928 matches
-
obscenității și rușinii de a dezvălui pielea secretă, semn că mitul ascunderii face parte din strategia abilă și voluntară a cuceririi Celuilalt. La fel și tatuajul care, în locuri intime și doar în dragoste arătate, conferă pielii nevăzute ceva din sacralitatea originară a goliciunii edenice. Să abordăm acum problema machiajului și a măștii. Freud spunea că omul are două fețe: una individuală și o alta construită social. Jung, mergea mai departe, aducând în vocabularul de bază al psihanalizei, termenul latinesc „persona
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
Cu sfială și umilință, am deschis cartea sfântă a neamului meu, crezând că aici voi găsi liniștea sacră ce obligă să îngenunchezi și să te rogi în tăcere. Dar, câtă dezamăgire!..În fața altarului Trecutului nostru, acolo unde trebuia să fie sacralitatea luminoasă, de unde să primim energia continuității prin furtuna necruțătorului Timp, niște slujitori ai Istoriei noastre se bălăcăreau ca la ușa cortului, aruncându-și în față jigniri și porecle. Unii, care se considerau „istorici specialiști”, îi porecleau pe ceilalți, spunându-le
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
sa, care, de altfel, a informat-o despre cartea lui Mircea Eliade a cărei eroină era), cu o conferință despre poezia indiană și cu precădere despre Tagore, maestrul, “guru”-ul său. Tuturor acestor împrejurări, Amita le dădea o nuanță de sacralitate. Îmbrăcată în “sari”-urile sale de o nobilă eleganță, ca și cum s-ar fi pregătit pentru a oficia pe altarul artei, ea ardea bețișoare de santal, creând în sală o aură parfumată, potrivită deopotrivă poeziei, muzicii, dansului, teatrului. La insistențele ei
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
Dumnezeul meu!”, „Nu, domnule, nu am bani!”, „Am bătut la ușa ta!”, „Fiecare din noi avem Golgota noastră” stau mărturie, în acest sens. Necredința pe care autorul o întâlnește la tot pasul, răutatea oamenilor, degenerarea ființei umane prin îndepărtarea de sacralitate, îl constrâng pe poet, în aparență, să nu mai respecte nici el legile sfinte, vizibil înlocuite, în viața de zi cu zi, cu acelea ale junglei. Indivizii care trăiesc din nelegiuiri sunt văzuți bine și dețin poziții cheie în societate
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
că regina a găsit iubirea absolută la capătul celor nouă trepte ale cerului. Deși era protestantă, regina și-a pus la cap o cruce românească de piatră ca dovadă a asumării destinului, a slujirii cu credință a unui popor în sacralitatea ființei sale. Mormântul, fiind situat pe un spațiu înalt, îi va permite, poate, reginei să privească și după moarte marea, castelul, să se bucure de farmecul grădinii și să privegheze asupra oamenilor locului. Văzut de sus castelul își dezvăluie numai
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Muzeul de Istorie al României. Pulsul ei este posibil să mai bată încă în mica bisericuță, în fiecare copac, floare sau cișmea de la castel și din grădini. Două cruci, una în fața Capelei și alta în spate dispuse în diagonală, fortifică sacralitatea locului. În fața bisericii turiștii îmbrățișează un arbore despre care aflăm că este arborele de hârtie pe care, conform unei credințe bulgărești străvechi, dacă îl îmbrățișezi, îți aduce bogăție. Pe laterala dinspre mare a Capelei în beton este decupată o cruce
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
joasă specie) la picioarele de lut ale uriașului sovietic.” (op. cit. p. 447) În lagărul-schit al captivității, dincolo de constrângerile exterioare și polare, în candela sufletului fiecărui prizonier mijea totuși licărul unei ancore, a unei speranțe. Poate că harul schitului mai împrăștia sacralitatea acelor ostenitori, înmiresmată de duhul trăirii liturgice. Pronia cerească încălzește sub aripile Ei procesul de remodelare și de renaștere interioară, a celor care nu abandonaseră lupta combativă și dinamică a creștinismului, revenirea la credința călăuzitoare, care transcende destinul într-o
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
un subiect acceptă un obiectiv și consideră că singura cale pentru a-l atinge este acceptarea concomitentă a ordinelor primite de la împărat. Arnold von Gennep(15), prin teoria originii totemice, afirmă că basmele sunt rezultatul transformării succesive a credințelor în sacralitatea unui animal protector al comunității, teorie puternic argumentată prin rolul pe care unele animale din basme îl au în evoluția narațiunii: Atunci calul cu soarele-n pept și cu luna-n spate începu să-i grăiască: - Stăpâne, așa viteaz îmi
