1,089 matches
-
mie! Când s-a aflat că din toată comuna, adică satul natal și altele vreo șapte sate doar eu am reușit la liceu mama m-a așteptat în poartă, îmbrățișat și m-a pupat, Avea buzele ude de lacrimi, erau sărate. Poate de aceea, în mintea mea buzele mamei au rămas totdeauna ... sărate. Nu mai țin minte alt sărut de la mama! Am întrebat-o, într-o vară, (Când i-am lăsat în grijă pe cei trei copii ai mei, ca să pot
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
ca pe-un descânt în ploi de vânt. Din est și vest, din nord, din sud doar glasul toamnei îl aud e glasul tău ca un fior.. ivit din taina munților, cuprins de dor Doar dorul meu e-un lac sărat de lume și-i însingurat în el eu vise-am îngropat și-al lor izvor. Leonid Iacob Poezia face parte din volumul meu: „Imaginarele iubiri” Referință Bibliografică: ploaie atipică / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I
PLOAIE ATIPICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355515_a_356844]
-
adevărat, aveau motiv să plece în grabă. Părăsiseră salonul. Silvia a scăpat un fel de blestem la adresa lor și s a întors la patul în care copila plângea înfundat. I a luat capul în mâini și i a sărutat obrajii sărați de lacrimile ce se prelingeau în tăcere, rugându se în gând ... „Fă bine Doamne și dă i putere copilului meu să treacă peste tot necazul! De ce are o soartă atât de nenorocită fata mea, Doamne? Ce rău a făcut ea
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
palme răsucită inimă tropotul lumii mă atinge mă varsă în chiupul tăcerii ------------------- încerc să-mi spun să mă întorc din veșmântul tristeții și uite cum umplu seara amfora când ochii pleoapa și-o strâng și irisul ustură lacrimi sărate prea sărate pentru întoarceri -------------------- când râd spuma laptelui matern îmi umple gândul cartea o închid o deschid printre file mă privesc furișarea e ca un șut alunecos între coastele verbului a fi și acum știu că viața e o formă de furișare
AUD PĂSĂRILE CUM ÎŞI CHEAMĂ PUII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369098_a_370427]
-
de oi era mai bine. Acolo era șef unchiul și nașul său Gheorghe. Noi, copiii ne aflam în al șaptelea cer de bucurie după mulsoare, când tata împreună cu nanu Gheorghe închega laptele și făceau cașul, care pe urmă, după ce îl sărau cum se se făcea din moși-strămoși devenea brânză. După ce umpleau gălețile din mulsul oilor, deșertau laptele într-un vas mare pentru închegat, numit «putină» în care se turna chiag de miel fraged, proaspăt și bolborosind numai de ei știutele cuvinte
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
cruce» erau atârnate într-o coardă de sub streșina stânii să se scurgă zărul până ce rămânea doar cașul întărit în strecători. După ce era scos din strecători , nanu Gheorghe îl ducea cu căruța la depozitul colhozului, unde se tăia felii care erau sărate și așezate rânduri în putine de stejar ca peste un timp să devină brânză de oi. Ce amintiri plăcute... Ți-aduci prietene aminte de noaptea ceea din octombrie 1956? Eu abia începusei a înțelege pe care lume mă aflu... Și
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
ani, cănd aveai voie să te căsătorești, după ce ți-ai slujit patria. Înainte de 1990, Kim-Ir-Sen dădea câte 70kg varză/adult/an, 700 gr orez/adult/zi, putin ulei, fasole. De ziua președintelui țării, puteai primi carne de porc sau peste sărat și dulciuri. După 1990, est-europenii și chinezii au încetat să mai subvenționeze statul prieten Coreea de Nord, adio curent electric de la ruși, ingineri de construcții nemți, mâncare din Chină, specialiști cehi, săpun și antibiotice etc. Acum, ca toate aceste țări s-au
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
îi venea și din doinitul cu fluierul. Tot mai des făcea să răsune un cântec vechi despre Dunăre: “Dunăre, Dunăre,/ Drum fără pulbere,/ Drum fără făgaș,/ Inima-mi secași...”. Cât dura melodia, lacrimile îi curgeau nestăvilite pe obraji, tăind cărări sărate pe chipul smead al omului. Animalul parcă înțelegea rosturile omului și-i da puteri, mergând înainte țanțoș, adulmecând zările, totdeauna tăcut, atât de tăcut... Niciodată nu-l auzise omul lătrând. Era încredințat că e mut. Învățase a-i tălmăci semnele
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
