460 matches
-
capitol se ocupă de „numele proprii”) -, de larga înțelegere a sufletului omenesc, de echilibrul operei, caracterizată prin „obiectivitate și comprehensiune etnică”, de finețea metaforei și de caracterul ceremonial și ritualic al stilului. Materialul documentar al lucrării este reordonat în Umanitatea sadoveniană de la A la Z, în fapt un dicționar de personaje. M. s-a manifestat activ în dezbaterile literare ale epocii (sincronism și protoconism ș.a.). Pe tema specificului național în literatura română a realizat o antologie cuprinzătoare, Național și universal (1975
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
lui Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuță, Alexandru Sahia, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș. SCRIERI: Alexandru Sahia, București, 1961; Ioan Slavici, București, 1965; „Convorbiri literare” și spiritul critic, București, 1972; Lumea operei lui Sadoveanu, București, 1976; Umanitatea sadoveniană de la A la Z, București, 1977; Lecturi fidele, București, 1979; Mihail Sadoveanu. 100 de ani de la naștere, București, 1980; Varietăți literare, Craiova, 1982; Concordanțe și controverse, București, 1983; Atitudini critice, București, 1985. Antologii: Național și universal, București, 1975. Repere bibliografice
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
universal, București, 1975. Repere bibliografice: Vasile Netea, Note pe marginea monografiei „Ioan Slavici”, LCF, 1966, 11; H. Zalis, „Ioan Slavici”, VR, 1966, 6; Piru, Varia, II, 104-107, 172-175; Ion Maxim, „Lumea operei lui Sadoveanu”, O, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „Umanitatea sadoveniană de la A la Z”, RL, 1978, 6; Constantin Ciopraga, Repertoriu de personaje sadoveniene, CL, 1978, 4; Ungheanu, Lecturi, 233-238; George, Sfârșitul, II, 67-85; Cioculescu, Itinerar, III, 161-165; Băileșteanu, Refracții, 39-43; Ștefănescu, Jurnal, 149-151; Stănescu, Jurnal, II, 191-195; Micu, Ist. lit.
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
LCF, 1966, 11; H. Zalis, „Ioan Slavici”, VR, 1966, 6; Piru, Varia, II, 104-107, 172-175; Ion Maxim, „Lumea operei lui Sadoveanu”, O, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „Umanitatea sadoveniană de la A la Z”, RL, 1978, 6; Constantin Ciopraga, Repertoriu de personaje sadoveniene, CL, 1978, 4; Ungheanu, Lecturi, 233-238; George, Sfârșitul, II, 67-85; Cioculescu, Itinerar, III, 161-165; Băileșteanu, Refracții, 39-43; Ștefănescu, Jurnal, 149-151; Stănescu, Jurnal, II, 191-195; Micu, Ist. lit., 743; Dicț. scriit. rom., III, 67-68; Popa, Ist. lit., II, 1136; Firan, Profiluri
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
în egală măsură un eșantion compozit, mergând de la romanul realist sau memorialistica descriptivistă până la povestirea romantică ori nuvela psihologică. Nume sonore concură la configurarea unui peisaj epic spectaculos. În primele trei numerele din 1970 Perpessicius și Corin Grosu publică romanul sadovenian Mariana Vidrașcu, în numărul 3/1971 sunt incluse pagini memorialistice aparținând lui Anton Holban, numărul 2/1972 are în sumar o povestire de Panait Istrati, în numărul 3/1972 se tipărește romanul Șarpele de Liviu Rebreanu, iar numărul 4/1972
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
istorie, antropologie, folclor, filosofie etc.). Reconstituire documentată a timpului lui Mircea cel Bătrân, meditație asupra istoriei, a balansului între etern și efemer, romanul amestecă narațiunea obiectivă cu eseul în încercarea de a configura o inițiere filosofică a personajului principal. Influența sadoveniană e, pe alocuri, prea evidentă. Ultimul volum antum, Pe malul Styxului (1980), este un bildungsroman filosofic, o carte autobiografică devenită testament. SCRIERI: Simfonia neterminată, Blaj, 1942; Cântecul stelelor, Blaj, 1945; Interferențe, București, 1968; Însemnări pe scut, București, 1968; Frumusețe amară
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
oprește brusc îi amplifică subit starea de vid existențial: „Sunt singur, bat cu pumnul în pământ,/ De ce-ai tăcut? Mai singur-singur sunt...” E asaltat poetul de vedenii negre? Neliniștile lui se convertesc de regulă în mâhniri, similare uneori celor sadoveniene (Viața asta trece, Planeta moartă, Semne în noapte, Noapte nebună), în reflecții despre ineluctabil: „Viața asta trece, ca o zi,/ peste cireși în rod sângerați,/ peste câmpuri cu miei aurii,/ peste munții albi și curați...” Variante la primul vers reiau
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
