530 matches
-
la stele; stai, c-am spus că nu erau! Greierii de-atâta umbră, sus, pe scenă tremurau Arvuniți la nunta verii, rătăciți printre chitare Se-ntrebau de-o fi paraua ce-or primi, un pic mai mare. Căci scazuse mult, sărmana, de când dincolo de sat Orătănii, gâze, toate, pe stăpân s-au supărat Și-au plecat cu toată zarva, n-au mai vrut, cu toți, să stea Și-au făcut comunitate, colo-n jos, lângă derea. Satul a rămas cam gol de
UITE-AŞA , ÎN VÂRF DE ŞURĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358031_a_359360]
-
pâine, De pe străzi aiurite,cu babe zbârcite și rele, Spre mucegăitul meu palat murmurând mă întorceam Spre gânditoarea mea colibă de la marginea lumii, Femei în purpură se fereau:ele râdeau, eu plângeam, Și toți mă disprețuiau, toți nebunii Ajuns la sărmana mea iubită mă înfășurai cu Întunericul și adormii Pe patul trufași de lut... „Antirăzboinicele” lui Stelaru arată un ins cutremurat, izbit de absurdul măcelului, torturat de scene goyești cu himere de apocalipsă, cu strigăte contra morții. El se vede un
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
unui cer, albastră, oare vine-apocalipsa, turnul babel peste noi, de-notăm mereu prin grijuri, prin țărână și nevoi?. evul luminii e doar amintire, păunii umblă fulgerând moluzul , bruiați de vuvuzele ni s-a speriat auzul, și ciocârlia s-a pitit, sărmana, tocmai în codru pe la sfânta-ana. ne vând cenușa fină de fenix, toți voiajori având mereu un fix, strângând averi și bani pe la chimir, căci sunt aleși și unși cu darul mir din znaga noastră și-au făcut palate, în numele dreptății
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
Am chemat-o și i-am spus, sărutându-i mâna, că este ziua mea... de două ori. M-a întrebat: “Cum de două ori?”. Atunci i-am spus că împlinesc 36 de ani datorită mamei mele și 30 datorită ei. Sărmana uitase că-mi salvase viața cu treizeci de ani în urmă. Aceștia sunt oameni adevărați, cei care uită binele pe care ni-l fac...Am plâns râzând și am râs plângând, strângându-ne în brațe și amintindu-ne. A murit
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
o vede, o salută „Buna ziua, frumoaso, n-am văzut niciodată o fată așa de sveltă” și își continuă drumul. Ea se gândește în sinea ei ce-a vrut el să spună prin aceste frumoase cuvinte și zice „Iar eu, sărmana de mine îmi vedeam de spălatul rufelor./ Ce cuvinte frumoase mi-a spus/Care mi-au săgetat inima./ În final s-a îndrăgostit de el. „Un cântec de jale” (Un cântic ca di jali) are ca temă coborârea oilor de la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
fii aicea să mă învețe carte... Nici nu o mai țin minte, dar... cu ea m-am visat... ...Cum îmi proba o rochie și-mi oferea mărgele Și mă strângea în brațe cu lacrimi și cu dor! Dar... a plecat sărmana, în lumea ei din stele. O, Doamne, dă-i odihnă în pace! Te implor! Lacrimi îmi curg șiroaie. De-aceea vreau a-ți spune, Cum îmi dădea săruturi și-n brațe mă strângea. Cum să nu plâng și dorul să
DE CE TOT PLÂNGI? de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360353_a_361682]
-
semn dumnezeiesc Ridică pe acel schimnic Lângă Tronul Lui Ceresc, Care, cum ajunse-acolo, Sta cu fața spre pământ Așteptând altă pedeapsă De la Dumnezeu cel Sfânt. Însă Domnul, cu-a Lui milă Îi rosti ca el să știe: - Scoală-te, sărmane suflet Ce te vei numi Ilie. Eu te iert de toată vina Ta cea fără de noroc Și-o să fii în veac de veacuri Sântilie, prooroc. Pe pământ vei duce ploaia Și rodirea verii toată, Și vei da mere de aur
POVESTE DE SÂNTILIE 2 (URMARE) de LEONID IACOB în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340522_a_341851]
-
o rog să mă mai nască o dată! cred că n-o să se supere, n-o să-mi reproșeze că umblu cu baliverne, n-o să mă certe că troncănesc verzi și uscate!... Uite, mama se ridică de lângă mine, oftează (o dor picioarele, sărmana, de atâta muncă pe atâtea coclauri!)... se duce și-mi aduce, dintr-un dulap vechi ca și gutuiul, oleacă de dulceață de gutui, cea mai bună dulceață de gutui din lume!... Sigur că da! mănânc dulceață, beau apă rece, mă
Cea mai bună dulceaţă de gutui din lume () [Corola-blog/BlogPost/340003_a_341332]
-
