5,454 matches
-
mai putut Au spart tot la Primărie și " Cererile..."și le-au rupt ! Și circuitul telefonic spre Raionul de Partid Care iar a mințit lumea în modul cel mai perfid... S-au tras clopote de luptă, cerând să fie "liberați" Sătenii care-n Drăgănești, erau atuncea arestați ! Eliberați, venind pe câmp, pe comuniști i-au întâlnit Dându-le-o bătaie bună de care mulți și-au amintit ! Femeile dădeau cu pietre ! mai aruncau și cu noroi În cei care atacau, țăranii
RECUNOȘTINȚĂ EROILOR IZVORANI ȘI ALIMĂNEȘTENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1452792245.html [Corola-blog/BlogPost/380589_a_381918]
-
ce pân' la moarte i-a tot urmărit Sau că urmașii lor avură piedici la angajări în muncă, "la școlit"... Noi, urmașii lor de-aicea, să îi cinstim în mod real Și în celelalte zile ! nu festivist doar anual... Rog : săteanul, Preotul, Primarul, doamna Directoare Să întreținem flacăra, recunoștinței la Izvoare ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt. Referință Bibliografică: Recunoștință Eroilor izvorani și alimăneșteni / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi
RECUNOȘTINȚĂ EROILOR IZVORANI ȘI ALIMĂNEȘTENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1452792245.html [Corola-blog/BlogPost/380589_a_381918]
-
iată, reapărută acum când câmpurile își reluaseră aspectul lor din perioada năvălirii popoarelor migratoare. Fusese relativ ușor de capturat deoarece, la cei patruzeci și șase de centimetri ai săi, digestia unei râme îi îngreunase foarte mult mișcările. Fură fotografiați toți sătenii de vază din sat cu șarpele pe masa de consiliu, primarul fiind cu eșarfă iar moș Cotârlă, făcut pulbere din banii obținuți de la cei doi cercetători, stătea în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
iată, reapărută acum când câmpurile își reluaseră aspectul lor din perioada năvălirii popoarelor migratoare. Fusese relativ ușor de capturat deoarece, la cei patruzeci și șase de centimetri ai săi, digestia unei râme îi îngreunase foarte mult mișcările. Fură fotografiați toți sătenii de vază din sat cu șarpele pe masa de consiliu, primarul fiind cu eșarfă iar moș Cotârlă, făcut pulbere din banii obținuți de la cei doi cercetători, stătea în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
de neajunsuri, bunica fetelor, vărsa lacrimi amare pentru nenorocirea lor. Nimeni nu va ști vreodată dacă pe cei doi soți i-a ajuns un greu blestem, rostit de mama în vârstă când a fost abandonată, sau a fost Dreptatea Divină. Sătenii spun că i-a ajuns blestemul mamei abandonate. În amărăciunea ei se va fi putut abține femeia abandonată, să nu-si blesteme propria fiică, pentru starea de mizerie în care o aduseseră cei doi? nimeni nu știe. Singurul lucru cert
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Blestem_sau_dreptate_divina.html [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
obișnuiră cu zgomotul infernal al utilajelor și aflară cu bucurie că o parte dintre ei vor fi angajați pe un salariu frumușel. Femeile și bătrânii își văzură în continuare de treburile gospodărești și de muncile agricole. În cele din urmă sătenii își dădură seama că într-adevăr sosise și pentru ei clipa mult așteptată prin care statul se implică în interesele lor. Peste câteva zile utilaje moderne invadează ulițele satului. Pământul este decapat și în locul său autobasculantele transportă balast. Un buldozer
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
Ipotești, unde l-au încântat: ,,Povești și doine,ghicitori, eresuri Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri.'' Dacă Mihai Eminescu evocă duios propria copilărie în spațiul său poetic de neegalat, dacă Ion Creangă ne zugrăvește copilul săteanului obișnuit, în universul său asemeni unui ,,clopot vast, în care omul nu se poate sufoca, dar nici rătăci'', după cum observa criticul Pompiliu Constantinescu, fiind în același timp povestitorul și eroul-copil, I.L.Caragiale prezintă în cele două schițe: ,,Vizită'' și ,,Domnul
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