inițial de axiome. Premisa demonstrației este că în evoluția creatoare a lui Mihail Sadoveanu există o falie între operele tinereții și cele de maturitate. De la Hanu Ancuței - operă de răscruce - până la Creanga de aur, Ostrovul lupilor sau Divanul persian, imaginarul sadovenian ar evolua pe un traseu conducând lent, dar neabătut, de la lume spre carte. În ficțiunile lui Sadoveanu, obsedate în perioada târzie de triumful utopic al literaturii asupra unei vieți văduvite de sens, livrescul se infiltrează progresiv, uzând de formule diverse
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
de vieți. Urmează represaliile și o încă mai aprigă împilare, pe care firile independente nu o mai suportă, alegând aventura eroică și justițiară a haiduciei. În ceasurile de liniște, oamenii se strâng la un taifas, povestind, cu frazări de contaminație sadoveniană, întâmplări de pomină. Totul, s-ar spune, e urzit pentru a motiva sentimentul de jubilație declanșat la venirea rușilor „dezrobitori”, care ar alunga „coșmarul”. Cazacii zaporojeni, legând frăție cu moldovenii, sunt o anticipare a ostașului sovietic „mântuitor”. Mistificarea, compromițând grav
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Moldova de dincolo de Siret. Personajele fac parte din familia interiorizaților cu reacții greu descifrabile. Scriitorul cultivă elemente ale modernității, dovedind un ochi format pentru mișcările fine, adevărate „tropisme” ale unor suflete care au oroare de exhibarea trăirilor, nu la modul sadovenian, ci în chip impresionist, difuz. Procedeul secvențial este reluat și în interviurile din volumul Cu George Lesnea prin veac (1977). Cu Priveliști moldave (1980) prozatorul revine la reportaj, sub presiunea emotivă a iubirii statornice pentru ținutul natal. În romanul Ceasul
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
la fiordurile norvegiene (1999) este un nou memorial de călătorie. Scrise între 1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel, Franța, Olanda și Norvegia, aceste note se revendică în multe privințe din proza întotdeauna lirică a autorului; fraza curge molcom, sadovenian, starea de spirit specială primește o „vestimentație” bogată, cu multe ornamente stilistice, între care primează comparația și metafora. În albumul de artă Iulia Hălăucescu (1999), personalitatea artistei se dezvăluie în adevărata ei dimensiune atât din lucrări figurative tradiționale, cât și
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
plan autentic miraculos, care ar fi incompatibil cu gândirea deistă a lui Budai-Deleanu, subliniind gratuitatea comică a poemului, evidențiază modelul de umanitate patriarhal-eternă propus de Duiliu Zamfirescu sau cercetează funcția epică a amintirii și relația acesteia cu imaginația în proza sadoveniană a târgurilor de provincie. Ca poet, I. reunește în volumul Scrie cum vrei (1984) poeme în vers alb (ciclul Lac dublu) sau de factură clasică (ciclul Ochiul din ochi), în care cultura filtrează contactul cu lumea. El își exprimă livresc
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
ciocârlie, un vultur, o lebădă, cărăbuși, furnici, o căprioară) face pereche grădinii cu flori a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877. Schițe din război, de reținut e realismul. Basmele (De pe când luceferi, Culegătoare de rouă, Fericirea) și însemnările de drumeție (Priveliști din țară) au fost compuse printre picături. SCRIERI: Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni, București, 1905; ed. 2
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Gheorghe Cătălina întrupează aceeași obsesie a erosului vinovat. Aici câteva personaje masculine se aruncă în iad, terorizate, fără a i se împotrivi hotărât, de demonul cărnii. Acolo ajung și Mură, și Oleana, tinerii din romantica poveste de dragoste, cu subiect sadovenian, Copca Rădvanului: ea, fiică de boier, el, țigan lăutar rob. În Soleima, eroina titulară, o cadână, este împușcată de soțul ei pentru o presupusă infidelitate, fie și numai visată. Dintre romanele lui G., două dezvoltă problematica din nuvele, în special
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
un ins se sinucide absurd pentru o prostituată și în liniștea mortificantă abia dacă vibrează, în tremur vătuit, un duios acord de clavir. Un fior de prospețime aduce schița O stea din Carul Mare, unde, într-un decor de amprentă sadoveniană, un june trăiește emoțiile învălmășite ale unei îmbrățișări de inițiere. Mai puțin îi izbutește prozatorului șarja, lucrată în pastă groasă. Aceeași atmosferă în Orașul din amintire (1944). Pecetluit de inerții maligne, sfâșiat de contraste, Chișinăul pare „cel mai trist oraș
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
ca etnograf. Printre colaboratori pot fi întâlnite numele lui Nikita Macedonski și al lui Neagu Rădulescu. În paginile revistei se mai pot citi articole despre Eminescu sau despre sărbătorirea lui Nichifor Crainic la Oradea. Nu lipsesc nici referirile la proza sadoveniană (cronică la Locul unde nu s-a întâmplat nimic). M.Pp.
