31,155 matches
-
mare, căci numeroase familii din Konya au fugit de epidemie pentru a se refugia în acest loc cu aer sănătos, printre fîntîni. Am ajuns spre amiază, și, în pofida împrejurărilor, am văzut că acolo domnește un spirit, era să zic “de sărbătoare”, nu, nu de sărbătoare, ci de plimbare nepăsătoare și resemnată. Pretutindeni, vînzători de sirop și de suc de caise scot clinchete din paharele pe care le clătesc în apa fîntînilor; pretutindeni, tejghele aburinde care îmbie, ispitesc și atrag deopotrivă pe
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
din Konya au fugit de epidemie pentru a se refugia în acest loc cu aer sănătos, printre fîntîni. Am ajuns spre amiază, și, în pofida împrejurărilor, am văzut că acolo domnește un spirit, era să zic “de sărbătoare”, nu, nu de sărbătoare, ci de plimbare nepăsătoare și resemnată. Pretutindeni, vînzători de sirop și de suc de caise scot clinchete din paharele pe care le clătesc în apa fîntînilor; pretutindeni, tejghele aburinde care îmbie, ispitesc și atrag deopotrivă pe cei mari și pe
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
dată, la Tîrgu-Mureș, acum zece ani, cînd Promoția de aur s-a întîlnit și s-a sărbătorit. George Constantin căuta însingurarea. În mod bizar pentru mine, atunci. Se achita perfect de îndatoririle unui sărbătorit, dar se sustrăgea discret din agitația sărbătoarei. Am hălăduit, o vreme, pe înserat, pe străzile retrase și liniștite ale orașului. Se auzea doar vocea lui George Constantin. Inconfundabilă. Puternică, grea, ludică, învăluitoare. De neuitat. Eram un simplu spectator, înghițit de întunericul nopții, la un spectacol fabulos al
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
important festival internațonal de film ( FEST) prilej cu care televiziunea iugoslavă transmitea vreme de o săptămînă filme premiate în istoria festivalului ( multe dintre ele laureate și la Cannes, Veneța, Berlin sau dețnătoare ale statuetelor Oscar). Filmele ( întotdeauna subtitrate) erau o sărbătoare pentru cinefili. Cu singura condițe ca la noi să nu fie economie de curent exact în momentul transmiterii lor. Într-un fel sau altul realitatea iugoslavă pătrundea în viața cotidiană a locuitorilor din vestul României. Îi invidiam pe sîrbi pentru că
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
l-a îmbrățișat public pe Verres și, convins că va repurta victoria, a declarat trufaș că prin votul acordat poporul l-a inocentat pe clientul său. Tactica adoptată de Hortensius era să lungească procesul, deoarece la 16 august începeau niște sărbători și jocuri care ar fi amânat sine die judecata. Numai că la 5 august 70 când s-a deschis procesul, Cicero a dat peste cap toate calculele: contrar obiceiului el a ținut un foarte scurt, dar percutant discurs, după care
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
Mihai Floarea Adrian Păunescu pe postul "Realitatea" tv., vorbind despre virtuțile "Cîntării României" ("a lansat un număr uriaș de talente" etc. etc.), sindicaliști arborînd zîmbete complezente ce abia le camuflează lipsurile dentiției de tranziție; mutre de sărbătoare și microinterviuri cu inși gîngavi, unii purtînd pe cap șepcile proletare de odinioară, mă fac să retrăiesc stranii momente. Cînd, an de an, înainte de 1990, în calitate de "om al muncii", cu amenințările de rigoare ("ți se taie ziua, nu ți se
1 Mai muncitoresc by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13891_a_15216]
-
Luminița Voina-Răuț La mai bine de trei ani de la apariția romanului Sărbătoarea Țapului, Mario Vargas Llosa publică o nouă carte la Editura Alfaguara din Madrid: El Paraíso en la otra esquina ( Paradisul în altă parte), surprinzându-ne, ca de fiecare dată, prin tematica aleasă și prin ușurința cu care trece de la o
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
Mircea Mihăieș După o eclipsă de câțiva ani, ziua de 1 Mai și-a reintrat în drepturi. Până acum, în competiția dintre Paște și orice altă sărbătoare a primăverii cel dintâi câștiga detașat, spre duioasa bucurie a soboarelor de preoți. Anul acesta am sesizat o neașteptată schimbare de ton. Deși în România sunt din ce în ce mai puțin muncitori și din ce în ce mai mulți pensionari și șomeri , întâi-maiul lui 2003 a fost
