460 matches
-
act de dreptate” și „un act necesar mișcării ideilor, în critica actuală” (Ioana Bot). Comentatorii observă, pe temeiul textelor, o preferință pentru interpretarea prozei, evidentă atât în eseuri succinte și pătrunzătoare, ca Spiritul epopeic, Paradoxul povestirii sau Arhetipuri ale personajelor sadoveniene, cât și în studiul, de altă anvergură, intitulat Surse ale fantasticului în proza românească. Paginile rămase de la R., elaborate în intervalul a doar câțiva ani, răspund unor destinații și exigențe diferite, publicistice sau didactice, însă ele poartă amprenta unității de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
spiritual. În linii mari (uneori schematice), cititorul poate urmări „pașii istoriei” pornind de la izvoare (greco-romane, bizantine, autohtone) și ajungând până la panteonul civilizației române moderne, pentru a surprinde „trăsăturile ce-o singularizează” într-un vast context de valori universale. SCRIERI: Sinteza sadoveniană, București, 1982; Triptic-dilemă, București, 1983; Aproximări literare, București, 1983; Sinteză și originalitate în cultura românească, București, 1991; Divin și uman în spiritualitatea românească, 1994; Bizanțul, postfață Eugen Todoran, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Traian Cantemir, „Sinteza sadoveniană”, ATN, 1983, 2; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
valori universale. SCRIERI: Sinteza sadoveniană, București, 1982; Triptic-dilemă, București, 1983; Aproximări literare, București, 1983; Sinteză și originalitate în cultura românească, București, 1991; Divin și uman în spiritualitatea românească, 1994; Bizanțul, postfață Eugen Todoran, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Traian Cantemir, „Sinteza sadoveniană”, ATN, 1983, 2; Mircea Mihăieș, „Sinteza sadoveniană”, O, 1983, 36; Stela Mirel, „Triptic-dilemă”, O, 1984, 5; Valeriu Drumaș, „Aproximări literare”, O, 1985, 51; Grigore Bostan, Un „iconar” în zilele noastre: Mihai Cazacu, „Concordia” (Cernăuți), 1996, 17. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
Triptic-dilemă, București, 1983; Aproximări literare, București, 1983; Sinteză și originalitate în cultura românească, București, 1991; Divin și uman în spiritualitatea românească, 1994; Bizanțul, postfață Eugen Todoran, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Traian Cantemir, „Sinteza sadoveniană”, ATN, 1983, 2; Mircea Mihăieș, „Sinteza sadoveniană”, O, 1983, 36; Stela Mirel, „Triptic-dilemă”, O, 1984, 5; Valeriu Drumaș, „Aproximări literare”, O, 1985, 51; Grigore Bostan, Un „iconar” în zilele noastre: Mihai Cazacu, „Concordia” (Cernăuți), 1996, 17. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
ca etnograf. Printre colaboratori pot fi întâlnite numele lui Nikita Macedonski și al lui Neagu Rădulescu. În paginile revistei se mai pot citi articole despre Eminescu sau despre sărbătorirea lui Nichifor Crainic la Oradea. Nu lipsesc nici referirile la proza sadoveniană (cronică la Locul unde nu s-a întâmplat nimic). M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287034_a_288363]
-
vaste explicații cauzale, și totodată sensibilă la „mișcările de profunzime și de rezonanță ale contextului literar contemporan”. Situându-și cercetarea în perspectiva retoricii moderne, cu trimiteri la gramatica narativă și la teoria textului, S. intenționează să cuprindă în întregime poetica sadoveniană și, prin urmare, are mai întâi în vedere aspectul de Bildung al multor proze, exprimat într-o retorică didactică și uzând de câțiva topoi specifici, apoi strânge argumente pentru a dovedi că una din constantele viziunii constă într-un „grad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
pref. edit., București, 2001; (Multiple) Europe: Multiple Identity, Multiple Modernity - Europe (multiples): identités multiples, modernités multiples, București, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Sadoveniana, RL, 1983, 2; Dan C. Mihăilescu, „Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea”, CNT, 1983, 9; Eugen Negrici, Didactica sadoveniană, R, 1983, 3; Cristian Livescu, Sadoveniana, CRC, 1983, 35; Marian Vasile, Din nou despre Sadoveanu, LCF, 1984, 6; Adrian Marino, Spre definiția literaturii, TR, 1985, 9; Marian Vasile, On the Appearance and the Reality of Literature, CREL, 1986, 2; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
latina bulgară, amestecată cu elemente de dacă și o groază de cuvinte slabe. În secolul al XV-lea, limba vorbită era considerată vulgară și n-o vorbea nimeni". Nu puteau lipsi nici barbarele lovituri de baltag date în celebrul text sadovenian. ,,Cu ajutorul câinelui, Vitoria Lipan și-a găsit foarte repede zăcămintele soțului,,. Acesta, ,,Nechifor Lipan stătea "pe spate cu fața în jos""... Întradevăr, numai visând pe spate cu fața în jos poți debita elucubrații de genul: ,,Poezia "Sburătorul" de Ion Has
