14,917 matches
-
Dar cine mai poate să-și dea seama în care nor s-a întrupat, Și acum zboară din sine în sine, Cuminecătură de azur și facere A învierii. 8 decembrie 2006 * Nesătulă privirea se aruncă Peste ceafa zeiței Și o sărută până la delir, Invizibil o sărută, Căci nu i-a fost dată Să poarte o așa cruce a bucuriei Pe acest pământ al nimănui. Puternică suia lumina în cel îngropat pe când privirea îi era sfâșiată de aurul Părului sfânt ce se
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
-și dea seama în care nor s-a întrupat, Și acum zboară din sine în sine, Cuminecătură de azur și facere A învierii. 8 decembrie 2006 * Nesătulă privirea se aruncă Peste ceafa zeiței Și o sărută până la delir, Invizibil o sărută, Căci nu i-a fost dată Să poarte o așa cruce a bucuriei Pe acest pământ al nimănui. Puternică suia lumina în cel îngropat pe când privirea îi era sfâșiată de aurul Părului sfânt ce se îndepărta Fără să se oprească
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
înlăuntru dormeau viermii pregătitori am despicat pragul bisericii - acolo se zvârcoleau șerpii îmbălsămați la mireasma de ceară și-n inima lui pândea o custură fosforescentă am despicat ideile dar n-am ajuns la miezul suprem tu cititorule ai ajuns? îți sărut urechea fatală și surdă ca digul niciodată nedesprins de pământ împietrire a lașității curbată am despicat viespea și a țâșnit venin dar îngeri niciodată nu am despicat urându-mă la o adâncime doar de-o secundă se măcinase tot cimentul
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
viespea și a țâșnit venin dar îngeri niciodată nu am despicat urându-mă la o adâncime doar de-o secundă se măcinase tot cimentul morții mai aveam puțin și străpungeam visul o transparență melodioasă îmi vibra tâmplele și buzele se sărutau între ele eram complet îngropat în mine nimic nu mai fâlfâia înapoia ființei cineva - nu-i știu chipul - mi-a dezgropat o lacrimă veche globul ei l-am măsurat noaptea întreagă demențial urându-mă urându-mă urându-mă... cheile cerului
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
moda, era „șic” să-l prezinți invitaților. Iată cum suna o invitație la un astfel de banchet: „Cred că am plăcerea să cunoașteți pe păstorul român Cârțanu, care, plin de sentimente românesti, s-a dus pe jos la Roma, să sărute Columna lui Traian. Sunteti rugată să luați parte la ospățul ce dau astăzi, marți, 2 aprilie, 7 seara, 1896, În cinstea călătorului reîntors din Roma. N. Th. Mandrea, str. Diaconeselor, 2”. Haiducul cu cărți În desagă a fost hăituit de către
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Îmi e teamă de Cerber, lătravoi mai tare! Infernu-i departe, păcatul aproape! Și-n visul tău, definitiv, voi adăsta! Se scoală În picioare zeii sorții, În Înserare mama-i dusă, se scoală dentristare sfinții veșteji, ah, gura mea picioarele-i sărută! Vom crește Împreună doar agate, În ametist vom răsădi curajul, coralul roșu ne va feri de toate, de soartă rea, furtună și otravă. Pe diamant voi scrijeli un nume, griji și furii departe se vor duce, Într-un smarald seascunde
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
și viața mea, unica de murit! Să vină, deci, colindătorii-n cete, nașterea Mântuitorului anunțând! În cele din urmă, sabia Sfântului Ștefan - primul martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite de vremea iernării. Lumânări de-ntuneric vor arde În mine, felinare de purpură-n pârg de crăiasă
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
albastră, în iarbă o aripă Pe cînd celaltă-n soare se-nfășura mai pură. C-un măr zvîrlit în mine putea orice fecioară Să mă doboare palid în fragedele plante Și să mă lege-n lanțuri subțiri de diamante Ca să-mi sărute trupul dumnezeiesc de ceară. O pînză de paianjen mi se părea pe umăr Atît de grea dar mîna n-o ridicam s-o scutur. Și mă mîhnea o gîză și zile fără număr Simțeam pe suflet umbra lăsată de un
Jurnal de adolescent by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9540_a_10865]
-
-ți azvîrle. Vom prinde libelule, buburuze, și greieri în pahare, și lăcuste... Roua s-o bem din florile înguste și să uităm poemele ursuze. Hai, Puck. De-acum e seară și-i departe Pîn'la culcușul moale dintre file. Să sărutăm miresmele fragile Și să pătrundem, obosiți, în carte.
