183 matches
-
proclamarea Imperiului federal german, la 18 ianuarie 1871, la Versailles, ca urmare a victoriei Prusiei împotriva Franței). La ora 8 seara, grupuri de tineri au început să bombardeze sala Slătineanu cu pietre, strigând „Trăiască republica“ în timp ce se trăgeau clopotele bisericii Sărindar de peste drum. Manifestația antigermană și republicană a fost cu greu împrăștiată de trupe de infanterie și cavalerie comandate de colonelul Vasile Costa-Foru. La guvern era o fracțiune a partidului liberal, iar prim-ministru Ion Ghica. Domnitorul cheamă pe șeful guvernului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acela care, cincizeci de ani mai târziu, trebuia să moară de mai multe ori milionar. Micile prăvălii de la poarta legației rusești 107 nu erau clădite. Marele hotel al Bulevardului nu exista.108 În locul Cercului Militar și al scuarului era biserica Sărindar 109, cu o mare curte împrejur și cu un grilaj de fier înconjurată. Strada Sărindar nu exista.110 Marea clădire în care este instalat Hotel Luvru 111 nu fusese înălțată. În loc era o mică căsuță cu un etaj, în care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Micile prăvălii de la poarta legației rusești 107 nu erau clădite. Marele hotel al Bulevardului nu exista.108 În locul Cercului Militar și al scuarului era biserica Sărindar 109, cu o mare curte împrejur și cu un grilaj de fier înconjurată. Strada Sărindar nu exista.110 Marea clădire în care este instalat Hotel Luvru 111 nu fusese înălțată. În loc era o mică căsuță cu un etaj, în care se mutase mai târziu birtul Hristodor. 114 bucureștii de altădată 105. Librăria Socec a funcționat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
început să funcționeze în 1873; pe fațada dinspre Bulevardul Regina Elisabeta a hotelului se mai poate citi și azi vechiul său nume: Grand Hotel du Boulevard, pe care-l poartă din 1877 (la început se numea Hotel Herdan). 109. Biserica Sărindar, menționată prima oară într-un document din 1615, a fost demolată în 1896. 110. Astăzi strada Constantin Mille, unde își aveau sediul câteva din principalele ziare bucureștene, la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871 127 185. Restaurantul Maior-Mura a funcționat la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului trecut pe strada Doamnei, nu departe de Bulevardul I.C. Brătianu (fost Colței). După Primul Război Mondial un restaurant Maior-Mura se afla pe strada Sărindar, la nr. 2, peste drum de Casa Capșa. 186. Bacalbașa trece în revistă principalele clădiri de pe partea stângă a străzii Doamnei pornind dinspre Bulevardul I.C. Brătianu de astăzi către Calea Victoriei. 187. Prințul Alexis (Alexa Gheorghi) Karagheorghevici (n. 1859) din cunoscuta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost dărâmate. Pe Calea Victoriei, numai între cheiul Dâmboviței și Piața Teatrului au fost dărâmate trei: una era biserica Măgureanu în fața Liceului Sf. Sava; a doua Sf. Ion pe locul unde se află astăzi Casa de Depuneri 277; a treia biserica Sărindar pe locul scuarului Cercului Militar. 146 bucureștii de altădată 274. Dumitru Staicovici a deschis o fabrică de conserve în 1874; în ianuarie 1877 el oferea, în magazinul său de pe Calea Mogoșoaiei, „vis-á-vis de Palat“ următoarele conserve preparate din „legume naturale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