spre a fi sclav este necesar un stăpân care să-ți ofere un minim necesar viețuirii ca să poți muncii pentru el. Se pune, atât la oraș cât și la „țară” necesitatea unui loc de muncă. Pe vremuri moșierul mijlocea viața sătenilor pentru câteva zeci de zile de muncă efectuate pe proprietatea sa. Dar boierul, respectând Biserica, nu chema la muncă în cele 200 sărbători pe an deoarece nu avea nevoie de creștini cu mâinile uscate. În consecință sărmanul om putea în
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
fim exemplari, cu rezultate bune la învățătură, disciplina fiind punctul nostru forte. Între timp, Dobrogea fusese colectivizată, Partidul Muncitoresc Romîn și Uniunea Tineretului Muncitor își măreau rândurile. Colectivizarea, forțată la început, începuse să dea roade, ridicând nivelul de trai al sătenilor prin aplicarea în practică a cunoștiințelor agricole și mecanizarea agriculturii. Pământul arat cu pluguri tracționate de tractoare, însămânțat (cu semințe selecționate) cu semănători, discuit și irigat, aplicând principiul rotației culturilor dădea recolte bogate, fapt ce s-a reflectat prin ridicarea
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
a cunoștiințelor agricole și mecanizarea agriculturii. Pământul arat cu pluguri tracționate de tractoare, însămânțat (cu semințe selecționate) cu semănători, discuit și irigat, aplicând principiul rotației culturilor dădea recolte bogate, fapt ce s-a reflectat prin ridicarea nivelului de trai al sătenilor dobrogeni și apariția multor case noi și frumoase care le înlocuiau pe cele ridicate din chirpici. A fost instituit învâțământul obligatoriu de șapte clase, liceul fiind opțional. Toate bune și frumoase până când, după examenul de admitere în liceu, am fost
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
polul sărăciei din Europa, un sat sfidează stereotipurile. În Pădureni, vizitatorul găsește o sală de spectacole de 250 de locuri, piscină, terenuri de sport, teatru de vară de 1.580 de locuri etc. Nu sunt mofturi. Au fost construite după ce sătenii au început construcția de drumuri, branșamentele la apă și canalizare. Înainte de toate, sătenii au înființat un centru de gospodărire unde sunt create, prin forțe proprii, aceste investiții. Centrul atrage forță de muncă și asigură independența satului în privința lucrărilor edilitare. Rezultatul
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
sală de spectacole de 250 de locuri, piscină, terenuri de sport, teatru de vară de 1.580 de locuri etc. Nu sunt mofturi. Au fost construite după ce sătenii au început construcția de drumuri, branșamentele la apă și canalizare. Înainte de toate, sătenii au înființat un centru de gospodărire unde sunt create, prin forțe proprii, aceste investiții. Centrul atrage forță de muncă și asigură independența satului în privința lucrărilor edilitare. Rezultatul? Pădureniul atrage în fiecare vacanță mii de vizitatori de la oraș. Asta în condițiile
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
lunga și trista „epocă de aur“. A vrut din toată inima ca prichindeii, care astăzi cântă și dansează încă de la grădiniță, să n-aibă soarta pe care a avut-o el, când era copil. Și-a dorit ca oamenii lui, sătenii, să aibă acolo, acasă, de toate: băi și toalete moderne, apă curentă, drumuri modernizate, locuri de întâlnire și de petrecere a timpului liber civilizate. Ca să fie și la Pădureni „cum e normal să fie“. „Dacă omului îi oferi un reper
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
într-o țară în care e mai rentabil să fii comod, decât să muncești cinstit, să transforme comuna pe care o cârmuiește într-o mică bijuterie. Imediat după 1989, în primul mandat de primar, a reușit să-i convingă pe săteni să nu distrugă bunurile care au aparținut fostului CAP, ci să le transfere Primăriei. Au păstrat, astfel, intacte, toate clădirile: fostele grajduri, azi transformate fundamental și utilizate în alte scopuri, brutăria, azi transformată în sala „Armonia“, folosită pentru discotecă și
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
