3,569 matches
-
fond, orice scriitor bun are orgoliul propriei valori). Iar apoi, felul în care el vorbește despre un mare coleg de breaslă, Ștefan Bănulescu, creatorul unui spațiu literar inconfundabil în proza românească. Copil, Bogdan Popescu avea lungi ezitări în fața rafturilor magazinului sătesc: "habar n-aveam ce să-i cumpăr mamei din acea uluitoare bogăție de mărfuri care-mi lua răsuflarea și mă lăsa fără grai. Oscilam, cutreierat de îndoieli amarnice, între o pereche de gumari, una de papuci din plastic verde, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
La noi, cred, Kogălniceanu e reprezentativ pentru epoca sa. A deschis, în 1843, cursul de istorie națională, la Academia Mihăileană, editează cronici și prima publicație de documente istorice, "Arhiva Românească", apoi "Dacia literară", cu programul ei fecund, scoate o "Foaie sătească...", administrează, împreună cu Negruzzi și Alecsandri, Teatrul Național, face politică și diplomație de rang mare, scrie literatură. G. Călinescu îl așază, în "Istoria literaturii române..." în fruntea capitolului "Constituirea spiritului critic", pentru că tot ați vorbit de spiritul critic la români. Probabil
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
o pot citi ca pe o cărțulie de suflet, îmbogățindu-și universul cunoașterii prin informații pe care le știau, dar nu le-au dat atenție. Cei de la oraș află multe lucruri despre copaci, îngrijirea lor, foloase, iar cei din mediul sătesc se vor apleca cu și mai mare atenție asupra universului în care-și desfășoară existența. Personal, recomand lectura acestei cărți pentru emoția ce poate s-o trezească fiecare povestire în parte și prin amintirile copilăriei trecute, redeșteptate pentru o clipă
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
și se încheia la 25 Iunie, iar în cel urban anul școlar începea pe 15 august și se încheia în 1 iunie. Pe lângă vacanța mare( 25 iunie-1 septembrie) școlarul mai avea liber de Crăciun și 15 zile de Paște. Școlile sătești aveau 2 examene pe an: 1 semestrial între 2-5 ianuarie și unul general între 10-22 iunie. Sfârșitul anului școlar era marcat de o serbare, cu ocazia căreia erau împărțite și premiile. Învățătorii erau numiți provizoriu (pe un an) de către prefectul
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mari la toate ministerele prin desființarea de posturi, reduceri de salarii care au afectat și învățătorii. Lupta lui Spiru Haret pentru progresul învățământului primar, modernizarea legislației și regulamentelor școlare a continuat. Acesta a contribuit și la ridicarea țărănimii prin intermediul dascălilor sătești iar prin aplicarea noii legislații și organizării școlare a făcut ca învățământul public să nu mai fie unul pur teoretic, iar pentru aceasta a introdus învățământul practic agricol pe lângă lucrul manual care fusese deja introdus. Prin acestea se urmărea îmbinarea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
o viață intelectuală morală și economică mai bună. Încurajat de faptul că invatatorii au răspuns cu entuziasm la chemarea lui Haret care a sprijinit, oficializat și generalizat diverse forme de activitate extrașcolară a cadrelor didactice: cercuri culturale, biblioteci populare, șezători sătești, școli de adulți, bănci populare, obști de arendare și cumpărare de pământ, asociații țărănești pentru vânzarea în comun a produselor, societăți și reviste culturale. Prin înființarea unor societăți economice și de ajutor mutual la sate se preconiza un ajutor pentru
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare, fiecare băștinaș avea un drept de proprietate peste tot hotarul asupra zonelor economice ale satului (Stahl, 1944, p.
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Regulile de intrare și ieșire din comunitate erau nașterea și moartea, adică principalele condiții biologice care influențează viața (Stahl, 1944, p. 24). Pentru a putea ridica pretenții în ceea ce privește drepturile de utilizare a patrimoniului devălmaș, orice individ trebuia să obțină indigenatul sătesc. Indigenatul sătesc, adică dreptul de a fi considerat membru al obștii și deci de a folosi întregul hotar al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24). În funcție de nivelul de dezvoltare al relațiilor economice și de influențele tot mai puternice ale
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
intrare și ieșire din comunitate erau nașterea și moartea, adică principalele condiții biologice care influențează viața (Stahl, 1944, p. 24). Pentru a putea ridica pretenții în ceea ce privește drepturile de utilizare a patrimoniului devălmaș, orice individ trebuia să obțină indigenatul sătesc. Indigenatul sătesc, adică dreptul de a fi considerat membru al obștii și deci de a folosi întregul hotar al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24). În funcție de nivelul de dezvoltare al relațiilor economice și de influențele tot mai puternice ale nivelului constituțional
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a folosi întregul hotar al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24). În funcție de nivelul de dezvoltare al relațiilor economice și de influențele tot mai puternice ale nivelului constituțional asupra celui operațional, se pot identifica trei moduri de obținere a indigenatului sătesc. La început, indigenatul sătesc putea fi obținut de către un nebăștinaș doar prin înrudire efectivă cu o familie băștinașă. Ulterior, pentru a se evita eventualele reacții negative ale obștii, se recurgea la o înrudire fictivă pentru a ascunde o vânzare. În
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24). În funcție de nivelul de dezvoltare al relațiilor economice și de influențele tot mai puternice ale nivelului constituțional asupra celui operațional, se pot identifica trei moduri de obținere a indigenatului sătesc. La început, indigenatul sătesc putea fi obținut de către un nebăștinaș doar prin înrudire efectivă cu o familie băștinașă. Ulterior, pentru a se evita eventualele reacții negative ale obștii, se recurgea la o înrudire fictivă pentru a ascunde o vânzare. În ultimele faze de pătrundere
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