să ascunsă prin râpi și prin podurile oamenilor care mai au oleacă de Dumnezeu! Cică au venit niște gealați și au vrut s-o prindă și s-o ducă forțat la un azil din Galați! Abia a scăpat cu fuga, sărmana! Cică și pe fiul ei, Silvan, l-au căutat o săptămână în șir, dar Zeul Codrilor a fost isteț și a șters-o în Pădurea Neagră, că germanii nu-s săriți de pe fix și nu-și taie craca de sub cizme
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
la voi scrie moldovenească?” Un vameș străin, cunoaște lucrurile acestea, și este nedumerit. I-am spus că este aceeași limbă, doar că sunt așa sunt ițele încurcate. Îmi amintesc când mama lucra la stative, și i se încurcau ițele, și sărmana se chinuia. Uite ne chinuim și noi, fiindcă ițele noastre sunt încurcate, și trebuie fie tăiate, fie înlocuite. Radio Chișinău: știm că mama dumneavoastră a avut un rol și a reprezentat o figură importantă în viața dumneavoastră, iar în unul
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
blazat ce-i. - Măi motane, Vino-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic. De-ar fi-n lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată boieria ce-i, sărmane! Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntruna? Ce idei se-nșiră dulce în mâțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gură-n gură și l-or duce mai departe, De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri!” O, sărmane! ții tu minte câte-n lume-ai auzit, Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit? Prea puțin. De ici, de colo de imagine-o fășie, Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie; Și când propria
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
sunt Și o perdea de brumă deasă se așternuse pe pământ... Nu bănuia că de departe o dalie nerușinată Îi pregătește ei, brândușei, o întâlnire dezolantă Cu un complot, chiar diabolic, țesut în visul unei nopți Și astfel, îi tocmi sărmanei, să-i fure zâmbetul, trei hoți... Și-așa urzi gherghina-n noapte, cu mintea ei de mahala Un plan de răzbunări demente, pe biata floare, doar așa: Că-i invadează spațiul toamnei, ea floare din alt anotimp Brândușă mov, fără
INSPIRATĂ DIN FOTOGRAFIA CAMELIEI VĂSUIANCA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341270_a_342599]
-
acum vine surpriza cea mare, mare de tot! - Cât de mare? Am mai tras un căscat de era să fac cârcel la maxilar și mă gândeam să-i închid telefonul în nas acestei nefericite care mai lucrează și schimbul 3, sărmana! - Să vezi, când au luat-o la fugă, am auzit un zgomot la doi pași de mine, așa ca o bufnitură, ca și cum căzuse ceva de sus.. - De unde putea să cadă, doar de sus, că de jos putea doar să decoleze
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
de fluturi. Veneau iubiții jos la râu, cu ochii visători, își împărțeau surâsuri, din amurg și până-n zori. În altă zi, o jună, norocul și tristețea își jelea, spălând în râu o albitură; aflase că iubitul o trăda. Se frământa, sărmana; pe loc, se hotărî și jură, Neîntârziat, să-și schimbe dragostea pe ură. Îmi mai spunea această piatră despre-o mamă. Pe malul râului, mai sus, în fiecare seară, la apus, jelește fiul înecat, acasă îl tot cheamă. Indiferenți, prin
CÂND PIETRELE VORBESC... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341114_a_342443]
-
rânjit și s-a pus pe cântat cum știa ea mai frumos. Păcat că nu am eu ureche muzicală. Măgarul meu, în schimb, a fost impresionat. S-a întors brusc spre ea, cu același rânjet, și au făcut-o pe sărmana din mijloc pachet. Samarele s-au tras într-o parte, picioarele s-au încâlcit în ațe, o așa coregrafie pe așa muzică m-a dat pe spate. Mă simțeam precum acei călători dintr-un tren unde, pe neașteptate, câțiva pasageri
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
iar contur. Poliția le dă la gioale celor slabi și fără apărare! Uite, acum chinuie o femeie cu nepoți acasă, o încătușează ca pe ultimul delincvent numai fiindcă a trecut strada. Pe roșu, dar ce contează? Voia să prindă tramvaiul, sărmana ! Alo! Ne trezim puțin și noi? Sincer, care e rolul agenților de la poliția rutieră? Când semafoarele merg și accidente nu se petrec, de ce s-ar găsi într-un loc oarecare? Nu cumva ca să se asigure (și) că normele de circulație
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