FLORI DE CRANG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287034_a_288363]
-
1935). A mai colaborat la „Universul”, „Pictura și sculptura” (din al cărei comitet de redacție face parte), „Tribuna” (Ploiești). Cu o memorie încărcată de întâmplări obișnuite sau mai dramatice și chiar tragice din viața boierimii moldovene, sedus de farmecul povestirilor sadoveniene, M. vrea să încerce și el eternizarea unor realități sociale pe cale de dispariție. Dacă în Mazuru sunt scurte narațiuni (precum cele din Hanu Ancuței), având ca punct culminant o crimă sau un alt moment de mare tensiune, următoarele două cărți
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
este abia schițată. Mai închegată este înfățișarea unui episod electoral, cu scene de un real dramatism, cu un personaj colectiv bine prins și câteva individualități notabile (preotul Mezdreanu, Mihoală). Unele dintre prozele adunate în Povestea primăverii se resimt de influența sadoveniană, în prezentarea cu discreție a unor „dureri înăbușite” ori a unor pasiuni puternice, sfârșite tragic. Nuvelele din Iedera sunt inspirate, în schimb, de scriitori străini, ele aducând personaje insolite (un dandy, un dresor de circ) și un mediu cosmopolit, descris
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
spre 10 decembrie 1956 este victima unui accident de tramvai și se stinge după aproape două săptămâni de agonie. Pe patul de spital a dictat poezia Pasărea cu clonț de rubin. Volumul Primele iubiri, structurat în patru cicluri (Liliacul timpuriu, Sadoveniene, Rapsodia pădurii, Primele iubiri), se deschide cu Meșterul, o evocare baladescă a Meșterului Manole, numit „Prometeu român”, poem care, prin motivul sacrificiului pe altarul artei, este o premoniție a propriului sfârșit tragic. Primele iubiri dă expresie amintirilor din prima copilărie
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
D. Culea a alcătuit Antologia Dobrogei. Această bogată activitate încetează aproape total după 1944. În tematică și în factură, proza scurtă pe care o dă la iveală L.-M. la începutul deceniului al treilea vădește urmărirea de aproape a modelului sadovenian. Un talent cert de povestitor, un lirism molcom, întemeiat pe o reală sensibilitate față de natură și de soarta lumii de la țară, și o undă de umor ce învinge uneori tonul elegiac și coloritul idilic detașează unele pagini din Povestirile lui
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
Voiculescu - un studiu despre evoluția de la tradiționalism la modernism a poeziei voiculesciene, despre modelul prometeic și jocul formal, pe coordonatele vitalismului novator. Tudor Vianu semnează eseul Generație și creație, studiul Prezentul etern în narațiunea istorică și un articol despre opera sadoveniană. Peisajul critic este completat de Pompiliu Constantinescu (Aforismele lui Lucian Blaga, Romantismul românesc), Perpessicius (titularul rubricilor „Jurnal de lector” și „Mențiuni critice”), D. Caracostea (Arta versificației la M. Eminescu, Mit și creativitate), Basil Munteanu, Adrian Marino (Metodă și cunoaștere literară
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri (1989) autoarea portretizează personalitățile pe care le-a cunoscut îndeaproape: G. Topîrceanu, Jules Cazaban, Demostene Botez, George Enescu, Ion Marin Sadoveanu, Panait Istrati, George Lesnea, Mihai Ralea ș.a. Deosebit de interesant este ciclul Popasuri sadoveniene, ce reia sau adâncește scene din volumele anterioare dedicate marelui povestitor: O zi cu Sadoveanu (1955) și Viața lui Mihail Sadoveanu. Copilăria și adolescența (1957), reluată sub titlul Ostrovul Zimbrului (1966). O comedie, Visuri americane, i se joacă în 1935
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
cea mai semnificativă scriere a lui L. Se folosește aici artificiul scrisorilor intercalate în poveștile cu miez, misive trimise unui judecător generic, iar personajul central, Moș Mandache Lupașcu, un narator model, repovestește, ca o Șeherezadă modernă sau ca o Ancuță sadoveniană, momentul istoric fiind însă crunt: comunismul anilor ’60. Ca în mai toate celelalte cărți, preeminente sunt monologurile în care e comprimată înțelepciunea arhaică, alături aflându-se contrapunctic dialogurile, între un El și o Ea de la țară, Conu Leonida și soața
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
vaste explicații cauzale, și totodată sensibilă la „mișcările de profunzime și de rezonanță ale contextului literar contemporan”. Situându-și cercetarea în perspectiva retoricii moderne, cu trimiteri la gramatica narativă și la teoria textului, S. intenționează să cuprindă în întregime poetica sadoveniană și, prin urmare, are mai întâi în vedere aspectul de Bildung al multor proze, exprimat într-o retorică didactică și uzând de câțiva topoi specifici, apoi strânge argumente pentru a dovedi că una din constantele viziunii constă într-un „grad
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
pref. edit., București, 2001; (Multiple) Europe: Multiple Identity, Multiple Modernity - Europe (multiples): identités multiples, modernités multiples, București, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Sadoveniana, RL, 1983, 2; Dan C. Mihăilescu, „Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea”, CNT, 1983, 9; Eugen Negrici, Didactica sadoveniană, R, 1983, 3; Cristian Livescu, Sadoveniana, CRC, 1983, 35; Marian Vasile, Din nou despre Sadoveanu, LCF, 1984, 6; Adrian Marino, Spre definiția literaturii, TR, 1985, 9; Marian Vasile, On the Appearance and the Reality of Literature, CREL, 1986, 2; Eugen
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]