232 matches
-
țărănesc-tradițional și cel romantic-modern. Între izvoarele istorice, textul folcloric de epocă surprinde cu cea mai mare acuratețe procesele din sfera mentalităților, În cazul de față suferințele elevilor blăjeni, ale „diecilor”, cum sunt aceștia numiți, confruntați cu rigorile misiunii lor benedictine: Sărăcuții, diecii, Negri-s ca călugării! Nu-s negri de țâitură, Da-s negri de-nvățătură! Când să uită la scrisori Îi dau gânduri și fiori Din tălpi păn’ pe suptsuori. Cum să uită pă hârtie Numai Dumnezău Îi știe, Toată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
văd catastrofe și calamități la fiecare colț de stradă. Când își văd copilul plângând, devin agitați, creând, fără să își dea seama, mai multă tensiune, odată ,,porniți” sunt greu de oprit (,,Ce te doare puiule? Unde? Te doare tare? Vai, sărăcuțul de tine!”). Atunci când apare o problemă, părinții exagerat de protectori se grăbesc să caute vinovații și să țină morală (,,De câte ori ți-am zis că....?), fapt care duce la scăderea eficienței rezolvării conflictului și a învățării unor reguli de disciplină. Asemeni
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Colecția ACADEMICA 253 Seria Litere Cristina Sărăcuț este lector universitar (Departamentul de Didactica Științelor SocioUmane, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea BabeșBolyai, Cluj-Napoca). Membră a Asociației Profesorilor de Limba și Literatura Română "Ioana Em. Petrescu". În 2010 a obținut premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dans Le monde en deux jours de George Bălăiță, Synergies Roumanie, 2011, Literația și lectura formelor vizuale în volumul Literația. Cadre conceptuale și rezolvări didactice, 2012).ii la Dostoievski și Tolstoi, Despre înstrăinare la Camus, Kafka și E. Ionesco). Cristina Sărăcuț, Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
discursul critic la experimentul literar (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SĂRĂCUȚ, CRISTINA Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar / Cristina Sărăcuț; Cuvânt-înainte: Alexandra Vrânceanu. - Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0111-5 I. Vrânceanu, Alexandra (pref.) 821.135.1.09 7.01:111.852 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SĂRĂCUȚ, CRISTINA Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar / Cristina Sărăcuț; Cuvânt-înainte: Alexandra Vrânceanu. - Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0111-5 I. Vrânceanu, Alexandra (pref.) 821.135.1.09 7.01:111.852 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0111-5 I. Vrânceanu, Alexandra (pref.) 821.135.1.09 7.01:111.852 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA CRISTINA SĂRĂCUȚ EKPHRASIS De la discursul critic la experimentul literar Cuvânt-înainte de Alexandra Vrânceanu INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: ekphrasis, descriere, referințe ekphrastice, roman ekphrastic românesc, operă de artă Cuprins Cuvânt-înainte (Alexandra Vrânceanu) / 7 Argument / 15 Partea I Interesul pentru ekphrasis în critica românească
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
principal al volumului de față este că își propune să analizeze în romanul românesc postbelic figura retorică moștenită de la retorica elenistă, ekphrasis, pe care criticii moderni au definit-o drept "descrierea unei opere de artă într-un text literar". Cristina Sărăcuț pornește de la o prezentare a câtorva dintre teoriile care privesc descrierea operei de artă într-un text literar, căutând să sintetizeze cercetările care s-au referit la acest topos 1 în studiile occidentale și românești. Lunga tradiție a acestei figuri
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru propria analiză. Astfel, ea se oprește în capitolul "Ekphrasis și descriere - O introducere în teoria ekphrastică a secolului XX" asupra unor teorii care reprezintă puncte centrale în istoria analiza acestui topos atât de frecvent întâlnit în literatura occidentală. Cristina Sărăcuț prezintă apoi, în capitolul al doilea al lucrării, studiile teoretice românești care privesc relația dintre literatură și arte vizuale publicate între anii 1960-1995, pregătind astfel terenul pentru analiza câtorva dintre cele mai reprezentative romane românești postbelice unde apare ekphrasis: Lumea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în favoarea unei perifraze de tipul "descrierea unei opere de artă într-un text