KorAP: Find »[drukola/base=saca & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 >

192 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

minune. GRUBI: Hai să bem și noi. BRUNO: Din putoarea asta? GRUBI: Tu n-ai auzit că-i bună? Dac-a cântat înseamnă câ-i bună. Și ce dac-a cântat puțin? BRUNO (Sorbind din apă.): Nu e rea... OMUL CU SACAUA: Ce rea? E ca de pe o frunză. Am să fac avere cu apa asta. GRUBI (Bea cu nesaț.): Uah! Ce apă! Ce apă! OMUL CU SACAUA: N-am mai băut așa apă... nu știa de când... Cred că sunt ani buni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ce dac-a cântat puțin? BRUNO (Sorbind din apă.): Nu e rea... OMUL CU SACAUA: Ce rea? E ca de pe o frunză. Am să fac avere cu apa asta. GRUBI (Bea cu nesaț.): Uah! Ce apă! Ce apă! OMUL CU SACAUA: N-am mai băut așa apă... nu știa de când... Cred că sunt ani buni de atunci. Eram rănit și mi se cocea buboiul. Aveam un buboi așa de mare, aici, chiar aici și lumea venea și se uita la el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
buboiul. Aveam un buboi așa de mare, aici, chiar aici și lumea venea și se uita la el. Numai așa m-am vindecat. BRUNO (Continuă să bea.): Da. Merge. (Către Grubi.) Eu zic s-o luăm de la capăt. OMUL CU SACAUA: Luați-o, luați-o! Că eu mă duc. (Pleacă.) GRUBI: Acu’, dac-a-nceput să dea apă, trebuie să-i dăm de cap. BRUNO: Nu știu ce să mai zic. GRUBI: Îți spun eu. Până la urmă o facem să vorbească. BRUNO: Crezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
domnule! Care credeți că este punctul culminant al piesei, punctul în care spectatorii își dau perfect seama că groapa este cu totul altceva decât o groapă obișnuită? Ei? TOȚI: Ei? MAJORDOMUL: Punctul este... TOȚI: Este... MAJORDOMUL: Să intre OMUL CU SACAUA! (Intră OMUL CU SACAUA, PRIMUL BĂRBAT CARE MĂNÎNCĂ SEMINȚE, AL DOILEA BĂRBAT CARE MANÎNCĂ SEMINȚE, ORBUL, MAMA și RECRUȚII - câți consideră regizorul că e bine - precum CĂLĂTORUL GRĂBIT care apare din groapă; personajele sunt gălăgioase și grotești, ele provoacă dezordine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
este punctul culminant al piesei, punctul în care spectatorii își dau perfect seama că groapa este cu totul altceva decât o groapă obișnuită? Ei? TOȚI: Ei? MAJORDOMUL: Punctul este... TOȚI: Este... MAJORDOMUL: Să intre OMUL CU SACAUA! (Intră OMUL CU SACAUA, PRIMUL BĂRBAT CARE MĂNÎNCĂ SEMINȚE, AL DOILEA BĂRBAT CARE MANÎNCĂ SEMINȚE, ORBUL, MAMA și RECRUȚII - câți consideră regizorul că e bine - precum CĂLĂTORUL GRĂBIT care apare din groapă; personajele sunt gălăgioase și grotești, ele provoacă dezordine și larmă; fiecare își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ocupe un loc cât mai bun și mai comod; se împing unii pe alții, se bruschează; lanțul de trupuri de pe marginea gropii se clatină mereu, amenințător și sufocant.) GRUBI (Speriat.): Stați acolo! Stați așa! BRUNO: Ce-nseamnă. asta? OMUL CU SACAUA: Ha! Stați aici și bateți câmpii! ORBUL: Adică voi să stați tot timpul pe scenă și noi să nu spunem nimic. Adică noi să stăm în culise, ca proștii... MAMA: Lasă că vă arătăm noi piesă! ORBUL: Adică noi suntem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