95 Biblioteca Centrală de Stat: 126, 230 birourile primăriei Municipiului Bucu rești: 156 birtul: v. restaurantul biserica: Albă 116, 136; Crețulescu 115; Domnița Bălașa 5, 50, 147; Mavro gheni (Cișmeaua Mavrogheni) 196; Măgureanului 117, 146; Mihai-Vodă 215; RaduVodă 73, 258; Sărindar 114, 146, 148; Schitu Măgureanu 117; Sf. Con stantin 139; Sf. Gheorghe Nou 198; Sf. Ioan cel Mare 113, 146; Sf. Ionică 135, 378; Sava 124; Zlătari 54, 117, 118, 147 Blanduziei (grădina): 126, 143 blocul Comedia: 119 Bolintinul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cea mare de lângă Curtea domnească) 98, 123, 127, 129, 133, 135, 146 149, 167, 184, 229, 358, 382, 394; Lipscanii Noi 114; general Gh. Manu (Verde) 117; Mă gureanu Râureanu 49; Mihai-Vodă 113, 149, 215, 222, 376; Constan tin Mille (Sărindar) 114; Ministerului 125; Mircea Vulcănescu 376; Modei (pictor Nicolae Grigorescu) 116, 397; NegruVodă 142; Nouă (Edgar Qui net) 124, 126, 167, 264; Paris (Mauriciu Blank; Doamnei) 124-126, 358; Patrie 130; Piața Amzei 122; Poetului (Ienă chiță Văcărescu) 130; Polonă 197
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gar Quinet (Nouă) 124, 126, 264; RaduVodă 258; Regală (Aristide Briand; 13 Decembrie) 125, 130, 134, 136, 398; Remus 258; Renașterii 394, 395; Râureanu (-Măgureanu) 49, 50, 113, 130, 134; Romană 122, 258; C.A. Rosetti (Clemenței) 121; Sapienței 215; Sărindar (Const. Mille) 114, 127; Scaune 322; Sevastopol 117, 369; Sf. Constantin 142; Sf. Ionică, 379, 419; Sf. Nicolaeșelari 135; Sf. Vineri, 95, 142; Sfinții Apostoli 142, 215; Sfinților 130; Smârdan (Germană) 49, 64, 123, 128, 129, 133, 146, 184, 357
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
str. Ion Frimu 36 Sinaia, str. Molotov 5 București, Bd. Ana Ipătescu 10-24 scară B. 412. Andreescu Gh., 3 apartamente, Vaslui, str. Ștefan cel Mare 31; str. Lazăr Grumberg 1 Mamaia, Bd. Elisabeta. 413. Arteza Tănase, 2 apartamente, București, str. Sărindar 15. 414. Alden Petre, 8 apartamente, București, str. Fabr. de Chibrituri 56. 415. Andreescu Mircea Paul, 2 apartamente, București, str. Patriarhiei 7; calea Plevnei 1 B. 416. Asoc. Cult. I. C. Brătianu, 2 apartamente, București, str. G-ral Manu 7; str. C.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
nr. 16 - 44 Cal. Giulești - nr. 46 - 62 Cal. Giulești - nr. 131 - 133 Cal. Giulești - nr. 64 - 258 și 135 - 339; Cal. Giulești - nr. 260 - 396 și 341 - 507; Cal. Giulești - nr. 398 - 554; 509 - 663 Int. Giulești Int. Giulești Sărindar Int. Godeni Str. G-ral. Petre Popovăț Str. Granitului Str. Grigore H. Grandea Șos. Grozăvești Int. Guliver Int. Gurbănești*(D) Str. Ilovăț Spl. Independenței - nr. 200 - 210B; 193 - 239 Spl. Independenței - nr. 290 - 332; 241 - 329 Str. Ing. B. Giulini Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
din 28 octombrie 1464, când voievodul Radu cel Frumos dăruia mănăstirii Snagovului patru mori la Dridih, făcute mai devreme de Vlad Dracul, părintele lui Vlad Țepeș. Sub influența comunității monahale de la Snagov și apoi și a celor de la Dealu și Sărindar, avea să se desfășoare trecutul însemnatei așezări de la Dridu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Dridu-Sărindarele", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Dridu-Movila, Dridu-Snagov, Movilița, Sărindaru de Sus și
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
se puteau face proiecții cu caracter permanent și unde au rulat primele filme românești. "Prima sală de cinematograf construită" este sala "„Volta”" din București, strada Doamnei și este inaugurată în mai 1909. Urmează în ianuarie 1909, cinema "„Bleriot”" în str. Sărindar, urmat de cinematografele " „Bristol”, „Apollo”, „Venus”". În Transilvania, lucrurile s-au mișcat mai rapid, astfel că la Brașov prima sală de cinematograf datează din 1901. Programele erau formate din documentare și mici "filmulețe cu artiști". Ultimele se vor mări mereu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