și prin ninsoare S-a-ntors cu fața către soare, Lumina el i-a prins în gând Și-n candelă la mormânt. Vai române, vai sărace, Pasul racului te trage! Oasele-n lupte ți-ai dat, Pentru ce? Ai întrebat? Plângi român,sărmane, iară, C-ai rămas tot de ocară... Ți-au ursit osândă grea: Să fii sărac în țara ta... Sărac în țară bogată, De Domnul binecuvântată! Referință Bibliografică: Doina / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1745, Anul V
DOINA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344130_a_345459]
-
să-mi lumineze - despre o lume în care durerile sfâșietoare și nelămurite - să se facă-prefacă - precum soarta sfinților - în bucurii sfâșietoare și atotlămurite ...Doamne - deasupra fluviilor mărilor și oceanelor - deasupra tuturor cerurilor - bat clopotele - bat noul ritm al inimii mele sărmane - al inimii mele care a prins curaj - a prins dor - necuprins dor - să se stingă - în inima Ta *** MĂRTURIA LUI DISMAS să ne liniștim - să adăstăm pe malul înțelept al cuvintelor - pentru ca viața - în spume - să aibă vreme a ne
DOR DE STINGERE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344166_a_345495]
-
au înnebunit Salata, angoasată, s-a-nroșit Și-a început să ningă miei din soare Nici o închipuire nu-i mai crudă Decît își poate-nchipui o dudă Care e dulce și zemoasă tare De-aceea căzu ploaia să o ude Că ea, sărmana, nici nu are unde Și chiar nimic să strîngă-ntre picioare Petreceri, artificii, tiribombe Petreceri, artificii, tiribombe Cristale limpezi și obiecte hîde Cu toate au nevoie de un gîde Să le arunce ca pe niște bombe În jarul nopții unde cresc
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
pe masă. --Du-te în...mârâi mărunțel din buze Zamfirescu, care era tot mai disperat. Ce...mă...fac?.. Aceasta este întrebarea! Dar, n-a mai făcut el d-astea și coana Mărioara l-a scos de fiecare dată din rahat? Ea, sărmana, este îngerul ei salvator. Atunci i-au scăpărat neuronii: telefon, dobitocule! Și lacrimi de crocodil, cu cenușă-n cap. Chiar dacă te face albie de porci, rabdă, că meriți! Dar nu-i stă ei în caracter. Ea te iubește, nu te
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
și flota. Și nu plătesc în nici un fel, Că-i de vină doar Satana, Pentru contracte ca Bechtel, Sau ca Roșia Montana . Hoția e acum stăpână Și hoți-și râd de noi în barbă Când duc justiția de măna, Că sărmana este oarbă. Ba mama lor de trădători Și satul nostru l-au distrus Ca noi să fim cumpărători Cu toți de E-uri din apus. 27 Acum se-acuză că sunt hoți Reciproc, dar din păcate, Cunoscându-i noi pe
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
direct către pieire? Nu știi oare preafrumoasă domniță că muntele acela vrăjit nu iartă pe necugetații care se aventurează prea aproape de el, sfidându-i tainele? Dacă nu ne va ucide muntele cu siguranță mă va ucide tatăl tău regele David sărmana de mine, pentru că nu te-am oprit la timp, să nu te îndrepți către acest loc primejdios - Ooh, Tharika ce gură mare ai! De câte ori nu am venit la poalele muntelui de Foc, însoțită de tata și de frații mei și
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
mama lui. Fără nici un menajament, aceasta îi declarase Mirei că, da, ea nu-i da voie băiatului să facă un copil, pentru că nu vedea cu ochi buni mariajul lor, despre care nici nu credea că va dura... Nici nu bănuia sărmana că, doar după treizeci și trei de ani, își va vedea materializată dorința... Până la urmă, avuseseră fetița! Și Mira își aminti cum fiecare fapt, eveniment din viața copilei fusese motiv de imixtiune a socrilor, contrariați că n-a fost băiat, că nu
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
ni s-au întâlnit, am recunoscut-o și am sărit ca arsă din somnul ce mă furase un moment, așezată la căpătâiul bolnavei pe un scaun. M-am trezit strigând : -Tu ești Moartea! Eram deja în picioare lângă patul acelei sărmane care tocmai își dădea sufletul. Era incredibilă cât de repede acționase ea și nici măcar nu avea cu sine vreo coasă sau seceră. La răsăritul soarelui a plecat luând cu sine un alt suflet apropiat mie. Referință Bibliografică: FEMEIA CE COBORA
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]