îi vine rândul! ORBUL și MAMA: Huo! RECRUȚII: Da, huo! PRIMUL BĂRBAT: Sunteți desuet, domnule! Asta a fost odată! N-ați auzit de Revoluția francezi? ORBUL: Sunt total în afară! Uite pe cine punem noi în rolurile principale! OMUL CU SACAUA: De astăzi gata cu rolurile principale și secundare! Toate rolurile sunt egale! Toate personajele au dreptul să stea în scenă, cât vor și să spună ce vor! MAMA: Așa! Așa! ORBUL (Ridicându-se și înaintând spre public): Domnilor, domnilor, trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-i asta? Nu vă gândiți puțin? Adică eu nu am suflet? Adică sufletul meu se poate mulțumi numai cu atât? Doar atât? Să traversez scena și să cad în groapă? Adică eu nu am și altceva de spus? OMUL CU SACAUA: Are dreptate! Are! MAMA: Bravo! Bravo! RECRUȚII: Bravo, mamă! MAMA (Gest plin de dezamăgire și dezgust către RECRUȚI.): Sunteți pe de lături. ORBUL (Pătrunde în spațiul publicului.): Ei? Am? Sau n-am? Am sau n-am dreptate? Am sau nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
pe față. Eu sunt orbul care cade-n groapă! Se simte pe fața mea că trebuie să dau în groapă. Să cad de mii de ori în aceeași groapă... Până când? Până când? MAMA: Măcar de-ar mai schimba groapa. OMUL CU SACAUA: Nu mai vreau să car apă cu sacaua! MAMA: Nu mai vreau să spun „vezi ce faci!”. Detest aceste cuvinte. RECRUȚII: Da, mamă! PRIMUL BĂRBAT: Nu mai vreau să mănânc semințe! AL DOILEA BĂRBAT: Mi-e silă de semințe! Mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
groapă! Se simte pe fața mea că trebuie să dau în groapă. Să cad de mii de ori în aceeași groapă... Până când? Până când? MAMA: Măcar de-ar mai schimba groapa. OMUL CU SACAUA: Nu mai vreau să car apă cu sacaua! MAMA: Nu mai vreau să spun „vezi ce faci!”. Detest aceste cuvinte. RECRUȚII: Da, mamă! PRIMUL BĂRBAT: Nu mai vreau să mănânc semințe! AL DOILEA BĂRBAT: Mi-e silă de semințe! Mi-e scârbă! Na-vă semințele înapoi! Le aruncă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
BRUNO, GRUBI și MAJORDOM.) CĂLĂTORUL GRĂBIT: Și eu! Și eu! Nu mai vreau să ies cu capul din groapă! Na! Na! Își scoate pantofii și-i aruncă spre cei încriminați.) Luați-vă pantofii! N-am nevoie de ei! OMUL CU SACAUA (Trântind sacaua, rupând-o, călcând-o în picioare.): N-am nevoie de saca! Nu mai vreau apă din groapă! Numai vreau să beau apă din groapă! RECRUȚII (În cor.): Nu mai bem apă din groapă! BRUNO: Ah! Sunteți inconștienți! RECRUȚII

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
și MAJORDOM.) CĂLĂTORUL GRĂBIT: Și eu! Și eu! Nu mai vreau să ies cu capul din groapă! Na! Na! Își scoate pantofii și-i aruncă spre cei încriminați.) Luați-vă pantofii! N-am nevoie de ei! OMUL CU SACAUA (Trântind sacaua, rupând-o, călcând-o în picioare.): N-am nevoie de saca! Nu mai vreau apă din groapă! Numai vreau să beau apă din groapă! RECRUȚII (În cor.): Nu mai bem apă din groapă! BRUNO: Ah! Sunteți inconștienți! RECRUȚII (În cor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
să ies cu capul din groapă! Na! Na! Își scoate pantofii și-i aruncă spre cei încriminați.) Luați-vă pantofii! N-am nevoie de ei! OMUL CU SACAUA (Trântind sacaua, rupând-o, călcând-o în picioare.): N-am nevoie de saca! Nu mai vreau apă din groapă! Numai vreau să beau apă din groapă! RECRUȚII (În cor.): Nu mai bem apă din groapă! BRUNO: Ah! Sunteți inconștienți! RECRUȚII (În cor.): Tu să taci! VIZITATORUL: Și eu! Nu mai vreau să știu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