aveau motiv să plece în grabă și părăsiseră salonul. Ea a scăpat un fel de blestem la adresa lor și s-a întors la patul în care copila plângea înfundat. I-a luat capul în mâini și i-a sărutat obrajii sărați de lacrimile ce se prelingeau în tăcere, rugându-se în gând...” Fă bine, Doamne și dă-i putere copilului meu să treacă peste tot necazul! De ce are o soartă atât de nenorocită fata, mea, Doamne? Ce rău a făcut ea
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
Mariana Bendou, Onești, jud.Bacău) Viața și moartea Și viața și moartea luate împreună Dospesc pâinea vieții la bine, la rău. Iar omul tot rupe din ele o fărâmă În timp ce-și străbate grăbit drumul său. El pâinea o sărează cu vorbe să-i ție De saț iar când sufletul cere Își bea din ulcior, însetat, apa vie Să-i treaca și dor și durere! (versuri: Mariana Bendou) Notă: Unele informații au fost preluate de pe internet; mulțumiri autorilor! Referință Bibliografică
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
Justinian Chira, episcopul Maramureșului și Sătmarului. Aici, după ce am aprins lumânări pentru scriitorii trecuți la cele veșnice, am plecat la Ocna Șugatag, unde am facut popasul de o noapte, găzduți fiind în două pensiuni. Seara când luna răsărea din lacurile sărate din vale, prof.Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă ,,Pădurea Crăiasca,, rezervație naturală cu arbori seculari de stejar și larice, inclusiv despre obiceiurile și tradițiile populare, precum
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
de acum câteva ore...natura , parcă împrumutase din sufletul ei zbuciumat de vestea ce căzuse ca un trăsnet peste viața ei... -Nu te mai iubesc! vorbele simple căzuseră ca un trăsnet; sângele se dezintegra, scurgându-se într-un lichid incolor, sărat printre gene...rămăsese fără vlagă, neputând să articuleze nici un cuvânt, nici o silabă....capul îi căzuse într-o parte și ochii priveau în gol, undeva peste orizontul albastru al împreunării cerului cu marea. Venise cu Leandru cu două zile în urmă
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
nu are nevoie de spații întinse; uneori, genul concis transmite vibrația întregului: „Mâinile tale - / stele de mare, / fildeș solar / fremătând / cu mirare.” („Obsesie”) și „Inima - amforă plesnită / în cenușa / dimineții.” („Relicvă”) Poeta își dorește să fie găsită: „Află-mă și / sărează-mi chipul / cu lacrima ta!” e dorința Afroditei de a păstra sarea mării într-o seară a discursului pe luciul cuvintelor de la lumina poeziei. Elena M. Cîmpan Referință Bibliografică: Timpul caisului înflorit ca melcul / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
din 2007, este născută la Nehoiu, județul Buzău,18 mai 1962. „Un pas înainte ,dar nu un pas decisiv” a fost opinia lui Stan Brebenel la acest al treilea volum având în ascendență încă două : „Pulsul țărânii”,ed. Rafet,Rm. Sărat.2009 , „Minutul de sinceritate”, ed.Rafet,Rm. Sărat, iunie 2011. Pe marginea și despre carte au vorbit: Poetul și jurnalistul Marin Ifrim, profesorul Stelian Grigore a citit poezia ”Scrisoare pentru mama”și „Un sezon cât o viață”. Profesorul Grigore Postelnicu
CARTEA CU PRIETENI XXXIII- CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358561_a_359890]
-
legătură de pătrunjel, piper negru măcinat mare. Se curăță peștele, se taie felii de 5-6 cm, se spală bine de membrana neagră de pe peretele interior al burții. Peștele trebuie să rămână „alb ca hârtia”, cum spuneau bătrânii din mănăstire. Îl sărăm cu sare măruntă din belșug și îl așezăm în strecurătoare la scurs, 2-3 ore. Când îl gătim spălăm puțin peștele și-l așezăm în tavă, adăugând zeama de ceapă sau ceapa tăiată mărunt și apă până la acoperirea completă a peștelui
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
pentru ea, cât și pentru mine. Atingerea intimităților noastre a dat rezultate după un timp, prin trezirea la viață, din nou, a simțurilor. Ne învârteam în cerc, călcând apa și pregătind un nou moment erotic. Preludiul se realiza prin săruturi sărate de la apa mării și prin îmbrățișări în apa care ne răcorea trupurile din nou înfierbântate... Mâinile noastre umblau libere pe trupurile goale, când pe deasupra apei, când prin zonele erotice, pentru a ajunge la clipa când corpul singur își va cere
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice[ii]în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și săra, etc., destul de multe pentru cele trei zile cât aveam să stăm în deltă.. A sosit și joi - ziua plecării. Când am văzut cât bagaj aveam de cărat, ne-am apucat amândoi cu mâinile de cap, dar ne-am acceptat povara
