1,948 matches
-
chiar să dau de o toaletă, căci iată, mă cam încearcă unele nevoi, de-ale noastre, femeiești... Era îngrozită deoarece pe pulpe i se scurgea „vârtutea” ducelui. Micuța contesă o privi speriată ca de moarte și-i spuse, sincer îngrijorată: - Sărmană ființă fără minte, cum adică, să te speli!? Cu apă!? Păi, tu nu știi că din cauza asta faci boli la cap de care mori în câteva zile!? Doamne, ferește-ne! Îți înțeleg starea de sălbăticie, dar nu pot să te
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
mâinile cerșind cu îndrăzneală, dar ... mai poți vedea printre ei și câte unul cu capul plecat, să auzi un suspin sau să vezi câteva lacrimi prelingându-se pe obraji, fiindcă există printre cei care mimează neputința și oameni cu adevărat sărmani, ologi, bătrâni. Răsfoiesc ziarele din ultimele săptămâni: „Patru copii, suspectați că ar fi dați la cerșit de părinți, au dispărut”; „Copilul care a murit la cerșit făcea parte dintr-o familie de rromi nomazi”; „Românii au fost luați peste picior
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
derulat al amintirii ei, să fi fost și chipurile noastre - ale persoanelor care i-au dăruit bani - și gândurile ei, imaginile, să fi urmat drumul cosmic ... Nimic nu e întâmplător în lumea asta! Cred că datorăm iubire și acestor oameni sărmani, sufocați de atâta suferință. Îmi amintesc cât de mult m-a impresionat cartea lui Mark Twain „Prinț și cerșetor” citită în copilărie! Și astăzi visul oricărui cerșetor este, probabil, de a ajunge prinț, iar ... cei mai mulți prinți (mă refer la oameni
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SĂRMAN ROMÂN, CU TRAISTA-N BĂȚ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului sărman român, cu traista-n băț, n-ai niciun strop de demnitate! e prea târziu să te învăț, că-n țara asta nu-i dreptate!... degeaba ai un dumnezeu, și calendaru-i plin cu sfinți, că traiul tău e tot mai greu
SĂRMAN ROMÂN, CU TRAISTA-N BĂŢ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarman_roman_cu_traista_n_b_george_safir_1386571214.html [Corola-blog/BlogPost/361698_a_363027]
-
doar martora mută a suferințelor sale, micuța Aiko a avut, lesne de înțeles, parte de același tratament. Din partea unor oameni care nu-și meritau numele de oameni. Care credeau că au drept de proprietate, de viață și de moarte, asupra sărmanei fetițe. Care nu aveau, de fapt, nici conștiința propriei valori, nici nu înțelegeau nimic din trecerea pe această efemeră și tristă planetă. A îndurat totul, l-a lăsat și pe Shinji să profite de ea, a fost silită să asculte
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1436551649.html [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
generați și poate nici atât, nu mai recunoaște pulsul, nici respirația părăsitelor dimineți. Ochi orbi mai revin la matcă sau poate doar se prefac, atât cât să-și acopere înstrăinarea tatuată pe retină. Vin cu mărgele colorate culese din drumul ademenitor, sărmani pionieri ai lumii noi care plantează hibrizi în carne și cuvânt. Martoră la istoria care tocmai se scrie, prea devreme s-o înțeleagă, prea târziu s- o trăiască, femeia care a terminat cuminte de mâncat, își aranjează gândurile în oglinzi
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1483391083.html [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
Peirea cea eternă din mine să o serv, Dar vai! nici siguranța n-o am că mor pe veci, - și dacă oare - a morții mâni palide și reci În loc să sfarme vecinic a vieții mele normă Ar pune al meu suflet sărman în altă formă? La sorți va fi pus iarăși, de către lumi din cer, Ca cu același suflet din nou ăă reapară, Migrației eterne unealtă de ocară? Nimic, nimic n-ajută - și nu-i nici o scăpare. Din astă lume - eternă ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/eminescu-in-eternitate/ [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
Auschwitz n-a fost un episod Întîmplător, Nici trecător, El rămîne o pată neagră pe obrazul istoriei Și nimeni, vreodată, nu o va șterge MOARTEA NU ARE DILEME Nu știu de a avut vreodată. Poate. Uneori îi ierta pe cei sărmani, bolnavi și neajutorați Aici, nu! Moartea n-are dileme: Îi urăște pe toți deopotrivă, De speculații n-are vreme, Nu pune întrebări, n-o interesează de ești puternic Ori sleit, de ai dreptul divin să mai trăiești, Niscai lucruri bune
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1422335228.html [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
