ce se-ntâmplă cu mine și nici ce se-ntâmplă cu noi. Și eu, în ce mă privește, cred c-aș reuși să mă resemnez; dar biata mea Elena, sărmana mea Elena... Sărăcuța de ea! — Vezi? Ai și-nceput s-o compătimești. — În sfârșit, Augusto, gândește-te bine înainte de a te însura. Și se despărțiră. Augusto se întoarse acasă cu capul doldora de câte auzise de la don Avito și Víctor. Aproape nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
amândoi cu fetița, eu o țineam pe genunchi și-i spuneam povești, și-o sărutam, și-i înșiram tot felul de fleacuri, când s-a apropiat și maică-sa și-a început și ea s-o mângâie. Și-atunci ea, sărăcuța, mi-a pus o mânuță mie pe umăr și cealaltă pe umărul maică-sii, și ne-a spus: „Tăticule..., mămico..., de ce nu-mi aduceți un frățior ca să se joace cu mine, așa cum au alte fetițe, să nu fiu singură cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lung și apăsat pe gură. Ieșind, fata îi aruncă o privire plină de o spaimă enigmatică. Și de îndată ce ieși ea, Augusto gândi în sinea lui: „Mă disprețuiește, fără doar și poate; am fost ridicol, ridicol, ridicol... Dar ce știe ea, sărăcuța, despre lucrurile astea? Ce știe ea despre psihologie?“ Dacă bietul Augusto ar fi putut citi atunci în cugetul lui Rosario, ar fi fost și mai disperat. Pentru că naiva fetișcană gândea: „Într-una din zile am să mă-ntorc ca să petrec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și proștii n-ar putea înnebuni. Ce-am făcut cu Rosarito - gândi el mai departe - a fost ridicol, pur și simplu ridicol. Ce-o fi crezut despre mine? Dar ce-mi pasă ce crede despre mine o fetișcană ca ea?... Sărăcuța! Însă... cu câtă naivitate se lăsa în voia mea! E o ființă fiziologică, perfect fiziologică, exclusiv fiziologică, fără nicio psihologie. E inutil, așadar, să o folosesc drept cobai pentru experimente psihologice. Cel mult, fiziologice... Oare însă psihologia, și mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în zilele ei de revenire și liniște, dar și în cele de chin. Și Cecilia, bineînțeles, dar ea mai avea și casa ei de îngrijit, încât matale ai fost acela care ai văzut-o tot timpul cum s-a chinuit, sărăcuța de ea, și cât a suferit, bine c-a reușit Mioara s-o ducă la clinica aceea nemaipomenită. Trebuie că-ți este greu, îți era ca o bunică, nu-i așa? E tare tristă casa asta fără ea! A naibii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
lume. N-am spus nimănui dintre cunoștințe că divorțez. La grădinița aia unde lucrez, mai ales, n-am suflat o vorbă. Am impresia idioată că port un stigmat și c-o să mă arate lumea cu degetul. Uită-te la ea, sărăcuța, a lăsat-o bărbatu-său. Sau: uită-te la ea, sărăcuța, a divorțat. Sau naiba știe ce alte vorbe de-astea. Într-o zi m-am trezit că mă frecam de zor sub duș, după ce îmi imaginasem ce-o să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
aia unde lucrez, mai ales, n-am suflat o vorbă. Am impresia idioată că port un stigmat și c-o să mă arate lumea cu degetul. Uită-te la ea, sărăcuța, a lăsat-o bărbatu-său. Sau: uită-te la ea, sărăcuța, a divorțat. Sau naiba știe ce alte vorbe de-astea. Într-o zi m-am trezit că mă frecam de zor sub duș, după ce îmi imaginasem ce-o să spună gura lumii. M-a pufnit râsul, dar nu reușesc să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de modă la Runway. Am Învățat mai mult În anul petrecut acolo decât În următorii cinci. — A fost o adevărată experiență. Am fost norocoasă să lucrez acolo. — Ce ai făcut acolo? — Păi, de fapt, am fost asistenta Mirandei Priestly. — Zău? Sărăcuța de tine, nici nu mi‑am dat seama. Ia stai puțin - nu ai fost cumva chiar tu fata care a fost dată afară nu de mult, la Paris? Mi‑am dat seama, prea târziu, că făcusem o mare greșeală. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ici-colo pe suprafața apei. "Ăsta e Lacul roșu, strigai, Ghilcoșul, nu?!", ca și când dacă era așa, parcă vroiam eu să spun, mama fetei avea dreptate, dar îi scăpa totuși ceva... Da, zise, e Ghilcoșul!" " Păi vedeți?!" strigai triumfător. "Da, mă îngînă, sărăcuța, ce s-a supărat ea atunci!" Și mama și fiica se priviră. "Spune!", zise Suzy. "Taică-său a vrut să schimbe filmul și nu știu cum a făcut că i-a căzut aparatul în apă." "Și pe urmă?", zise fata cu un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ripley luă ceașca pe jumătate plină. ― Ei, a fost bună? O să mai bei peste un minut. Nu știu ce ai mâncat și ce ai băut până acum și nu vreau să te îmbolnăvesc cu mâncare prea bogată (Îi mai descâlci părul blond.) Sărăcuța. Nu prea ești vorbăreață, așa-i? Dar dacă nu vrei să vorbești, n-ai decât. Și eu sunt cam tot așa. Am observat că majoritatea oamenilor vorbesc fără să spună nimic. Le place să pronunțe cuvinte, dar nu asculta răspunsurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cetățean american poate să își realizeze potențialul. Sunt și alte personalități de culoare ce pot pretinde că au ajuns chiar mai bine decât președintele, cel puțin financiar: miliardara (în dolari) Oprah Winfrey, jucătorul de golf Tiger Woods, și, probabil, mai sărăcuțele jucătoare de tenis Serena și Venus Williams. Să mai adăugăm, la o lungă listă din sport și show biz, nume precum Mike Tyson, și alți Mike-s precum Michael Jordan și Michael Jackson. Biografiile lui Michael Jackson și Barack Obama arată
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
zile mai bune. Copiii dădură năvală la coș, întrecându-se fiecare să apuce pâinea ce i se părea mai mare și mai frumoasă și apoi plecară, fără să mulțumească binefăcătorului lor. Dintre toți, numai Irina, o fetiță îmbrăcată în haine sărăcuțe, dar curate, stătu la o parte, luă pâinea cea mai mică, ce rămăsese în coș, apoi sărută mâna binefăcătorului și plecă bucuroasă acasă. A doua zi copiii veniră din nou și se purtară ca întâia oară. Biata Irina luă și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mă aflu mai mult în ceață decât în cer senin. Memoria nu mă prea ajută, dragă prietene de demult. Probabil și din cauza că, la vârsta aceea, nu ne prea stătea gândul la fete. Dar, poate, și datorită faptului că ele, sărăcuțele, nu se prea amestecau în jocurile noastre băiețești. Așadar, nu-mi prea aduc aminte de ele. E adevărat, de Cela Zdrincu, parcă-parcă... era o târgoveață care, evident, se ținea cu nasul pe sus, o știu îmbrăcată frumos, curat și era
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]