166 matches
-
suprafață totală - 5.200 m"; - la poziția nr. 72, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "drum de acces la exploatațiile agricole, cu îmbrăcăminte din pământ stabilizat, situat în satul Manolea, comuna Forăști, județul Suceava, de la limita satului Manolea până la Saivane; lungime - 2.400 m, lățime - 4 m, suprafață totală - 9.600 m"; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 129 se introduce o nouă poziție, poziția nr. 130, conform anexei nr. 18. ... 26. La anexa nr. 41 "Inventarul
HOTĂRÂRE nr. 793 din 3 august 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234773_a_236102]
-
transportul armamentului mai greu - mitraliere, aruncătoare, muniții și diferite materiale din dotare, se face pe sănii sau schiuri; ... k) dacă starea vremii se înrăutățește pe timpul marșului - temperaturi scăzute, viscol - se iau măsuri de adăpostire a militarilor în cabane, refugii, cantoane, saivane, stâne sau în locuri ferite de viscol, precum și măsuri pentru prevenirea degerăturilor; ... l) pe timpul haltelor și al odihnei de noapte, se iau măsuri pentru uscarea încălțămintei și echipamentului; ... m) pentru evitarea rosăturilor și a degerăturilor nu se folosește încălțăminte nouă
REGULAMENTUL din 13 decembrie 2012 (*actualizat*) Educaţiei Fizice Militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249291_a_250620]
-
proprietatea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor - Palas 1. Bunuri din domeniul public al statului *Font 7* C. Brătianu nr. 248 │107.945.821│ ├──────┴───────┴───────────────────────┴──────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │ Total I.C.D.C.O.C. - Palas 8.28.10│Filtru sanitar - birou 8.27.07│Saivan ovine cu șopron Anexa 2 DATELE DE IDENTIFICARE ale construcțiilor și terenul aferent acestora aflate în domeniul public al statului și în administrarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas, județul Constanța, CUI - 2410171 care pot fi
HOTĂRÂRE nr. 675 din 19 septembrie 2016 privind reorganizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Palas, judeţul Constanţa, prin fuziune prin absorbţie cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Reghin, judeţul Mureş, şi Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Ovinelor - Ruşeţu, judeţul Buzău, precum şi pentru aprobarea închirierii unor bunuri, proprietate publică a statului, aflate în administrarea institutului, şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275532_a_276861]
-
construcțiilor și terenul aferent acestora aflate în domeniul public al statului și în administrarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas, județul Constanța, CUI - 2410171 care pot fi închiriate, în condițiile legii *Font 7* 8.27.07│Saivan ovine cu șopron Anexa 3 DATELE DE IDENTIFICARE ale bunurilor imobile care se scad din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Bilciurești, CUI - 897683, ca urmare a executării silite, respectiv a
HOTĂRÂRE nr. 675 din 19 septembrie 2016 privind reorganizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Palas, judeţul Constanţa, prin fuziune prin absorbţie cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Reghin, judeţul Mureş, şi Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Ovinelor - Ruşeţu, judeţul Buzău, precum şi pentru aprobarea închirierii unor bunuri, proprietate publică a statului, aflate în administrarea institutului, şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275532_a_276861]
-
transportul armamentului mai greu - mitraliere, aruncătoare, muniții și diferite materiale din dotare, se face pe sănii sau schiuri; ... k) dacă starea vremii se înrăutățește pe timpul marșului - temperaturi scăzute, viscol - se iau măsuri de adăpostire a militarilor în cabane, refugii, cantoane, saivane, stâne sau în locuri ferite de viscol, precum și măsuri pentru prevenirea degerăturilor; ... l) pe timpul haltelor și al odihnei de noapte, se iau măsuri pentru uscarea încălțămintei și echipamentului; ... m) pentru evitarea rosăturilor și a degerăturilor nu se folosește încălțăminte nouă
REGULAMENTUL din 13 decembrie 2012 (*actualizat*) Educaţiei Fizice Militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255300_a_256629]
-
din marginea de sud-est a satului Dagâța, cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolul al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl de „la Saivane” (300 m de marginea de sud-est a satului Dagâța, sit format din urmele unei așezări din secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène) și din ruinele unei biserici medievale. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (prima jumătate a
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