negri presărat fulgere-orbitoare cerul l-au brăzdat. Sunt atât de aproape de sol, încât ai crede că totul s-a tăvălit pe pământ. Mă-ntreb, deși nu-i nimic mistic, dacă nu mâna zeilor se joacă artistic. Zeii cei mânioși pe sărmana natură, ce se joacă cu degetele pe claviatură. Apoi, după un moment scurt de respiro natura-și deschide al ei gri sombrero, zgomote răsunătoare asurzesc peisajul și ea tresare, să nu-și strice machiajul. Se-aude al tunetului sunet înfiorător
POVESTEA FURTUNII de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1422980543.html [Corola-blog/BlogPost/372770_a_374099]
-
de țepe, De-amăgiri și ofuscare, Am sperat, ca fiecare, Că un ev mai bun va-ncepe, Mai cu spor și bunăstare... Și-am mai luat o dată plasă Căzând iarăși de fazani, Fripți, datornici, fără bani, Mai bolnavi și mai sărmani, Nu puțini și fără casă. Băncile-și împart ciolanul, Politrucii hălcile, Rup din noi cu fălcile, Plânge-n pumni secat țăranul Și de lipsuri orășanul. Niciun licăr nu se vede, E-nfundat demult tunelul... Toți ne duc cu zăhărelul, Noul
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426835517.html [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
lucrurile mi-am zis: mai bine la școala lumii, unde nu sunt stabilite examene...” (Șerban Cioculescu, Viața lui I.L. Caragiale). ● Avea o cultură uluitoare, citea enorm, scria greu, traducea din limba franceză și se prezenta astfel: „Sunt copil de părinți sărmani și fără nume. Am fost [...] un copil neastâmpărat, sămânță de idriot (grec), vecinic doritor de alte orizonturi. (Opere, VII). După moartea tatălui său rămâne singurul sprijin pentru mama și sora sa pe care le întreține toată viața cu bani obținuți
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berarul_caragiale_162_de_ani_d_ion_ionescu_bucovu_1391339909.html [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
din amintiri spinoase reîncepu firul conversației întrerupte: - Stai o clipă să mă dezmeticesc. Deci vrei să mă iei cu mașina? - Și ce este rău în asta? - N-ai auzit ce a pățit Violeta cu camionagiul care o ducea în oraș? Sărmana fată! - Acum îmi pică fisa. Cu alte cuvinte nu ai încredere în mine? Anica se simți ca lovită în moalele capului. Întrebarea normală pusă o irită și stârni o avalanșe de gânduri. Nicicând Ionel nu s-a purtat urât cu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
nu scapă nici el de zeflemeaua epigramiștilor și de jocuri de cuvinte dintre cele mai savuroase. Următorul catren pare până la un punct o confesiune despre fericirea conjugală de lungă durată, dacă nu s-ar încheia cu o poantă dramatică: „Sunt sărman ca un păduche/Dar cu soața am trăit,/Patruzeci de ani, pe muche/... de cuțit.” (Nicolae Bunduri, Eu boemul, p. 48). Se mai întâmplă și infidelități conjugale ca în epigrama Soția fotbalistului de Ioan Toderașcu: „Nevasta lui, prevăzătoare,/ Nu duce
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CE-ȚI MAI DOREȘTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ce-ți mai dorești tu, astăzi, sărmană Românie? Veșmintele-ți cernite frumosul chip ascund; Mireasă divorțată, hulită-n dușmănie, Cu pietre dă în tine
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_ti_mai_doresti_tu_astazi_sarmana_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CE-ȚI MAI DOREȘTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ce-ți mai dorești tu, astăzi, sărmană Românie? Veșmintele-ți cernite frumosul chip ascund; Mireasă divorțată, hulită-n dușmănie, Cu pietre dă în tine tătucul tău bolund! Bastarzi îți sunt feciorii, căci tații nu-s în acte, În aburii beției, în draci te-au profanat! Te-au
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_ti_mai_doresti_tu_astazi_sarmana_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
de flori! În rugăciuni, la Domnul, ai pus, mereu, speranță Și untdelemnul sfânt în candelă să ardă. Țărâna se revoltă, de-atâta toleranță, C-atunci, când trebuia, n-ai apucat o bardă! Referință Bibliografică: Ce-ți mai dorești tu, astăzi, sărmană Românie? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_ti_mai_doresti_tu_astazi_sarmana_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
o ureche de taur din sevilla ole ole / am fost toreador și ce aud? / că te-ai apucat să faci politică / te-ai apucat de afaceri tenebroase / că ai devenit atât de cerebrală încât / ai contabilizat și săruturile noastre...” („Ah, sărmanele noastre săruturi”). Iubita poate fi orice, chiar și un curcubeu. Însă nu poate fi Dumnzeu, cum susține poetul: „în viața mea cenușie / tu ești curcubeul, tu ești Dumnezeu!” Nu, hotărât lucru, nu! Oricât ne-am extazia, oricât am admira persoana