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
atras temperamental. În același sens, se explică pasiunea sa pentru viziunea realistă din lumea rurală a scrierilor unui Balzac, Tolstoi, Flaubert, Zola și în deosebi, Reymont. Înlăturarea lirismului, plasarea în timp și spațiu mai exactă a faptelor „adevărate", spre deosebire de povestirile sadoveniene antebelice, nuvelistica lui Rebreanu exprimă răbufnirea instinctelor primare, proiectate pe un fundal social mai accentuat și mai concret ca în Răfuiala, Cântecul iubirii, Nevasta, Glasul inimii, Ofilire, Cerșetorul, Talerii etc. Toma Lotru, flăcăul înstărit din Răfuiala, e un caz de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
care-l aduc în situația limită, aceea de a-și omorâ semenul sunt surprinse cu minuțiozitate de prozator.Astfel procedează și soldatul Luca Feldihran cu ofițerul care-i ademenise iubita, întâmplare auzită de la moș Costan, în care, se resimt ecouri sadoveniene ( Cântecul iubirii). Ca în nuvelele lui Maupassant, femeia lui Ion Bolovan, pe care nu-l iubea, izbucnește la moartea bărbatului spre uimirea celor prezenți care cred că și-a pierdut mințile: „Nu mi-a fost drag! Mi-a fost urât
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
obiectivă, vastă asupra lumii oglin dite în operă, dar viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește „comedia umană“ a lumii de parveniți pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cel de eu narator (narator autodiegetic) și rolul de actant (protagonist implicat în evenimentele relatate, cum este Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu). Naratorul martor joacă rolul eului narator și rol de observator al lumii narate (Ienache Coropcarul, narează la sadovenianul Han (al) Ancuței întâmplări în centrul cărora este plasat Toderiță Catană). Naratorul mesager îndeplinește numai rolul de transmițător al unei întâmplări „auzite“. Se proiectează în plan secund, ca eu narator (lița Salomia, în Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale lumii, nu fără sprijinul masiv al tinerilor, interesați direct de asigurarea unui viitor „verde“. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Particularitățile de construcție a unui personaj dintr un text narativ studiat, apar ținând lui M. Sadoveanu: Baltagul INTRODUCERE: Personajele sadoveniene Deși personajele sadoveniene pot părea inactuale, eroii marelui povestitor se salvează totuși întrun orizont mitic atemporal ce poate capta atenția tinerilor lectori din secolul XXI. În romanul Baltagul, de pildă, Mihail Sadoveanu își construiește perso najele în acord cu un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fără sprijinul masiv al tinerilor, interesați direct de asigurarea unui viitor „verde“. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Particularitățile de construcție a unui personaj dintr un text narativ studiat, apar ținând lui M. Sadoveanu: Baltagul INTRODUCERE: Personajele sadoveniene Deși personajele sadoveniene pot părea inactuale, eroii marelui povestitor se salvează totuși întrun orizont mitic atemporal ce poate capta atenția tinerilor lectori din secolul XXI. În romanul Baltagul, de pildă, Mihail Sadoveanu își construiește perso najele în acord cu un canon al realismului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
până la sfârșitul lui mar tie) fiind integrat unei durate mitice, punctat de timpul sacru al sărbătorilor creștine. Acest deznodământ „dezvăluie reacțiile etice fundamentale ale sufletului țărănesc patriarhal“, după cum afirma criticul Ov. Crohmălniceanu, evidențiind una dintre particularitățile de construcție a personajelor sadoveniene: caracterul arhetipal al eroilor. Această particularitate se realizează prin elementele specifice de structură și de com poziție ale romanului. Astfel, diegeza este structurată pe mai multe planuri ce inte grează mitic și simbolic existența familiei și existența comunității. Planul monografic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
personajului ales În opinia mea, particularitățile de construcție a personajului contribuie la situarea Vitoriei în centrul acestei lumi ficționale, ca reper moral și uman exemplar. În primul rând, personajul feminin principal reprezintă un punct de convergență a temelor din romanul sadovenian, fiindcă prin modul în care Vitoria gândește, vorbește și acționează sunt puse în evidență familia și valorile ei, căutarea adevărului și pedepsirea vinovaților, credința și dragostea, viața și moartea. În al doilea rând, Vitoria Lipan este un personaj cu certă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a înghesui întâmplările în calapodul prea strâmt al unei verosimilități convenționale, deși o oarecare iscusință de povestitor, care se lasă simțită, ar fi promis mai mult. Povestirile reunite aici îl au ca protagonist pe Moșu Gheorghe, replică palidă a eroului sadovenian, tip de țăran hâtru, spirit lumesc și legat prin fire imperceptibile de tainele naturii. Din secțiunea a doua, Vânători moderni, în care sunt înșirate aceleași povestiri terminate în poantă, reține atenția Salmi de ciori, unde scriitorul promite reconstituirea unei anecdote