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pare sau și eu vă țin isonul...Aoleu, Rodico, dragă, bea o țuică să te dreagă. -Vezi dacă nu ești cuminte și nu tragi învățăminte, sare Rodi-n ajutor...Scoate pita din cuptor, că se arde, măi, bărbate...Sări, Radule, sări tu, frate, și-ajută-mă ca să scap... -Hai, ajungă-vă cu jocul, de-acum ne-a surâs norocul, încercă Gigi s-o dreagă. Hai, muiere, îți ajunge, destul că mâine vei plânge cu lacrimi de crocodil, iar eu voi fi inutil, căci
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
Acasă > Eveniment > Ordinea Zilei > FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RÂMNICU SĂRAT 2013 Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 786 din 24 februarie 2013 Toate Articolele Autorului R evistele Confluente Literare, Armonii Culturale și Bogdania v a invit a s a participați la Festivalul de Muzică Folk “Vali Sterian”, organizat de
FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RAMNICU SARAT 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359327_a_360656]
-
X-a, făcându-și apariția pe la diferite evenimente alături de trei prieteni de-o seama printre care și Carmen Marin. Formația se numea Copiii Florilor,precizează bestmusic.ro . Pagina realizată de Marin Mihai Referință Bibliografica: FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RÂMNICU SĂRAT 2013 / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 786, Anul III, 24 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RAMNICU SARAT 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359327_a_360656]
-
se alăture și alți scriitori acestui demers de suflet al meu, demers ce implică respect și prețuire deosebită față de cei care au avut cândva un rol hotărâtor, chiar decisiv de multe ori, în existența fiecăruia dintre noi. Magdalena ALBU Râmnicu Sărat 7 ianuarie 2013 Sf. Ioan Botezătorul Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - OAMENI DE LÂNGĂ NOI (2) - (PROF. ION CHIVU) - NEMAIAȘTEPTÂND LA ARLECHIN... / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 747, Anul III, 16 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Magdalena
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
de uitat Sus pe cerul plumburiu La un soare trist, pustiu. Primăvara Floare lângă floare Privesc către soare Cânt de păsărele Sus pe rămurele! Iarba verde crește Mielul ne privește Cu ochi mari, vioi Primăvară-n toi! Hai, copii, afară, Sări tu, fetișoară! Și tu, băiețaș, Vino pe imaș! Hai să ne jucăm Flori să adunăm Să le facem salbe Roz și verzi și albe. Vântul Pe poteci șerpuitoare, Printre frasini și stejari, Amețesc în ascultare De crud foșnet, viu, sprințar
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
puternic iz de basamac. I-am dat, politicos, binețe ca să nu fiu considerat, în spiritul noilor reglementări, provocator de conflicte. M-a privit destul de tulbure și mi-a răspuns vesel: - Hai, noroc, băi, nea, să moară mă-ta, de nu sări tu cu o țâgarie acu’! Aici am avut un moment de inspirație și i-am dat un răspuns adecvat legislației, spunându-i că eu nu fumez. Neluțu se holbă uimit, păru să înțeleagă, și, prin urmare, mi-a spus ceva
RIPOSTA PROPORŢIONALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360008_a_361337]
-
cât îi de bun, că nu te mai saturi mâncând. Iar tu, Vasile, când iei pielea de pe el, începi s-o tragi de la picioarele dinapoi către labele din față și o scoți întreagă ca pe flanel când te dezbraci. O sărezi, o împachetezi și dup-o zi-două, o bagi pe o blană. Așa o țâi după sobă până se usucă tare. Apoi o întorci cu părul în afară și o pui bine, într-o ladă! S-o păstrați ca pe ochii
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
fierbinte, insă suportabila (peste 38 de grade). Imediat dupa baie vă veți șterge și vă veți relaxa la căldură, evitând ferm expunerea la frig sau curent. Anexita, metroanexita Se aplică procedura de la infecțiile renale. Suplimentar, se va adăuga în apă sărată de baie puțină tinctura de iod. Este un tratament eficient, folosit că adjuvant și în anumite infecții genitale. Răceală și gripa Se fac băi ale picioarelor (tălpi și glezne) cu apă fierbinte cu foarte multă sare (10 linguri la litru
SAREA – DIAMANT ASCUNS de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359948_a_361277]