169 matches
-
reușit să își înceapă activitatea în 1953 la Baia Mare, unde, de-a lungul câtorva stagiuni, funcționa și această secție maghiară. În această perioadă a trupei, directorul general (a teatrului din Baia Mare) a fost Erdős I. Pál, artist plastic și scenograf sătmărean. Trupa maghiară a teatrului și-a început activitatea ca secția maghiară a Teatrului de Stat din Baia Mare. Această instituție s-a arătat a fi potrivită în privința începerii activității artistice a proaspăt absolvenților căci, în cadrul instituției, existase deja trupa secției române
Trupa Harag György () [Corola-website/Science/329569_a_330898]
-
teatru amenajat într-un fost cinematograf, spațiu mic în comună folosință cu secția română, au făcut imposibile calea dezvoltării profesionale și i-a determinat să facă demersuri în obținerea permisiunii de a se muta la Satu Mare. Tradiția artei teatrale profenioniste sătmărene înregistra o vechime de mai bine de două secole care fusese însă întreruptă de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Frumoasa clădire de patrimoniu a teatrului (recondiționată deja în urma ravagiilor războiului) stătea părăsită într-un oraș care oferea mai
Trupa Harag György () [Corola-website/Science/329569_a_330898]
-
autoritățile au aprobat cererea, trupa a fost mutată la Satu Mare. Până pe 1 aprilie 1957 trupa funcționa sub denumirea de Secția Maghiară din Satu Mare a Teatrului de Stat din Baia Mare. Reușitele trupei au început după o grea perioadă de pornire, publicul sătmărean fiind dezobișnuit de această formă de delectare. În studiul lui Harag György " Bilanțul a patru stagiuni" se menționează că spectatorii au avut o oarecare reținere față de trupă, numărul spectatorilor era foarte redus, 60-70 de persoane, însă mult cunoscutul spectacol "„Nem
Trupa Harag György () [Corola-website/Science/329569_a_330898]
-
a proaspăt absolvenților căci, în cadrul instituției, existase deja trupa secției române. În această clădire s-a născut trupa maghiară, care mai târziu, (după moartea marelui maestru) i-a preluat numele și care funcționează azi ca Trupa Harag György a teatrului sătmărean. Din relatările lui Harag György aflăm că acești tineri plecaseră împreună la București, cerând să li se permită înființarea secției maghiare a Teatrului de Stat din Baia Mare. În funcția de director și prim-regizor a fost ales, de către membrii trupei
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
Baia Mare, sală de teatru prost amenajată, spațiu mic în comună folosință cu secția română, au făcut imposibile calea dezvoltării profesionale și i-a determinat să facă demersuri în obținerea permisiunii de a se muta la Satu Mare. Tradiția artei teatrale profenioniste sătmărene înregistra o vechime de mai bine de două secole care fusese însă întreruptă de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Condițiile din Baia Mare, sală de teatru amenajat într-un fost cinematograf, spațiu mic în comună folosință cu secția română
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
este teatrul municipiului Satu Mare (finanțat, mai înainte, de Consiliul Județean Satu Mare). În cadrul lui funcționează atât secție română, cât și secție maghiară, cel din urmă purtând numele celebrului regizor Harag György. Se numără printre cele mai recunoscute teatre din Transilvania. Teatrul sătmărean are o tradiție veche de 220 de ani. Primele spectacole au fost susținute în 1790 de către trupe ambulante, după care, până la finalizarea lucrărilor de construire a clădirii teatrului, spectacolele fuseseră găzduite de Breasla Cismarilor (dar și de hambarul familiei Jeney
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