literar". Desigur, polemicile privitoare la definirea termenului și la necesitatea utilizării lui privesc în primul rând pertinența adoptării unui termen din retorica clasică în cea modernă. Cristina Sărăcuț comentează în capitolul I al lucrării sale câteva teorii care privesc termenul ekphrasis, dar, se poate observa din analizele făcute că privilegiază definiția modernă a termenului, adică "descrierea operei de artă". Mai mult chiar, tot din analiza exemplelor discutate de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pictură și sculptură 5. Astfel, lucrarea sa devine o analiză a relațiilor dintre pictură sau sculptură și literatură sau, mai clar, despre rolul pe care descrierea unor opere de artă îl joacă în romanele lui Țoiu, Buzura și Bălăiță. Cristina Sărăcuț discută în paralel mai multe opere literare care se inspiră din aceeași pictură, acordând mereu rolul central literaturii române, și urmărește mai ales felul în care scriitorul interpretează pictura și rolul pe care această descriere îl ocupă în roman. Alături de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
literare îl ocupă naratologia. Având în vedere că aceste arte, literatura și pictura sau sculptura, diferă profund la nivelul expresiei, devine esențială găsirea unei metode de analiză care să explice felul în care interferează limbajul verbal și cel plastic. Cristina Sărăcuț analizează deci, cu mijloacele naratologice relația dintre pictură și literatură și se oprește în special asupra modalităților, diferite, prin care se reprezintă timpul în romanele analizate. Ea adaptează la analiza ekphrasis concepte din naratologie, cum ar fi descriptor și descriptar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și "destinatar al narațiunii" (p. 107). În alte exemple, autoarea comentează raportul dintre narațiune și descriere, observând că "fragmentul ekphrastic îndeplinește funcția de analepsă" (p. 98). În Capitolul II, intitulat "Imagine și literatură în critica românească din perioada 1960-1995", C. Sărăcuț se referă la "articolele și studiile semnate de către critici de artă și critici literari și publicate în revista Arta în perioada 1960-1995 și semnate de către critici de artă și critici literari" (p. 52) și la "studii ale unor critici literari
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură și arta vizuală, în linia doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema descrierii ekphrastice" (p. 52). De altfel, din cauza lipsei de interes a criticilor români, cel puțin până în 1995, pentru ekphrasis Cristina Sărăcuț comentează un singur articol care privește acest subiect, al Ameliei Pavel. Este adevărat ca înainte de 1995 s-au publicat puține lucrări cuprinzătoare privitoare la ekphrasis, dar cercetarea acestui topos a atras din 1995 atenția multor cercetători, care s-au referit
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o descriere, uneori foarte detaliată, așa cum este de exemplu cazul descrierii tabloului lui Pieter Janssens Elinga, Femeie citind, descris de George Bălăiță în Lumea în două zile, comentat de autoare, nu are doar un rol decorativ în economia romanului. Cristina Sărăcuț începe întotdeauna discuția citând cu meticulozitate diversele interpretări critice care au fost date pasajelor unde se descriu tablourile în chestiune, pentru a le comenta mai apoi. Un alt aspect al metodei Cristinei Sărăcuț este faptul că prezintă și tabloul în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
un rol decorativ în economia romanului. Cristina Sărăcuț începe întotdeauna discuția citând cu meticulozitate diversele interpretări critice care au fost date pasajelor unde se descriu tablourile în chestiune, pentru a le comenta mai apoi. Un alt aspect al metodei Cristinei Sărăcuț este faptul că prezintă și tabloul în chestiune, citând din critica de specialitate acele aspecte care pot clarifica interpretarea imaginii. Din acest dialog complex care se naște între textul literar, receptarea sa critică, pe de o parte, și plasarea istorică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
specialitate acele aspecte care pot clarifica interpretarea imaginii. Din acest dialog complex care se naște între textul literar, receptarea sa critică, pe de o parte, și plasarea istorică a tabloului sau sculpturii, pe de altă parte, apare interpretarea ekphrasis. Cristina Sărăcuț urmărește și, atunci când este cazul, alte texte literare în care este descris tabloul: de exemplu, se introduce și o scurtă analiză a romanului lui Katie Ward, Girl reading (2000), care descrie tot Femeie citind, Pieter Janssens Elinga. În acest mod