Dă-mi mâna, Puck... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9629_a_10954]
-
într-o scară de pahare Acum ar fi să fie o plimbare cu barca pe-acest căprui al ochilor tăi... Cuvinte cuvinte Draga mea hai să ne întâlnim Dragul meu dar deja suntem întâlniți Draga mea aș vrea să ne sărutăm Dragul meu dar deja ai mai vrut Draga mea uite ți-am adus frezii Dragul meu ucigaș de miresme Draga mea ți-am scris o scrisoare Dragul meu nu mai citesc romane Draga mea ți-am adus și-un inel
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
la Visby. Și pietrele italiene, "perechea megalitică", dăruite de Beppe Bonelli și în fine, pietrele din Luzern, mici asteroide căzute din cer, cu urme de foc pe ele. în fiecare dimineață salut pietrele șușotind, le mângâi, apoi le iau la sărutat ca pe fragmente din zidul plângerii al unui Jerusalim ceresc de pretutindeni. Nu-mi mai este frică de oamenii de lut, încredințându-mă cu totul tăcerii meditative din interiorul pietrelor. La miezul nopții m-a sunat soțul meu din Elveția
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
lucioase la gâtul luI Sancho Panza / într-un bâzâit supărător de elice și sânu-i stâng este în neliniște alăptează în draci o irezistibilă și nesătulă Julietă plină de pistrui și coșuri pubertine stă la rând și neastâmpăratul Romeo care o sărută din când în când pe glezne acolo ar fi zona ei erogenă lumea își poate imagina însă orice buzele lui devin tot mai cleioase și îmbujorate Aplaud cu frenezie spectacolul pare decupat dintr-o tragi-comedie cu actori profesioniști educați prin
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
să-ți uite morții mă-tii, după ce te-a invitat la incest. Înjurătura îi însoțește pasul deopotrivă când nu-și găsește ce caută, la durere și la bucurie umplându-ți gura cu organe și fecale, înainte de a te blestema sau săruta. Profund credincios, românul descumpănit își amintește la nevoie de scripturi, de agheasmă și anafură, de altar și de cruce, ce-i domolesc amarul. Înjură dezinvolt acasă, pe stradă, în tramvai, la serviciu, în cârciumă sau cimitir, sudalma fiindu-i, ca
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mea își desface de pe pulpe foarte încet ciorapii de mătase de piatră galbenă eu pășesc în aerul foarte dens în ozon și îmbrățișez cu tandrețe fiecare piatră galbenă din grădina pardosită cu iarbă foarte verde și copaci foarte verzi eu sărut fiecare piatră galbenă în care iubita mea își piaptănă părul cînd negru cînd galben cînd albastru cînd verde eu scriu te iubesc pe fiecare piatră galbenă și iubita mea citește cu vocea ei fiecare literă care odată citită de ea
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
februarie 2009,15:06 Lui Artur Silveștri ROȘA NEL TUO GIARDINO Îmi sunt dragi palmele tale, Îmi par două semne de mirare, care mă doresc și se apleacă de dor... și vis... aș vrea să le mângâi și să le sărut oglinzile cu psalmi. ești cu mine, Înger păzitor, trimis de timp care curge suav... iriși, violete, mărgăritare... și iubirea mea desenează o roza. ti amo... per sempre... 4 februarie 2009,18:17
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
Ușoară, maică, ușoară, C-ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară Între ceruri și pământ. În priviri c-un fel de teamă, Fericită totuși ești Iarba știe cum te cheamă, Steaua știe ce gândești. LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut În lume Limba noastră cea română. Cânt a Patriei ființă Și-a ei rodnică țărână Ce-a născut În suferință Limba noastră cea română. Pre pământ străvechi
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
rog din răsputeri și vă Îndemn sfielnic, precum o făcea ieri, Ioan cel Pitic: „Luați aripi de foc și veniți la mine!”. În privința inegalabilului meu Prieten Damian Petrescu, cel strivit de geniu și depărtare, nu-mi rămâne decât să-i sărut sfielnic, cerneala visului și să-i mulțumesc Încă o data pentru statornicia de a mă fi Însoțit pretutindeni, de la distanța inimii sale, prin țara fantasmelor mele... Credeți-mă! N-am vrut decât să mă joc În părul curcubeului... București, 4 iulie