cauzate de dimensiunea și starea clădirii teatrului în comună folosință cu secția română), i-a determinat, în 1956, să facă demersuri în obținerea permisiunii de a se muta la Satu Mare, oraș care deținea o clădire renovată, dar nefolosită. Clădirea teatrului sătmărean oferea mai multe oportunități trupei, numărul spectatorilor maghiari era mult mai mare și nu în ultimul rând, existase deja în acest oraș, o veche tradiție teatrală. Pe 15 septembrie 1956 autoritățile au aprobat cererea, trupa a fost mutată la Satu Mare
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
septembrie 1956 autoritățile au aprobat cererea, trupa a fost mutată la Satu Mare. Până pe 1 aprilie 1957 trupa funcționa ca secția maghiară din Satu Mare a Teatrului de Stat din Baia Mare. Reușitele trupei au început după o grea perioadă de pornire, publicul sătmărean fiind dezobișnuit de această formă de delectare. În studiul lui Harag György "Bilanțul a patru stagiuni" ("Négy évad mérlege") se menționează că spectatorii au avut o oarecare reținere față de trupă, numărul spectatorilor era foarte redus, 60-70 de persoane, însă mult
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
unei ceremonii festive, pe 14 ianuarie 1892. Proiectul a fost realizat de Voyta Adolf, arhitect din Pápa, lucrările au fost efectuate sub supravegherea arhitectului Szikszay Lajos din Debrețin, iar decorațiile interioare au fost create de Spanraft și Hirsch. Clădirea teatrului sătmărean este o clădire cu mai multe niveluri, are o capacitate de 365 de locuri la care se adaugă cele 75 de locuri ale lojei superioare, dar care, din motive de siguranță nu sunt accesibile momentan publicului. La această lojă superioară
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
transilvăneană, secuiască, dar există și mici grupuri de ceangăi. O mare parte a comunității maghiaro-caadiene este de origine evreiască sau maghiari de religie mozaică. Mai ales credincioșii neologi se declară maghiari încă din sec. XIX., dar sunt și comunități hasidice sătmărene în orașele mai mari. Comunitatea maghiară a dat societății canadiene numeroși actori, jurnaliști și scriitori precum și politicieni. Cele mai cunoscute maghiaro-canadieni sunt: Alanis Morissette, John Kricfalusi, Elvira Kurt, Elvis Stojko, William Shatner, Gabor Szilasi, Robert Lantos, Aaron Voros, etc. Primii
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
un public numeros, atingând în medie între 3000 și 7000 de spectatori. Festivalul Fără Bariere nu se înscrie în seria festivalurilor-concurs. El își propune o trecere în revistă a spectacolelor participante. Principalul obiectiv al organizatorilor este dorința de a oferi sătmărenilor posibilitatea de a urmări cele mai semnificative spectacole ale stagiunii respective. Seria invitaților cuprinde trupe ale unor teatre din România și Ungaria, dar și una sau doua spectacole internaționale (spre exemplu: Italia, Germania, Ucraina). Festivalul Fără Bariere prezintă în același
Festivalul Internațional Multicultural Fără Bariere () [Corola-website/Science/329036_a_330365]
-
semnificative spectacole ale stagiunii respective. Seria invitaților cuprinde trupe ale unor teatre din România și Ungaria, dar și una sau doua spectacole internaționale (spre exemplu: Italia, Germania, Ucraina). Festivalul Fără Bariere prezintă în același timp un mijloc oportun artei teatrale sătmărene de a se integra în circuitul teatral național și internațional, precum și stabilirea unor colabolări cu cele mai importante ateliere teatrale. Caracterul multicultural al festivalului este certificat, de asemenea, de prezența titrării spectacolelor atât din maghiară în română, cât și din
Festivalul Internațional Multicultural Fără Bariere () [Corola-website/Science/329036_a_330365]
-