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
liniște, în săptămânile de rapaos pascalo-muncitoresc. Există deja o pătură de oameni, tineri, firește, ce nu vor înghiți la nesfârșit gogoașele râncede ale pesedismului. Pentru a-și atinge scopurile, care sunt cu totul altele decât o viață a alternanțelor de sărbătoare și repaos, ei nu se vor da în lături de la nimic. Inclusiv de la schimbarea statutului țării, cu tot riscul de-a fi învinuiți de "atingere la siguranța națională". Probabil că majoritatea românilor pentru care zilele libere de Paște și cele
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
mâna, cei mai mulți veleitari, agramați, candizi, persoane cu afecțiuni nervoase ce își îmbânzesc frustrările în versuri fără poezie, fără șansă, fără nici un viitor. Rar de tot se întâmplă vreo minune, și atunci luăm autorul dăruit cu har poetic adevărat, îi facem sărbătoare, îl publicăm cu respect aici, apoi îl debutăm în revistă și el devine instantaneu și pentru totdeauna de-al nostru. Dar să vedem care este situația în cazul dvs. Scrieți: "Aș vrea să fiu ceea ce-aș putea să fiu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
Telefil De Sfintele Sărbători, toate programele t.v. s-au simțit obligate să ofere filme cu subiecte biblice. Personajul principal al celor mai multe a fost, firește, Iisus. Dintre peliculele care-l aveau ca protagonist, unele erau celebre, altele, nu. Problema e alta: persistența vechii mentalități
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
v. s-au simțit obligate să ofere filme cu subiecte biblice. Personajul principal al celor mai multe a fost, firește, Iisus. Dintre peliculele care-l aveau ca protagonist, unele erau celebre, altele, nu. Problema e alta: persistența vechii mentalități comuniste care transformă sărbătorile (înainte, cele politice, astăzi, cele religioase) în cele mai plicticoase perioade din viața noastră. Varietatea fiind esențială pentru t.v., monocolorele programe de sărbători, indiferent ce subiect-obsesie au, sînt contrare așteptărilor telespectatorilor. Un tînăr jurnalist care scrie cronică t.v.
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
ca protagonist, unele erau celebre, altele, nu. Problema e alta: persistența vechii mentalități comuniste care transformă sărbătorile (înainte, cele politice, astăzi, cele religioase) în cele mai plicticoase perioade din viața noastră. Varietatea fiind esențială pentru t.v., monocolorele programe de sărbători, indiferent ce subiect-obsesie au, sînt contrare așteptărilor telespectatorilor. Un tînăr jurnalist care scrie cronică t.v. îl găsește pe Ernest de la Big Brother cult, simpatic și interesant. Se miră că telespectatorii îl vor afară. Ernest nu e nici cult, nici
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
Un joc imbecil care costă sute de milioane. Nu există nici o idee. Nici o finalitate. Un spectacol dezagreabil și josnic. În seara de 26 aprilie, buletinul Meteo pe TVR1 ne-a prezentat vremea, între altele, la Vatican. Ni s-au urat Sărbători Fericite, pe fondul unei mari mulțimi de catolici ascultîndu-l pe Papă. Ca și cum catolicii ar mai fi sărbătorit o dată Paștile, de dragul nostru, al ortodocșilor. La Știrile de dinainte, Dana Războiu și-a încheiat programul cu vorbele: Și acum, dragi telespectatori, trebuie
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
nimic, nici măcar kitschul pascal din 27 aprilie. Dacă judecăm după conținutul știrilor dominante pe toate canalele în ziua de Paști, România nu mai are mult pînă la a deveni un stat fundamentalist: trei sferturi din știri s-au referit la Sărbătoarea pascală, de la Mitropolie la închisori unde s-au oficiat slujbe. Interpretarea unor evenimente suna, de exemplu, pe Antenă, în felul următor: biserica din Jurești, Timiș, a ars din cauza unui blestem. Despre o eventuală neglijență, lumînări uitate aprinse etc., nimic. Cauza
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