familie băștinașă. Ulterior, pentru a se evita eventualele reacții negative ale obștii, se recurgea la o înrudire fictivă pentru a ascunde o vânzare. În ultimele faze de pătrundere a nebăștinașilor în comunitate, sub acoperirea legilor formale, apare posibilitatea obținerii indigenatului sătesc prin cumpărare (Stahl, 1998, vol. II, p. 226). Înrudirea efectivă - și primirea într-o familie băștinașă - echivala cu posibilitatea de a beneficia de patrimoniul devălmaș. Înrudirea efectivă reprezenta o amenințare pentru obște, deoarece permitea nebăștinașilor să exercite drepturi de folosință
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
iar exploatarea se făcea în comun, în funcție de putere și nevoi, prin defrișare și închidere în folos propriu. În cele mixte, regulile de exploatare încep să se complice, limitându-se la un număr redus de porțiuni cu acces egal: apar regulamente sătești de muncă în ritm comun, arat în același sens, asolament forțat. În satele agricole, toate zonele devin terenuri de exploatare agricolă, iar izlazul dispare (Stahl, 1944). Spre deosebire de pământul agricol, care necesită un efort colectiv, pădurea putea fi exploatată individual. Ea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către stat, funcționarii sătești devin funcționari de stat. Calitatea de funcționar de stat presupune permanentizarea mandatelor și recunoașterea oficială a funcțiilor. Recunoașterea oficială a reprezentanților sătești a fost făcută prin Regulamentele Organice (Stahl, 1998, vol. II, p. 43). În ceea ce privește activitățile de monitorizare și impunere
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către stat, funcționarii sătești devin funcționari de stat. Calitatea de funcționar de stat presupune permanentizarea mandatelor și recunoașterea oficială a funcțiilor. Recunoașterea oficială a reprezentanților sătești a fost făcută prin Regulamentele Organice (Stahl, 1998, vol. II, p. 43). În ceea ce privește activitățile de monitorizare și impunere a respectării regulilor, putem observa o diferențiere a acestora în funcție de tipul de reguli asupra cărora se aplică. Spre deosebire de regulile de la nivelul operațional
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a contribuției la bir, dar la nivelul alegerii colective obștea trece la recalcularea obligațiilor de plată în funcție de criteriile proprii. Regulamentele Organice recunosc dreptul obștii de a judeca pricini mărunte ivite la nivelul satului. Acest drept se exercită prin intermediul unui „giudeț sătesc” alcătuit din trei membri exponenți ai tuturor categoriilor de obșteni din sat. În faza inițială de dezvoltare, statul se afla în incapacitatea de a manageria impunerea și monitorizarea sistemului de reguli și apela la comunitate pentru a putea să-și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire (Stahl, 1998, vol. II, p. 14). Contractele de vânzare-cumpărare vin în contradicție cu regulile specifice devălmășiei absolute. Posibilitatea de a obține indigenatul sătesc prin cumpărare ridică probleme în ceea ce privește relațiile sociale predominante în devălmășia absolută. Posibilitatea obținerii indigenatului sătesc de către indivizii din afara comunității poate schimba stimulentele de acțiune ale indivizilor în privința modului de exploatare a resurselor. Problema pătrunderii nebăștinașilor în comunitate este legată de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stare de aservire (Stahl, 1998, vol. II, p. 14). Contractele de vânzare-cumpărare vin în contradicție cu regulile specifice devălmășiei absolute. Posibilitatea de a obține indigenatul sătesc prin cumpărare ridică probleme în ceea ce privește relațiile sociale predominante în devălmășia absolută. Posibilitatea obținerii indigenatului sătesc de către indivizii din afara comunității poate schimba stimulentele de acțiune ale indivizilor în privința modului de exploatare a resurselor. Problema pătrunderii nebăștinașilor în comunitate este legată de faptul că aceștia dețin drepturi de exploatare a bunurilor comune. Astfel, un act de vânzare-cumpărare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la interacțiunile sociale. Țăranii intră în concurență pentru exploatarea bunurilor comune și se va ajunge în final la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au căutat metode de salvare a regimului devălmășiei absolute: au recurs la desființarea devălmașiei sătești și au trecut la devălmășia pe cete. Devălmășia pe cete reprezintă modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a unei familii, în așa fel încât aceasta să poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au căutat metode de salvare a regimului devălmășiei absolute: au recurs la desființarea devălmașiei sătești și au trecut la devălmășia pe cete. Devălmășia pe cete reprezintă modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a unei familii, în așa fel încât aceasta să poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la devălmășia pe cete a dus la apariția altor probleme referitoare la supraexploatarea sistemelor de resurse. Creșterea numărului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
deseori contrare regulilor de la celelalte niveluri. 3.8. Concluzii Înainte de a se atinge o creștere demografică ce putea să afecteze drepturile de folosință asupra bunurilor comune, au apărut alți factori de distrugere a devălmășiei absolute. Obținerea de către nebăștinași a indigenatului sătesc pentru a-și ușura pătrunderea în comunitate a reprezentat o metodă de a folosi regulile prezente la nivelul operațional și la cel al alegerii colective pentru a urmări interesele individuale ale acaparatorilor. De asemenea, disoluția devălmășiei absolute a fost cauzată
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Sumar. Capitolul analizează evoluția unui aranjament politic local special, un caz rar încă funcțional, dintre democrațiile arhaice sătești din Europa de Est. Documentat în anii ’30 de către Școala Monografică, modelul cutumiar de autoguvernare locală este reinterpretat aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele de pe cursul aceleiași văi) și obștea Vrancei, nivelul confederativ al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști, aranjamentul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]