ediție a Festivalului Fără Bariere, eveniment sprijinit de consiliul local și județean. În cursul anilor, festivalul s-a bucurat de o extindere permanentă, ajungând să fie în prezent cel mai important eveniment cultural al orașului, urmărit nu doar de publicul sătmărean și cel din județele învecinate, ci și de iubitorii de teatru din afara hotarelor. Printre invitații festivalului se numără Teatru Odeon din București, Teatrul Național din Szeged, Teatrul Csokonai din Debrețin, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Teatrul Tamási Áron, Sfântu Gheorghe
Festivalul Internațional Multicultural Fără Bariere () [Corola-website/Science/329036_a_330365]
-
este un muzeu județean din Satu Mare, amplasat în Str. Aurel Popp nr. 13. Atelierul se află într-o clădire construită de pictorul sătmărean Aurel Popp (1879-1960), între anii 1934 - 1935 și care a funcționat ca atelier de creație până la moartea artistului, în 1960. După această dată, clădirea a fost folosită ca depozit de materiale de construcții. Între 1998 - 2000 clădirea a fost restaurată
Atelier Memorial „Aurel Popp” () [Corola-website/Science/331374_a_332703]
-
care rămăseseră subdezvoltate și depopulate în urma administrației otomane. Principalul oraș al șvabilor bănățeni a fost Timișoara. La sfârșitul secolului al XVIII-lea în Regatul Ungariei trăiau peste un milion de locuitori vorbitori de limbă germană (șvabi dunăreni, șvabi bănățeni, șvabi sătmăreni, sași transilvăneni, sași din Zips etc.).
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
Pe locul inițial unde a fost ridicat lăcașul de cult se afla o biserică construită între anii 1799-1803, în stil baroc. În data de 9 octombrie 1926, sub președinția dr. Ilie C. Barbul, prefectul județului, a fost înființată "Asociația Româncelor Sătmărene", cu scop religios, filantropic și național, președintă fiind aleasă doamna Lucreția Eugenia Barbul. Până în anul 1932, când au început lucrările de construcție ale catedralei, doamnele din asociație au strâns suma de 3,5 milioane lei în folosul clădirii catedralei. În
Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare () [Corola-website/Science/332561_a_333890]
-
d. 11 iunie 1926, Salonta) a fost un preot greco-catolic și militant pentru drepturile românilor. a văzut lumina zilei în familia preotului greco-catolic Ioan Fărcaș și a soției acestuia Floriana Szabo. Ioan Fărcaș a făcut parte din grupul de intelectuali sătmăreni care au cerut autorităților timpului reprezentarea proporțională a românilor în organele comitatense. Școala primară și studiile universitare le va face la Oradea, la "Academia de Drept", fiind un membru activ al "Societății de lectură", îndeplinind funcțiile de notar al ședințelor
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
emisiune, Tudor Chirilă, a dezaprobat, pe blogul personal, campania, criticând implicarea politică a CJ Satu Mare în emisiune și faptul că aceasta s-a făcut pe baza fondurilor publice și a imaginii artistului. Chirilă a mai afirmat și că gestul autorităților sătmărene a fost nedrept față de ceilalți participanți și a îndemnat publicul votant să nu țină cont de originea sau trecutul artistic al concurenților. Fernea a fost salvată de public de două ori: în și . Antrenorul a considerat că artista a avut
Vocea României (sezonul 5) () [Corola-website/Science/334498_a_335827]
-
pianist SEBASTIAN SPANACHE din Timișoara, cu CSABA SÁNTA - contrabass și RADU PIELOIU - baterie (recitalul lor fiind însoțit de lansarea albumului discografic 2014 „A Pasha’s Abstinence”); de tandemul de excepție reunindu-i pe pianistul constănțean HARRY TAVITIAN și pe bateristul sătmărean CSEREY CSABA; iar în epilogul Festivalului, de către grupul de blues „TOM WHITE & HIS FRIENDS”, protagonistul cântând vocal și la harmonica, însoțit de MOTYOVSKI LÁSZLÓ - ghitara, SZILÁGYI MIHÁLY - contrabass și REGGEL FERENC - baterie. O unică recomandare adresată organizatorilor: deși publicul n-
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83759_a_85084]