157 matches
-
unitatea politică europeană creștină, de supremația împăratului sau a papei, interesele naționale sau particulare creaseră partide politice gata să se înfrunte, unele tânjind după fărâmițarea feudală de altădată, altele vizând o mai mare putere în stat. Papa redeschise conflictul dintre sacerdoțiu și imperiu, conflict susținut de cele două tabere adverse, guelfii și ghibelinii, Anglia reluase ostilitățile cu Franța, în timp ce aceasta era amenințată de împăratul Frederic al II-lea, căruia puțin i-a lipsit să-l facă prizonier pe Ludovic al IX
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
după obositoarea călătorie sau să-și scuture colbul adunat pe drum, dar demersul său a fost bine primit și aprobat de către papă care i-a adresat cuvinte încurajatoare. Adversarul temporal al scaunului apostolic, împăratul german, era istovit de lupta dintre sacerdoțiu și imperiu, ce se prelungea de aproape 20 de ani. Acum era momentul ca papa să dea curs cererii de ajutor, formulată cu câțiva ani înainte de împăratul bizantin, și aceasta cu atât mai mult cu cât aflase de proiectul de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
numele lui era pomenit în biserici, teoretic punându-se capăt schismei. Mai rămânea să se facă ordine în însuși corpul catolic al creștinătății. Motivul dezbinării era generat, pe de o parte, de nesupunerea clerului german, care la adăpostul luptei dintre sacerdoțiu și imperiu manifesta tendințe centrifuge față de Roma, pe de alta, de conflictul dintre biserică și regele Franței Filip I al Frantei, care se soldase cu excomunicarea acestuia din urmă. În vara anului 1095 se întrunea la Piacenzza un conciliu, având
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
a fost câștigat pe deplin de ideile reformei. Astfel, în perioade diferite și în diferite zone ale Europei, au apărut și s-au cristalizat idei reformiste, precum cele afirmate cu forță de Luther, ce susținea ""sola fide"" (mântuirea prin credință), sacerdoțiul universal (orice creștin era un preot, nu mai era necesar rolul de mediatori al clericilor și al bisericii dintre umanitate și divinitate) și ""sola scriptura"" (autoritatea bibliei, care reprezenta unică sursă a credinței). Martin Luther (1483-1546) a intrat în viață
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
atenție deosebită acestei meserii, mai ales asupra aspectului politic: scribul era prima celulă a birocrației, pe clasa scribilor se sprijinea un stat puternic centralizat așa cum era Egiptul faraonic. Scribii nu erau însă destinați doar aparatului administrativ, ci și celui al sacerdoțiilor și al înțelepților, cărora li se încredința transmiterea mai departe a cunoștințelor. Scribii formau, într-un sens mai larg, o clasă de literați ce a permis înflorirea culturii de nivel înalt, disciplinele literare ocupând un loc însemnat, scribii fiind considerați
Scrib () [Corola-website/Science/325886_a_327215]
-
Române. Dat în Castelul Peleș în 1 mai, anul 1885, Carol.” Toate aceste mărturii evidențiază o parte din lucrarea Regelui Carol I în favoarea Bisericii noastre, astăzi când omagiem luminoasa sa personalitate. În duhul tradiției simfoniei bizantine dintre puterea seculară și sacerdoțiu, dintre Biserică și Monarhie, Regele Carol I, ca și întreaga Dinastie Română a fost cinstit, prețuit și respectat de Biserica Ortodoxă Română. În primul rând, acest respect s-a manifestat în rugăciunile și pomenirile de la Sfintele Liturghii săvârșite în toate
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Mai întotdeauna diriguitorii breslei au știut să lubrefieze impulsurile și reculurile, să fasoneze conduitele ori să-și asume ce trebuie întreprins și să dribleze ce e de omis. Uneori cu abilitate, alteori cu înțelepciune s-a protejat acea specie de sacerdoțiu respectată de oamenii de bine, acceptată de cei pe jumătate răi; un soi de artă căreia chiar detractorii, delatorii sau perverșii îi aduc omagiul lor. Dar abilitatea și înțelepciunea sunt, îndeobște, apanajul nefericiților și a bătrânilor. Așa se face că
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]