sala, extinzând-o în numai un an. Acum, fosta brutărie a CAP-ului arată ca un muzeu, primind numele Sala „Armonia“. Comparația e, desigur, una metaforică, pentru că sala e plină de viață. Aici se țin discotecile pentru tineri, toate petrecerile sătenilor, aici are loc „Ziua pensionarului“, iar în caz de vreme rea, serbările școlarilor. Sala este renovată, dotată și utilată ultramodern: mese și scaune realizate în atelierul Primăriei, sisteme de sonorizare și de lumini de ultimă generație, lasere, masă de mixaj
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
niște butuci de lemn). Totul făcut după desenele învățătorului-primar. Ceva mai încolo, un cuptor de lut, în care, la evenimentele satului, se fac sarmale și plăcinte poale-n brâu, oale de lut puse la uscat, și două grătare pe care sătenii le pot utiliza când vor. Totul e pus la dispoziția lor, totul e deschis oricui vrea să intre. „În 1989, aici nu era nici un gard, nici un copac. Era un pârâu și oamenii, din păcate, erau lăsați să arunce gunoaie, coceni
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
mâncare și băutură fiind suficientă pentru toată lumea. Cheful se desfășura în sala de activități cultural - sportive din căminul cultural, iar ca muzică s-a mulțumit să-l cheme cu gromatica sa, pe Petrică Păun zis „Petrică Armonistul” cum îi spuneau sătenii, om din comună și fără pretenții să fie plătit. El se mulțumea cu masa și cu vinul servit, care îi plăcea al naibii de mult. Poate chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
capeți bunul simț în viață. - Așa este. Sper ca nici unul să nu scape „boii în porumb”, cum mai spune românul, și să se îmbete ca să strice atmosfera destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc cu noi și a doua zi și, cum suntem împreună aproape zilnic, au un oarecare respect, mai ales că sunt aici atât activistul de la Raion, cât și președintele de C.A.P., dar cine mai știe? - Și timpul liber
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic sufletul după prelungita repriză de dansuri populare, ca și când ar fi fost în hora satului sau la bal. Viorel se învârtea acum pe scenă cu grațioasa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
stea câteva clipe la masă cu toți cei care mai erau prezenți, ca apoi, cât mai diplomat, să-i solicite lui Mircea să o însoțească până acasă, pentru că era noapte, putea să fie mușcată de câini sau acostată de vreun sătean băut. După câteva minute petrecute în sala de banchet, și-a așezat poșeta pe umăr și, luându-și la revedere de la cei prezenți în sală, a părăsit incinta căminului cultural, însoțită de Mircea, care locuia în gazdă cam în aceeași
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
a venit din partea celui în care n-ar fi crezut în veci: de la văru' Niță, vecin în sat, ca și pe plaiul Măgurii, cu ”rizidențile”, cum le ziceau ăia de la Sfat, când venea cu „recenzământul”, în răspăr luați de de săteni și pe șest cu cădere de rimă, cu „mânca-i-ar pământul” și trecuți cu toate bunurile în registrul agricol pe rol. Cînd și când, să uite de asprimile vieții, de văduvie, stârpiciune și celelalte „câștiguri” familiale trecute la „eșecuri
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
pe care le parcurge întreaga Românie. Naționalizarea principalelor mijloace de producție, confiscarea abuzivă a bunurilor individuale, a pământului și a pădurilor, cooperativizarea forțată a agriculturii, cotele exorbitante ce trebuiau predate la stat, impozitele... conduc la frustrare, ură, discordie în rândurile sătenilor. Oameni care până mai ieri erau prieteni devin dușmani de clasă. Credința creștină este, în aparență, zguduită din temelii, odată cu venirea la putere a comuniștilor. În ciuda acestor schimbări, oamenii continuă să își planifice activitățile în funcție de marile sărbători religioase, continuă să
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar fi: Vetuța Găvănescu, mama celor șapte copii, un model de femeie
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]