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
Nopțile de Sânziene (1934); Frații Jderi (1935, 1936, 1942); Divanul persian (1940); Ostrovul lupilor (1941); Țara de dincolo de negură (1926); Hanu Ancuței; Împărăția apelor (1928); Nicoară Potcoavă (1952); Anii de ucenicie (1944); Fantezii răsăritene (1946); Nada florilor (1951). Direcțiile prozei sadoveniene: a. Lumea târgurilor, plictisită de existența provincială; b. Viața oamenilor simpli, cu "dureri înăbușite"; c. Poezia naturii și istorii "cinegetice"; d. Proză memorialistică și scrieri de război; e. Romane de evocare istorică. M. Sadoveanu nu este un tip laborios, ci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
direct în manuscris, sugerând un fior existențial, un mod de viață. Având vocație de povestitor, istorisirea are în creația lui un fond grav sau melancolic, asociat cu elementele naturii. Uneori natura dezvăluie și potențează dimensiunile unei drame. Fundamentală în arta sadoveniană e vorbirea lentă, ceremonioasă, în ritm de basm, îmbinată de culoare (Const. Ciopraga). În confesiunile sale disimulate, intervin imaginații enorme, evocări ale timpului și spațiului, realismul psihologic mergând la esența umană, natura, poporul, istoria unificate într-un limbaj rapsodic; evocări
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
va fi eliberat de oastea lui Duca, iar răpitorul va fi ucis de buzduganul domnitorului. Cartea are 33 de capitole, în care se povestesc întâmplări din Moldova, de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Motivul principal este motivul străinului, în romanul sadovenian, abatele de Marenne. Inspirându-se din Cronica lui Neculce, M. Sadoveanu adaugă și întâmplări imaginare pe care naratorul le relatează la persoana a III-a. Naratorul povestește evenimente din perspectiva personajului-reflector (abatele) care participă la întâmplări, fără să se implice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
trei secțiuni: mitul, basmul și istoria. Naratorul omniscient relatează la persoana a III-a, este un erudit, cunoscător de practici arhaice, magice sau religioase. Acțiunea se petrece în Dacia prefeudală, pe Muntele Ascuns, în Bizanț. În primul capitol apare concepția sadoveniană de tip arhetipal. Aflăm că autorul manuscrisului este profesorul Stamatin, care conducea în 1926 un grup de studenți într-o expediție speologică, în Carpați. După moartea profesorului, se găsește în biroul acestuia un manuscris adresat naratorului, care va transcrie această
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reacțiilor și momentelor pe care o aduce orice viziune realistă. În acest roman de factură simbolică relația e verticală, paradigmatică. Pentru a înțelege o scenă, privirea înapoi nu mai e necesară, căci fiecare moment al narațiunii își conține explicația. Romanul sadovenian din 1933 va reuși să fie un splendid roman pedagogic și metafizic, așa cum a visat Slavici pentru Din bătrâni, dar nu a reușit. Există trei mijloace prin care autorul Crengii de aur produce "ceața mitică": o anume întrebuințare a numelor
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un ins se sinucide absurd pentru o prostituată și în liniștea mortificantă abia dacă vibrează, în tremur vătuit, un duios acord de clavir. Un fior de prospețime aduce schița O stea din Carul Mare, unde, într-un decor de amprentă sadoveniană, un june trăiește emoțiile învălmășite ale unei îmbrățișări de inițiere. Mai puțin îi izbutește prozatorului șarja, lucrată în pastă groasă. Aceeași atmosferă în Orașul din amintire (1944). Pecetluit de inerții maligne, sfâșiat de contraste, Chișinăul pare „cel mai trist oraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
ceea ce atacă viața.”3 Imputării de lipsă de stil, ce i s-a adus adesea romancierei, Streinu îi răspunde cu o maximă-paradox: „... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o cercetează.”4 Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: „Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
materiei neorganizate pe care o cercetează.”4 Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: „Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor 1 Pagini de critică literară, vol. II, p. 187 2 Pagini de critică literară, vol. III, p. 131
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]