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
niciodată n-aș fi intrat Într-o mănăstire și nu e de ajuns! De aceea Îți scriu din fuga muririi, fantasmă cu buze strivite de Cântec... DE ÎNDRĂGOSTIRE Tu mă Îndupleci din pleoape și cuvinte, cum părul nopții gura Îmi sărută. Trupul tău ochii mei l-au uitat, așa cum numele pietrei În somn l-am strigat... Stau cu pana cea scriitoare Într-o cumpănă grea, cufundându-mă-n stele și sălcii, așa... TOAST LA STATUIA LUI GORGASALI Linia cea lingușită și
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
numără pe de-a rândul. Deci copacul acesta pretutindenian are rădăcini și În jos și În sus, fiindcă noi nu ne-am dumirit Încă ce este verticală și dacă stăm În cap sau În picioare. “trec printre copaci și le sărut iasca de sub umbră miezii-noapte și-o alint cu palma că pe-un scut ce le-ascunde murmurul de șoapte. Neclintirea lor, atât de goi, Le descântă-n aer măreția Și-mi alunga gândul Înapoi Unde-și arde steaua veșnicia” (Sărut
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
simțurilor spirituale, ci că, mai curând, l ar descoperi - fiindu-i dat în Biblie. Scriptura era o carte care utiliza limbajul uman când se referea la Dumnezeu, iar în cazul Cântării Cântărilor, chiar un limbaj fizic foarte erotic - „Să mă sărute cu sărutările gurii” (Sg. 1:1); „Lasă-mă să-Ți văd formele, lasă-mă să-Ți aud vocea” (2:14); „Curbele Șoldurilor tale sunt ca bijuteriile, opera mâinilor unui artist” (7:1). Să nu uităm că această carte este interpretată
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
trece de la moarte la viață, la fel Și sufletul feciorelnic dorește apropierea gurii sale de izvorul vieții spirituale. Izvorul este gura Mirelui. De aceasta dorește sufletul să-Și apropie buzele de gura Celui ce dă viața Și spune: să mă sărute cu sărutarea gurii Sale. Iar cel care răspândește vița către toți Și voiește ca toți să fie salvați, dorește ca nimeni dintre cei salvați să nu fie exclus de la participarea la această sărutare. Acela este Curățitorul (καθαρσιον) a toată întinăciunea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: Albergo Turistico Napoli 1 Ian. 1948 Colecția Viorel Cosma Noroc porumbeilor să vă aducă Anul Nou! bucurii cu toptanul și mereu tot atât de mult amor! Mai duceți-vă pe la mama și sărutați pe tante Marie din partea noastră. Vă pup și mi-e dor de voi La mulți ani! Lisette Cristinel Ionel
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
erau numai steaguri românești, oriunde te uitai. Am ajuns la casa noastră, am căutat-o pe mama, dar n-am mai găsit-o, mama nu era nicăieri. M-am trezit tulburat și i-am povestit mamii visul, ea m-a sărutat și s-a întristat: «Știe numai bunul Dumnezeu ce se va în-tâmpla cu noi», a zis, adunând de prin casă câte ceva pentru drum”. Cu doar câteva haine și lucrurile puse într-un sac, Johann s-a urcat, împreună cu părinții lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
sus-sus, n-am putea să precizam cât de sus, însă va garantam că hat în față, de unde coboară protector și poate îndrăgostit peste marea neastâmpărata, fremătătoare că sânul de femeie tânără, foșnitoare, neobosita, si se lasă în jos s-o sărute, delimitând-o acolo, undeva, departe, cât pot cuprinde ochii noștri, ca o cupola sferica, de jur-împrejur cât vedem cu ochii, si ne întrebăm dacă nu cumva noi nu ne dăm seama că de fapt suntem clovnii, saltimbancii, arlechinii, marionetele de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
Emil Brumaru Bătrîn și ticălos cum sînt De-abia mai știu de-abia mă-ncumet Floarea de cîmp roua din vînt Să ți-o sărut în miezul umed Pe-acest rotund și trist pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și sfînt În rîma ce-i tîrîtă
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]