în epoca romană. De asemenea au fost găsite urme de așezări (la "Cetatea Veche", la "Schelzental") fiind datate în epoca fierului (cultura geto-dacică respectiv cultura dacică). Așezarea romană, de localnici mumită "Șarba-Stempen", este datată la secolul I î.e.n.; "Șarba - La Saivane" fiind datată la sfîrșitul secolului al II-lea. Prin stabilirea coloniștilor sași pe teritoriul Slimnicului în a două jumătate a secolului al XII-lea, atestată pentru prima dată în anul 1282, localitatea Slimnic devine una dintre cele mai importante componente
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: două case din 1920 din satul Teșila; ansamblul rural (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); gospodăria de oier Frusina Roșca (sfârșitul secolului al XIX-lea), ansamblu alcătuit din casă și anexe (saivan, bucătărie de vară, grajd și fânar); casele Constantin Bran (1868), Ibrian Gh. Pompiliu (1928), Ion Pochișna (1900), Maria Cârstea (1928) și Luxandra Neagu (1930); și ruinele bisericii „Sfinții Voievozi” (mijlocul secolului al XIX-lea) aflat în cimitir (ultimele opt, toate
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
au păstrat în majoritatea lor până în zilele noastre. O dată cu „colectivizarea agriculturii” din vara anului [[1950]] și cu comasarea terenurilor din hotarul satului, unele toponime au dispărut din graiul racovicenilor, apărând altele noi, „adecvate” , cum sunt: „La Arie” , „La Colectiv” , „La Saivane” etc., care prin aplicarea Legii nr.18 vor intra în mod sigur într-un lent - dar sigur - proces de dispariție. În ultimii ani ai secolului al XX-lea au apărut și alte toponime legate de activitatea unor unități economice cum
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
principala sursă de venit. Creșterea animalelor se face într-un fel aparte în Delta Dunării: animalele sunt lăsate libere pe grindurile nisipoase unde își caută hrana. Suprafața redusă a terenurilor agricole din zonă îi determină pe localnici să păstreze în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcția caselor, saivanelor, gardurilor și a acoperișurilor locuințelor sau anexelor casei.
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
să treacă în actul de donație nimic din ce a deținut, începînd de la pămînturi, case, conace și pînă animalele pe care le avea. Pînă și roadele pămîntului pe care le avea în hambare, precum și o căsuță pentru pindar (paznic), un saivan, grajduri pentru căi, un beci de piatră și closete. „Au fost oameni foarte bogați, care au stăpînit moșii întinse prin părțile locului. Iar moșiile se întindeau și pe raza actualelor comune învecinate. În momentul de față mai trăiesc și descendenți
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
blide și icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele de răpitori, ca atunci erau pline pădurile de lupi și urși. Un moment important din cilul existențial, nuntă s-a bucurat dintotdeauna și pretutindeni de o deosebită atenție, dând naștere unui ceremonial - spectacol
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
a satului, pe un teren înclinat și în apropierea unei surse de apă pentru animale, trei grajduri mari pentru bovine și cabaline, respectiv două corpuri de clădire din piatră pentru porcine și păsări, la care se adaugă o amenanjare provizorie { saivan } pentru turmele de ovine conform schiței alăturate [ construcțiile apar în partea stingă a schiței, sub forma unor dreptunghiuri negre, mărginite de cele două pâraie la nord și est }. Suprafață construită a fiecărui grajd de bovine era de circa 900 mp
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
al Insulei Paștelui de către guvernul chilian. Unii dintre pascuani contesta, astăzi, validitatea acestui act. Până în anii 60 ai secolului XX, pascuanii au fost forțați să locuiască în Hanga Roa în vreme ce restul insulei era închiriată de către Williamson-Balfour Company și folosită că saivan și fermă pentru oi (până în 1953). Insula a fost apoi administrată de către Marină Chiliana până în 1966, moment în care insula a fost redeschisă în totalitate. În 1966, rapanuilor li s-a dat cetățenie chiliana. În 2007, pe data de 30
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
Pâncești în forma ei actuală s-a separat din comuna Poenari în 2004. Două obiective din comuna Pâncești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic aflat „la Saivane” în zona satului Pâncești, unde au fost descoperite o așezare și o necropolă din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Celălalt obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură: (1802, cu adăugiri în 1972) din satul Pâncești.
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]