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
nebunia ei mare se izbi/ De cealaltă jumătate a ei./ Luă foc tot pământul/ Și-n această ardere de jertfă/ Flacăra deveni rotundă.” Arderea de jertfă ne trimite cu gândul la actul religios, la părăsirea zonei profanului și întoarcerea la sacralitate. „În cântec de clopot” „E o dualitate pe care o trăiesc zilnic și cred că fiecare dintre noi trăiește așa prin ascunsul din noi. O parte din mine a țâșnit în sus, către cer, și cealaltă e rostogolită în bolovanii
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
venire a lui Iisus Hristos, „țara locuită de pelerini”. Prin el se arată umanității dimensiunea eshatologică a istoriei. Nicăieri în Țara Sfântă geografia spirituală nu se impune cu atâta măreție și grandoare ca în Ierusalim, iar în acest duh de sacralitate și sfințenie îi conferă un caracter central. Istoria Țării Sfinte se confundă și se contopește cu cea a Ierusalimului, dând prilej pelerinilor la o întâlnire personală cu istoricitatea geografică a locurilor străbătute de pașii Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos. Prin
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
o smerenie vădită în orișicare participant. Vin cu mașinile încărcate, ei care de regulă nu călătoresc în mașină mai mult de doi și atunci destul de rar, cu copilași în cărucioare sau în brațe care culmea, parcă își dau seama de sacralitatea momentului și nu le auzi glăsciorul, de joacă nici nu putea fi vorba, de plâns mai mult câte-un sughiț. În schimb, “biberoanele” se lungesc ca niște gumilastice și se “înroșesc” la efort susținut și interesat! Bătrâni aduși în cărucioare
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Un portret distopic al imaterialității ființei, „Paralela 45”, 5 septembrie 2016; Iulian Chivu, Apa - spațiul memoriei și al venerării, „Tribuna”, nr. 336, 1-15 septembrie, 2016, p. 10-11; Snejana Ung, În dialog..., „Orizont”, nr. 9, 2016, p. 11; Claudiu T. Arieșan, Sacralități de septembrie III, „Orizont”, nr. 9, 2016, p. 23; Radu Ciobanu, Ce nu au văzut alții, „Actualitatea literară”, nr. 63, 2016, p. 4 ; Livius Petru Bercea, Dubla hermeneutică, „Banat”, 4-5-6, 2016, p. 59 - 68; Constantin Stancu, Eugen Dorcescu: Bătrânul, avatarul
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Există apoi câteva numiri de ape și locuri ca „Pârăiașul Sfântului Andrei", "Apa Sfântului" sau "Peștera Sfântului Andrei", care se vede și azi în hotarul comunei Ion Corvin, în apropiere de granița româno-bulgară(Varna). RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Bogată-n sacralitate, Creștinească sărbătoare, Din vremuri străvechi răzbate Cu legende populare. Despre ursit se zvonește, Că-n visul nopții se-arată Celor cu gându-n poveste, Să le dezvăluie soartă. În magic joc de sărbători, Tradiții din popor străbun Sunt erezii ce
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
s-a ajuns la o slăbire a sentimentului religios și a credinței, la ,,eliberarea omului de Dumnezeu” în perioada renașterii, reformei și iluminismului, modernismului și post modernismului și la filosofia morții lui Dumnezeu, lansată de Nietzsche. Pierzând dimensiunea adevărată a sacralității, a legăturii de har cu Dumnezeu, a curățirii de păcate omul european a ajuns să fie un om cu inima nevindecată, care caută fericirea în imanentul vieții căzând în individualism, în consumism și în exploatarea creației. De aici rezultând și
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
dor Să zbor în larg, având desăvârșirea ei”(Cununia florilor de tei). Sentimentul trecerii inexorabile a timpului care nivelează trăirile este, pentru poetă, un prilej de a decanta noi sensuri ale vieții, care fac posibilă apropierea de spațiul misterelor, al sacralității: “S-au uscat trandafirii inocenței S-au topit petalele iluziei S-au dezrădăcinat amintirile(...) (...)A rămas misterul lor”(Trecere) Muzicalitatea versului cu inflexiuni elegiace capătă, uneori, tonaliatatea cântecului popular ori a romanței, prin care poeta mlădiază gânduri, trăiri, sentimente: “Acest
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
metafizică, a cărei sensibilitate este încărcată de o lume supranaturală, puternică și bogată în consecințe prin legăturile ce se pot stabili”. Prin urmare, chiar dacă pentru unii această credință nu ar părea tocmai “pură”, ea este totuși expresia unei convingeri asupra sacralității întregii lumi, a tuturor treptelor firii. “Spiritul mistic” al satului românesc își găsește exprimarea într-o puternică conștiință a unei viziuni metafizice, care subliniază distanța dintre cele trecătoare și cele veșnice: “Țăranul român își exercită ființa pentru a depăși trecătorul