lipsită de sens! Actu-ntâi nici nu trebuie văzut de nimeni, e o eroare că l-ați văzut, o lașitate! MAMA: Așa e! Sunteți niște lași! RECRUȚII (În cor.): Oare sunt ei niște lași? MAMA: Da, sunt niște lași! OMUL CU SACAUA: Sunteți niște fricoși și niște lași! Când ați văzut că unii vorbesc tot timpul și alții n-apucă să scoată nici un cuvânt, de ce n-ați zis nimic? De ce ați suportat mascarada? De ce n-ați urlat? PRIMUL BĂRBAT: De ce? De ce a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
mizeriile! Ați stat ș-ați ascultat o sută de mii de prostii! PRIMUL BĂRBAT: Mai bine citeați un ziar! (Personajele s-au risipit prin sală și-și aruncă replicile cu furie deschizând mai multe centre de atenție concomitent.) OMUL CU SACAUA: Nu trebuia să veniți la teatru! OMUL CU TOMBERONUL: Vrea cineva să-i car gunoiul, cu tomberonul? Vrea cineva să vadă cum arată un tomberon? MAMA: V-ar trebui puțin mai multă rușine! RECRUȚII: Vai, mamă! FETIȘCANA: E o rușine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ăștia nu poți să știi niciodată... GRUBI: Stați, fraților! Stați! Așteptați-mă și pe mine! (Pătrunde în sală.) Nici eu nu sunt mulțumit! Și eu sunt de-al vostru! ORBUL, PRIMUL BĂRBAT, AL DOILEA BĂRBAT, BĂRBATUL CU TOMBERONUL, OMUL CU SACAUA, FETIȘCANA, VIZITATORUL: — Ba nu! Afară! Afară! — Tu să taci! Ești o lichea! Ai trădat teatrul! Nu ți-a păsat niciodată de noi. — Te-ai lingușit în fața directorului. Știm noi. Ești o cârpă! Nu ești om. — Ce credeai? C-ai s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
credeai, c-ai s-ajungi celebru cu-n rol de nimic, ți-am spus c-o să sfârșească prost, rușine, rușine, etc. etc. etc. e bine, mamă? MAMA: E bine! (Jubilație între personaje; aplaudă, se sărută cu toții, fără discernământ.) OMUL CU SACAUA: A ieșit bine! MAMA: L-am pus la punct! PRIMUL BĂRBAT: Să învețe minte! AL DOILEA BĂRBAT: Așa trebuia să ne purtăm de la-nceput! OMUL CU TOMBERONUL: Vivat! Vivat! Am învins! VIZITATORUL: I-am doborât! ORBUL: Trăiască Revoluția franceză! TOȚI

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
la coborârea ceasului.): Ce-i asta? ORBUL (Neajutorat.): Ce? Care? PRIMUL BĂRBAT (Însoțit de ceilalți în exclamații de uimire) BĂRBATUL CU TOMBERONUL: A sosit! ORBUL: Ce? BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Ceasul! ORBUL: Ești sigur? A sosit ceasul? Putem începe? OMUL CU SACAUA (Pentru sine.): A sosit ceasul Revoluției! TOȚI: A sosit ceasul Revoluției! VIZITATORUL: Domnilor, mai sunt câteva minute șt începe Revoluția franceză! RECRUȚII (În cor, întrebător.): A sosit ceasul Revoluției? Ce zici, mamă? MAMA: Să bem! ORBUL: Să bem înaintea luptei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
de a ajunge în față, de a scoate capul din spatele celorlalți actori; după ce o spune este însă înghițit din nou de masa actorilor, care vociferează și-l trimit din nou în spatele evenimentelor.) VIZITATORUL (Reacție la replica anterioară.): Pfui! OMUL CU SACAUA: Ce-i cu ăsta? PRIMUL BĂRBAT: Fugi! Fugi! Du-te! TOȚI: Huo! Ce mai vrea și ăsta? Ce-i eu ăsta aici? VIZITATORUL (Restabilind pulsul piesei.): Trăiască ultima piesă posibilă! Să bem pentru ultima piesă care se mai joacă