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se ramifică și devine mai complex. Există mai multe fire roșii care leagă capitolele cărții. Unul dintre ele este constanța cu care scriitorii români discutați aici se referă la picturi flamande. De exemplu, alături de tabloul lui Pieter Janssens Elinga, Cristina Sărăcuț comentează Plata dijmei de Pieter Breughel cel Tânăr, descris de Țoiu în Galeria cu viță sălbatică sau Parabola orbilor de Pieter Breugel cel Bătrîn descris de Augustin Buzura în romanul Refugii. O explicație pentru această preferință este că, prin realismul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
le observaseră și le lăsaseră "să treacă". Observăm astfel că o lectură atentă a detaliilor, uneori nu evidente, cum este descrierea operelor de artă, poate conduce cititorul la o interpretare mai complexă a romanelor în chestiune. De aceea, lucrarea Cristinei Sărăcuț suplinește o lacună în bibliografia critică românească a ekphrasis, propunându-și să analizeze aceste romane, profund reprezentative pentru istoria literară românească dintr-o perspectivă originală. Alexandra VRÂNCEANU Argument Ekphrasis - discursul critic și experimentul literar Despre relația dintre literatură și artă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
radio și TV, tocmai din pricina faptului că respectivele instituții dau tonul corectitudinii (șchioape!) și-s luate instinctiv ca etalon. Nici școala, nici Academia, nu mai au puterea să impună pronunții corecte cât au emisiunile de mare rating. Dincolo de vocabularul extrem de sărăcuț și strâmt al reporterilor (am auzit o fătucă formulând propoziția "acest caz este singurul de acest gen din acest județ"!), ori de logica în mare suferință (altă fătucă, de astă dată la radio, transmițând de la un festival teatral, ne informa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
i-am dus ceva mobilă și lenjerie și gata, l-am văzut om cu familie. Mare noroc am avut cu această copilă, că deși era de la țară și fără ciorăpei pe ea, avea niște părinți atât de buni și tineri, sărăcuții de ei, și aveau cu toții vreo cinci copii, patru fetițe și un băiat, așa de buni și de sărăcuți, cum rar am întâlnit. Totuși le făceau toate voile. Vivi, biata de ea, nurioara mea, a născut un băiețel drăgălaș și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu această copilă, că deși era de la țară și fără ciorăpei pe ea, avea niște părinți atât de buni și tineri, sărăcuții de ei, și aveau cu toții vreo cinci copii, patru fetițe și un băiat, așa de buni și de sărăcuți, cum rar am întâlnit. Totuși le făceau toate voile. Vivi, biata de ea, nurioara mea, a născut un băiețel drăgălaș și i-a pus numele Mario. Fiul meu s-a bucurat, avea copilașul un anișor și trei-patru luni, eu am
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Vivi n-a vrut să-mi dea copilul, dar a rămas o mare problemă. Avea dreptul la pensie alimentară și să rămână în casă, iar fiul meu evacuat. Am fost nevoită să fac proces, tatăl ei nu decedase încă, zăcea sărăcuțul la el acasă unde trebuia să-i sosească nepotul, așa că am scos certificat medical că nora-mi dorea să ducă copilul la tatăl ei bolnav, cu motive întemeiate că nu-i în interesul minorului. La fel, am scos certificat și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
se potriveau abundenței. Din tescovină se făcea țuică bună. Și din prune se face și o păstrau tot pentru vânzare. La noi oamenii din vie și rodul copacilor își făceau rost de bani. Este și un proverb, „am fost noi sărăcuți, dar curați, munca și serozitatea au fost pe primul plan”. Plecând majoritatea din sat, multe s-au stricat, acum nu mai sunt vite în sat ca altădată, fântânile sunt părăsite, neîngrijite. Nimeni nu-și mai iubește satul, omul de lângă el
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
din viața mea, măcar să încerc să văd dacă mi-ar fi plăcut să studiez la acea facultate, deci mi-am luat inima în dinți și am mers la decan și l-am rugat să îmi permită să mă transfer. Îmbrăcată sărăcuț, cu un pulover turcuoaz, pantaloni maro și un batic galben pe cap, m-am dus timorată dar cu zâmbetul pe buze, și i-am spus că sunt o tânără care tocmai a intrat la facultate, că am dat la Drept
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]