în guvernul Manolache Costache Epureanu de la Iași . În 1874 se retrage din activitate dedicânduși timpul vânărorii, picturii și studierii tehnicilor militare. În 1885 publică tratatul „Cele Trei arme întrunite sau tactica divisionară”. Se căsătorește pe 24 februarie 1872 la Biserica Sărindar din București cu Helena Albulescu (născută în 1853), din familia Aristiței Romanescu, descendentă a Craioveștilor, cu care are trei copii: Ecaterina, Maria și Mihail. Moare la București în 1890 și este înhumat la Mănăstirea Dealu. Costache C. Cornescu, născut c
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
Conservator, compozitor și specializat în organizarea corurilor bisericești. Este cel dintâi compozitor preocupat de asigurarea repertoriului necesar cântării corale concretizăndu-și strădaniile în tipărirea colecției „Repertoriul coral religios...” (1886). Ioan Bunescu s-a atașat mai mult de activitatea dirijorală la Biserica Sărindar, prezența la corul Mitropolitan fiind foarte scurtă (1884?-1885). Dintr-o cerere adresată Mitropolitului reiese că starea de sănătate și solicitările multiple de la Mitropolie l-au determinat să revină la Biserica Sărindar. Până la venirea lui Gheorghe Cucu în 1912 - când
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
atașat mai mult de activitatea dirijorală la Biserica Sărindar, prezența la corul Mitropolitan fiind foarte scurtă (1884?-1885). Dintr-o cerere adresată Mitropolitului reiese că starea de sănătate și solicitările multiple de la Mitropolie l-au determinat să revină la Biserica Sărindar. Până la venirea lui Gheorghe Cucu în 1912 - când postul de dirijor la Mitropolie rămăsese vacant prin decesul lui N. Bănulescu - nu mai cunoaștem alți dirijori afară de Arhim. Visarion (1836-1865), Atanasie Verzeanu (1865-1876), Ioan Bunescu (1884-1885) și Nicolae Bănulescu (1876-1912). Este
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
pentru alte ipoteze, menționând că „cercetările ce vom face mai departe poate că vor arăta că ne-am înșelat”. Ipoteza "(Ion) Fănuță" În 1889 Tocilescu a reluat problema, mergând la Ștefan D. Grecianu - un tânăr preot ce slujea la biserica Sărindar, specialist în genealogii. Acesta a precizat că într-o zi a auzit-o pe mama lui George Cantacuzino vorbind despre un anume serdar Fănuță sau Ștefănică, ce locuia în mahalaua Negustori. Cu aceste informații, Tocilescu a plecat la preotul Dimitrie
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
ținea prelegeri de dogmatică, precum făceau iezuiții. Prin cuvinte scurte, dar spăimântătoare... știu să bage în fiori pe miriadele de oameni. Vai de capul vostru, ați vândut sufletele voastre; dezlegarea morților voștri nu e dezlegare, ci osândă; parastase, pomeni și sărindare le-ați plătit cu totul în deșert la popi nelegiuți, la popi nepopi; baptismul (botezul) pruncilor voștri, nelegiuit; de aceștia îl doare pe el mai mult”. Autoritățile imperiale austriece l-au arestat pe ieromonahul Visarion, din ordinul generalului Czernin, în
Visarion Sarai () [Corola-website/Science/302601_a_303930]
-
garnizoana București", organizație a ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876. Fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile. a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos. • 17 mai 1912. Din cauza solului umed, mlăștinos și nisipos, la recomandarea inginerilor Anghel Saligny și Elie Radu se adoptă soluția unei fundații pe piloni de stejar, înfipți în terenul ferm de sub mlaștină. • 1914. La declanșarea Primului Război Mondial
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