astăzi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Fugi! Du-te! TOȚI: Huo! Ce mai vrea și ăsta? Ce-i eu ăsta aici? VIZITATORUL (Restabilind pulsul piesei.): Trăiască ultima piesă posibilă! Să bem pentru ultima piesă care se mai joacă astăzi în lume! Ura! TOȚI: Ura! OMUL CU SACAUA: Să bem pentru moartea autorului! Moarte autorului! TOȚI: Moarte autorului! Ura! MAMA: Să bem! Să bem pur și simplu! S-o ducem într-o beție! RECRUȚII (În cor.): Mamă, vezi ce faci! (În acest timp se scurg patru minute; mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
bem! Să bem pur și simplu! S-o ducem într-o beție! RECRUȚII (În cor.): Mamă, vezi ce faci! (În acest timp se scurg patru minute; mai rămâne un minut; tic-tacul ceasului este tot mai solemn și puternic.) OMUL CU SACAUA: Liniște! Liniște! Mai e un minut! ORBUL (Sărind în sus de bucurie.) Ce bine! Ce bine! TOȚI: Pst! Pst! VIZITATORUL (Către sală): Încă un minut și v-arătăm noi vouă! MAMA (Către sală.): Vedeți voi pe dracu’! (Face gestul retezării

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
a ales.) Încă puțin! (Face gesturi dintre cele mai grotești; chițcăie, se lasă pe vine, își smulge fire de păr etc.) ( Ceasul înregistrează acum ultimele zece secunde; încordare maximă pe scenă.) PRIMUL BĂRBAT: Unu! AL DOILEA BĂRBAT: Doi! OMUL CU SACAUA și BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Trei! FETIȘCANA, VIZITATORUL, MAMA, CĂLĂTORUL GRĂBIT și ORBUL: Patru! RECRUȚII: Cinci! TOȚI: Șase! (Numărătoarea ultimelor secunde într-un crescendo sufocant.) TOȚI: Șapte! BRUNO și GRUBI: Opt! TOȚI (Cu voci care se aud și dincolo de scenă, undeva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Ticăloșilor! Huo! Ce credeați? AL DOILEA BĂRBAT: Grubi, noi am glumit! ORBUL: Ce face? Ce vrea? BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Să nu se-ntâmple o nenorocire! Opriți-l! MAJORDOMUL: Și-a uitat rolul! BRUNO: A luat-o în serios! OMUL CU SACAUA: Întotdeauna am spus că aceste spectacole de improvizație nu au haz. Nu se-ntâmplă o dată să nu fie ceva... MAJORDOMUL (Înnebunit.): Ce dracu’ are? Tocmai acu’? (Toate personajele și-au părăsit locurile și s-au adunat în jurul gropii urmărind ascensiunea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
de suspans; de aproape un minut funia cade și GRUBI nu mai apare; încordarea trece în ridicol; funia își mărește din nou viteza dar nu se întâmplă nici o dramă de proporții; personajele ușor neliniștite din cauza absenței lui GRUBI.) OMUL CU SACAUA: Ăsta nu mai vine odată? PRIMUL BĂRBAT: Precis că ne-a făcut iar o festă! ORBUL: Al dracului, Grubi... (Așteptare; enervare pe fețele personajelor.) MAJORDOMUL: Cât poate să cadă funia asta? AL DOILEA BĂRBAT: Formidabil! N-am mai văzut așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
nimic serios. (Funia cade de aproape cinci minute; evident, din punct de vedere tehnic se va realiza un circuit închis cu viteză reglabilă.) BRUNO: Asta-i culmea! (Se apropie și se uită în sus de-a lungul funiei.) OMUL CU SACAUA: Ei? Vine? VIZITATORUL: Se vede ceva? BRUNO: Nimic! (Brusc funia își încetinește mișcarea; personajele reacționează cu o undă de speranță.) TOȚI: — Ce e? — S-a rupt? — Cade? — Da? S-a agățat de ceva? (Funia își reia căderea rapidă, dar, timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]