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
unei profunde dezolări, despărțirea îndrăgostiților înseamnă smulgerea nemiloasă a „ frunzei albastre” de pe o „ creangă de aur”: „O să rămâi în mine și după ce-o să pleci La fel de nepătrunsă, la fel de-mbietoare, O insulă ciudată cu drumuri și poteci Ce nu duc nicăierea sărmana mea plimbare.”( Poem) Adesea intimitatea afectivă devine tulburătoare când iubita este asociată umbrei nemiloase a morții: „O, dacă moartea ar avea paloarea Obrajilor tăi dragi, înfiorarea Buzelor tale umede și calde M-aă învoi în unda-i să mă scalde.”( O
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
D.R. Popescu, la Teatrul Național, montat de același regizor. A avut roluri memorabile în „Vassa Jeleznova" și „Mama" de Maxim Gorki, „Anna Karenina", de Lev Tolstoi, „Medeea" de Euripide, „Martin Eden" de Jack London, „Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, „Oameni sărmani" de Feodor Dostoievski, „Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, „Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, „Ca frunza dudului în rai" și „O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
Îi adulau cerșindu-le favoruri, Vedeau în ei destinul, împlinirea, Obraji scăldau cu lacrimi ca onoruri, Oracole-n altar ciopleau menirea. Dar zeii tac, sau râd de toți și toate Stropșindu-i sub a vieții crude valuri, Chiar dacă-i văd sărmani și rupți în coate, Îi potopesc cu false idealuri. Un singur om desăvârșindu-și jertfa, I-a învățat privirea înspre ceruri, Crucificând nu trupul, ci amorfa Credință în minciună și totemuri. Ca să te naști și să te dai pe tine
DRUMUL SFÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1428386692.html [Corola-blog/BlogPost/373870_a_375199]
-
Dintr-o dată, cineva a sunat foarte insistent la poartă. Era fosta dădacă a Martei care i-a spus prietenei mele să se ducă repede acasă, fiindcă au venit cei de la poliție... mama mea se făcuse albă ca varul la față... Sărmana mea prietenă Marta! S-a dus acasă... A plecat cu părinții ei în Polonia unde au murit... Dacă Münczer néni, mama Martei, ar fi divorțat de soțul ei evreu, ea ar fi scăpat împreună cu Marta. Dar nu a vrut să
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
mâncat. Te-aș ruga, dacă voiești, Separat să ne hrănești!“ Stăpânul, foarte supărat, Pe câine s-a înfuriat, Nu a mai stat a chibzui Că mâța vrea a-l păcăli. Luând pisica binișor, A pus-o-n casă, pe cuptor, Sărmanul câine-a fost lăsat Să stea-n ogradă, izolat. De-atunci, pisica stă și toarce, Din când în când, se mai întoarce, Privește rece, îngâmfată, La câinele ce-afară latră. Morala: Prietenia, dragii mei, E tare bine să o vrei
AZOREL ȘI PISICA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1467964199.html [Corola-blog/BlogPost/341050_a_342379]
-
ne-a mai rămas de trăit pe lumea asta, doamnelor! Iar noi, femeile astea levantine, din Balcani, ne-am obișnuit deja să stăm, așa, de-a moaca, ca într-un incubator de producție, în care în loc de ouă sunt puse niște sărmane femei ca noi, ca să scoatem pui: pui de oameni, ori pui de hibrizi clonați, fără scântei. Sau numai pui de sclavi? Nu se știe încă soarta noastră în mâinile cărui Dumnezeu sta acum. Însă ceea ce sigur se știe acum, este
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339419228.html [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
de bani, acest micuț aparat de fotografiat... Este o adevărată bijuterie a tehnicii... Eu nu renunț în ruptul capului de la decizia de a fi fotoreporter și o mare ziaristă... Am făcut aici pe ascuns o sumedenie de fotografii... Cârdurile de sărmani evrei care au intrat numai cu bocceluțele în mâini pe poarta ghetoului, copiii și bătrânii bolnavi, înghesuiala teribilă din camere... Am fotografiat regulamentul de ordine interioară al ghetoului și articolul 7 care sună așa: „În ghetou trebuie să fie liniște
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
mă lăsa, Doamne, ai milă de mine!” * * * * * Nu mai văd, mâna singură mai scrie, Pacea dulce-a miluirii se coboară... Ah, iubită Mamă !...ei nu vor să știe, Ce-i dorul de țară, care ne omoară. Aplecată, ca un pom, sărmana făptură, Tot citea, nu blestema, din rărunchi ofta: - „Nu-i pedepsi, Doamne, dar să le iei ura, Nici parte să aibă de durerea mea !...” Ultima scrisoare, în sân, o strecoară Cu degete slabe... pe piept o apasă... Candela murise în
OMAGIU MĂICUȚEI ELISABETA ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1418545459.html [Corola-blog/BlogPost/376708_a_378037]