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
a ceea ce sugerează un sens la om, brâul este întâlnit și la locuințele gospodarilor, acea bandă de zidire, colorată, care împrejmuiește întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este brâul casei care îi întărește, precum omului, așezarea în sacralitatea timpului terestru. Timpul trece, însă brâul va rămâne să strângă vremelnic mijlocul valahului, nepot al dacilor din marele neam al tracilor mântuitori ai lumii acestui continent, cu toată vigoarea și frumusețea trupului lor. Note: David Le Breton, Antropologia corpului și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
neamului. Ei sunt niște sacrificați pe altarul neamului românesc care, prin jertfa lor, s-a curățit și s-a fortificat Ei nu doar că nu regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
respectiv nu vrea) să facă este să siluiască libertatea auditorilor săi. Este dreptul fiecăruia să rămână “în afară”, să adopte o formă sau alta de nereceptivitate, de surzenie programatică, cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale, este, în fond, contextualizat, ca vector atitudinal, prin apelul la umilitatea cotidianului, prin recursul la particular, ca modalitate de a apropia valențele sacralității de capacitatea noastră de înțelegere limitată, de o „analitică a receptivității
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale, este, în fond, contextualizat, ca vector atitudinal, prin apelul la umilitatea cotidianului, prin recursul la particular, ca modalitate de a apropia valențele sacralității de capacitatea noastră de înțelegere limitată, de o „analitică a receptivității” umane, ce percepe sacrul ca „scandal” ontologic și gnoseologic, ca instanță așezată sub pecetea lui mysterium tremendum. Interpretarea parabolelor biblice este efectuată cu instrumente hermeneutice adecvate, printr-o subtilă
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
concise și clare observații și comentarii. A doua, dezvăluie edenicul tărâm de „Dincolo de poezie”, unde ajunge poetul, după ce a găsit pe Dumnezeu în inima sa. Mirifica priveliște este descrisă într-o suită de poeme, din care picură esențe aurii de sacralitate. Împreună cu poetul, să mergem și noi pe calea poeziei, prin văile adevărurilor biblice și să ne „înduhovnicim” odată cu el. Pentru că observațiile și comentariile autorului la problemele și trăirile noastre în această lume sunt raportate numai la învățăturile cristice, când „gândirea
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
și reminiscențe dualiste de factură bogomilă, care pierd adevărata semnificație a sărbătorii prin exprimarea desacralizată a jurnaliștilor și ziariștilor. Nu este amintită nici măcar viața și activitatea sfântului sărbătorit. Prin această desacralizare a Bisericii, Iisus Hristos și Biserica nu își pierd sacralitatea, însă își retrag progresiv sfințenia din sufletele și din viețile celor care dau și care primesc în mintea și în inima lor desacralizarea. Chiar dacă nu sunt împotriva lui Iisus Hristos și a Bisericii, oamenii care se supun, cu sau fără
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
să ne legăm de catargul înțelepciunii și al credinței, spre a nu fi robiți de iluzia științei. Mai bine este să se irosească niște „idei bune”, decât să pierdem mântuirea. Acceptând desacralizarea, ne lipsim pe noi înșine de sfințenie și sacralitate, căci Dumnezeu este singura sursă a sfințeniei, iar lipsindu-ne de sfințenie, ne lipsim de haina curată și luminoasă a credinței și devenim noi înșine lupi pentru ceilalți, pe care îi desacralizăm fie și prin simpla noastră prezență de ființe
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
s-a dezvoltat mai târziu, respectiv în epoca modernă. Nu se poate susține că Biserica Bulgară sau cea Sârbă au îndeplinit funcțiile țaratelor, așa cum nici Patriarhia Ecumenică nu a continuat Imperiul bizantin. Meritul esențial al Bisericii este că a păstrat sacralitatea și a răspândit sfințenia în lume [25] . În Balcani, Biserica Ortodoxă a fost până în epoca modernă singura instituție capabilă să vorbească în numele credincioșilor săi în fața unei puteri politice de altă religie. Nu același lucru se poate spune despre Țările Române
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
neamului. Ei sunt niște sacrificați pe altarul neamului românesc care, prin jertfa lor, s-a curățit și s-a fortificat Ei nu doar că nu regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]