și al lui Nicolae Filipescu. În clădirea Palatului Cercului Militar Național funcționează și Biblioteca Militară Națională. Pe zidul exterior al scărilor ce urcă spre terasa din fața Palatului Cercului Militar Național a fost montată o placă comemorativă spre amintirea fostei Mănăstiri Sărindar, pe al cărei fost amplasament se ridică în prezent . Textul acestui act comemorativ este următorul: ACT DE COMEMORARE Acesta este locul unde s-a aflat altarul sfintei mănăstiri „Sărindar", cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", zidită la anul 1652, prin grija
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
Național a fost montată o placă comemorativă spre amintirea fostei Mănăstiri Sărindar, pe al cărei fost amplasament se ridică în prezent . Textul acestui act comemorativ este următorul: ACT DE COMEMORARE Acesta este locul unde s-a aflat altarul sfintei mănăstiri „Sărindar", cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", zidită la anul 1652, prin grija voievodului Matei Basarab, cum însuși mărturisea în pisania bisericii: Din cauza mai multor cutremure, clădirea bisericii și zidurile împrejmuitoare s-au șubrezit într-atât, încât din anul 1880 s-a
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
special asupra lui I.G. Duca. Răspunsul nu a întârziat să apară, din partea tuturor forțelor politice. Constantin Argetoianu numește articolul "pledoarie de clănțău, minte de la început până la sfârșit, cu nerușinare", și nu numai el, toate ziarele, inclusiv cele de stânga din Sărindar, sunt revoltate de afirmațiile sale. În fine, fratele lui I.G. Duca, într-o scrisoare publicată în majoritatea ziarelor (Universul, Viitorul, Dimineața, ș.a.) a doua zi, îl acuză pe Nicolae Titulescu drept principalul responsabil de moartea fratelui său, subliniind că declarațiile
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
și puține lucruri din București mai aminteau de perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Tirajele ziarelor crescuseră și noile ziare aveau nevoie de tipografii mai mari și de redacții cu personal mai numeros. Treptat redacțiile ziarelor s-au mutat pe Strada Sărindar sau Strada Brezoianu. De asemenea tipografia lui Carol Göbl s-a extins și s-a mutat pe Strada Doamnei. Librăria Müller nu mai era una dintre cele mai importante din București, fiind depășită de librăriile Socec, Cartea Românească și Cioflec
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
Național din Craiova:" "Teatrul Lucia Sturdza Bulandra din București:" "Teatrul de Comedie: 1961 - 1968" "Teatrul Tineretului:" "Teatrul Alhambra: 1943 - 1949" "Compania Radu Beligan: 1947 - 1948" "Teatrul Comedia: 1945 - 1947" "Teatrul Nostru: 1946 - 1947" "Teatrul Municipal: 1944 - 1945" "Teatrul Maria Filotti (Sărindar): 1942 - 1943" "Teatrul Majestic: 1940 - 1941" "Teatrul Tudor Mușatescu (Roxy): 1940 - 1941" "Grădina C.A. Rosetti: 1940" "Teatrul din Sărindar: 1939 - 1940" "Teatrul Uranus - Comedia: 1938 - 1939" "Liedertafel - Alhambra - Regina Maria: 1937 - 1938" Există în lectura lui Radu Beligan o
Radu Beligan () [Corola-website/Science/297537_a_298866]
-
Compania Radu Beligan: 1947 - 1948" "Teatrul Comedia: 1945 - 1947" "Teatrul Nostru: 1946 - 1947" "Teatrul Municipal: 1944 - 1945" "Teatrul Maria Filotti (Sărindar): 1942 - 1943" "Teatrul Majestic: 1940 - 1941" "Teatrul Tudor Mușatescu (Roxy): 1940 - 1941" "Grădina C.A. Rosetti: 1940" "Teatrul din Sărindar: 1939 - 1940" "Teatrul Uranus - Comedia: 1938 - 1939" "Liedertafel - Alhambra - Regina Maria: 1937 - 1938" Există în lectura lui Radu Beligan o serie de audiobookuri, două dintre acestea apărând la editura Humanitas ("Contrabasul" și "Bartleby"). "Mari actori romani - Radu Beligan" - vol. II
Radu Beligan () [Corola-website/Science/297537_a_298866]