dinaintea Învierii la ortodocși pentru a-și exprima doleanțele de autonomie. Din păcate, pastorul Tökes și ceilalți membri fondatori ai Consiliului Național al Maghiarilor, au ignorat că formulează aceste pretenții de autonomie atunci cînd compatrioții lor ortodocși se pregăteau de sărbătoarea Învierii. Dar oare au ignorat acest lucru? Perdanții din UDMR vor să-și facă o revenire spectaculoasă în politică cerînd autonomie teritorială, pentru a obține o reacție de respingere din partea autorităților de la București, astfel încît să se poată declara victimizați
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
Nicolae Manolescu În sărbătorile Paștilor de anul acesta ne-am mai procopsit, Doamne, iartă-mă, cu o minune. Dintr-o icoană de biserică a izvorît mir. Părintele paroh a explicat reporteriței t.v. care ne-a adus știrea la o oră de vîrf că
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
Cullberg, de data aceasta în colaborare cu muzicienii ansamblului suedez Flesh Quartet. Scurt istoric Ziua Internațională a Dansului a fost instituită în 1982 la inițiativa Comitetului Internațional al Dansului din cadrul Institutului Internațional de Teatru (ITI - UNESCO). Data aleasă pentru această sărbătoare, 29 aprilie, corespunde zilei de naștere a lui Jean Georges Noverre (1727 - 1810), marele reformator, creator al baletului modern. În fiecare an, un mesaj internațional redactat de o personalitate cunoscută a lumii dansului este larg difuzat. Obiectivele Zilei Internaționale a
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]
-
puținele (ca să nu zicem că e singura) reviste care și-au amintit că la 26 ianuarie Ceaușescu ar fi împlinit 85 de ani (și reia un text difuzat de Europa Liberă în 1978 al dnei Anneli Ute Gabany care analiza sărbătoarea prilejuită în media românească de cei 60 de ani ai dictatorului) și că la 15 martie s-a împlinit exact o jumătate de veac de la moartea lui Stalin (un text de William Totok). l I-am mai recomanda dlui Antonesei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
la Sfântul sfințit Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, care a fost arhiepiscop al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 381) Martiriul dovada iubirii de Dumnezeu „Este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și dulce e primejdia, când are ca motiv iubirea de Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în PSB, vol. 41, p. 967) „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât cât mucenicii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 529) Cine sunt martirii? „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 529) Cine sunt martirii? „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 475) „Dar n-au fost mucenici numai aceia care au fost târâți în fața judecății, cărora li s-a poruncit să jertfească idolilor, și nu s-au plecat, numai aceia care au suferit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ei! Și știe orișicine că acela care se luptă cu Dumnezeu trebuie neapărat să fie desăvârșit înfrânt, ca să-și primească plata acestei smintite încercări”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 512) „Ca într-un stat unde domnește tirania, și aici judecătorii au toată libertatea să facă rău, iar drepților mucenici nu le rămâne decât să sufere răul. Așa se luptă tiranii cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-i scrijeleau pe tot trupul. Și așa, erau biruiți. Iar cei care primeau rănile, înălțau trofeu împotriva diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 527) Așa-zisele cauze ale persecuțiilor<footnote Cauzele persecuțiilor au fost: a) politice: creștinii refuzau cultul împăratului; extinderea creștinismului era considerată pericol public; b) social-morale: creștinii erau acuzați pe nedrept de canibalism
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că ar putea să ne pricinuiască vreo pagubă atacurile lor. Așa că noi râdem de strădania zadarnică a vicleșugurilor lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 304) Moartea spirituală a prigonitorilor „Căci moartea e a celor ce prigonesc, și nu a celor prigoniți”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a treia, cap. IV, în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]