285 matches
-
mahalaua se uita împrejur. Veniseră și câțiva dregători, în haine negre, primarul, vreo doi comisari, lume aleasă. Oamenii ședeau cu capetele plecate, ascultau vorbele preotului celui mic și la urmă s-au închinat cu evlavie. Până iarna au terminat biserica. Salahorii ridicaseră schelele pe măsură ce creșteau zidurile.Cărămizile se îmbucau una în alta, inginerii cercetau cu o ață întinsă între două cuie și cu un ochean de lemn, care avea o geană de apă. Dacă zidul nu era drept, ochiul acela se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în spinare. 272 Privea fereastra albastră, mânjită cu lumina stinsă, pierită a nopții și ofta. Pe drumul Griviței treceau căruțele lăptarilor în goană. În mahalaua gropii bărbații erau altfel. Ea îi vedea în fiecare zi. Ginerii nu erau marchizi, ci salahori ori fochiști, tinichigii sau cizmari, oameni necăjiți, care umblau toată ziua după o pâine. Își luau neveste frumoase dintre fetele ungurenilor sau țigănci mai spălate. Le zvântau în bătăi chiar a doua zi după nuntă. Nu semănau... Veta s-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
zăpușeală și porneau înapoi. Lunea se sculau devreme și plecau la muncă, tot osteniți. Unora le crescuseră băieții. Îi însurau. Se ridicau și fetele de măritat. Le rămăseseră rochiile scurte. Iarna le înghețau țurloaiele. Duceau zidarilor de mâncare la schele. Salahorii le pândeau pe după grămezile de nisip. Șuierau printre dinți: -PstîFată! Le dăduseră țâțele. Se făceau că n-aud. - Fată! A lui Tuluc! Mă, frumusețe de județ! Ele, de loc. Fugeau. - Dar-ar boala-n ochii tăi! scuipau hăndrălăii. Când se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fac popă, spunea meșterul Tuluc, să-l învăț cu cărămida! Și ca el gândeau mulți. La școală îi trimiteau de frica învățătorilor, dar după un an, doi îi opreau pe schele: - Lasă, țîcă! Stai lângă varniță! Acolo se ridicau. Între salahori și țigănci. Dormeau cu ăi bătrâni și le învățau mascările. Înjura unul, copilul zicea la fel a doua zi. Noaptea 319 deschideau ochii și vedeau țigăncile despuiate în brațele bărbaților. Pe la treisprezece ani se uitau la surori sub rochii. Câte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rochii. Câte unul, nărăvit, u învăța: - Ce-i ăsta, mă? - Buricu! -Da asta? - Mi-e rușine. - Spune, țîcă! - Nu zic. - Zi-i, că te bat. - Halal! râdeau zidarii în cor. - Dar mă-ta ce-are? -Nț! - Spune, țîcă! Iar râdeau salahorii. Tot de la ei luau țigări și învățau să tragă mahorca-n piept. Ține de urât, ziceau. Pe la paisprezece ani erau galbeni și necrescuți. Mușca oftica din pieptul lor. Mai mureau, asta era viața. Dar aveau o zi a lor meșterii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lumea! Prin fața prăvăliei, treceau fetele. Măscilite, date cu roșu, parfumate cu odicolon. Mergeau la baluri în Grivița sau la Tarapana. Erau îmbrăcate cu ce aveau mai bun. Își puneau cercei în urechi și mărgele la gât. Voiau să placă bărbaților. Salahorii strigau după ele din ușa prăvăliei, cu țoiurile în mînă: - Un' te duci, fă? - Mă urîto, dă-te alături, hai de cinstește-un rachiu cu noi! - Firo, vezi că-ți cad ciorapii... 320 Ele nu întorceau capul. Glonț mergeau, chemate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
stații, pe drumuri de țară - o femeie i se părea interesantă prin ceva și s-o observe pe cont propriu. Ioanide așeză corturile chiar lângă locul de construit, pe marginea unui infim șipot, destinând unul lui Tudorel. Pentru pietrari și salahori ridică un șopron sumar. Lucrările fură începute îndată și Doru fu lăsat liber să se distreze cum voiește. Cu acest prilej, Ioanide strânse asupra fiului său multe observații noi. Întâi Doru întrebă pe oameni dacă în sat vin G. Călinescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe cele bune, care prin eventuala sa nepăsare silește pe direcție să deie trei piese nouă pe săptămână, un asemenea public pierde dreptul de-a avea un teatru bun și ne mirăm cum de actorii, demoralizați, pun asemenea muncă de salahor unde orice idee de arte dramatică e subordonată trecătoarei petreceri, își mai dau atâta silință, deși știu încalțe rolurile. Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la funcții, pe de alta în proletari, avizați la o muncă întîmplătoare și totuși grea al căror produs nu plătește consumul. Căci într-adevăr ce mai sânt românii, în orașele Moldovei mai cu samă, decât scriitori pe de o parte, salahori pe de alta? De aceea cu părere de rău trebuie s-o spunem că orice formație nouă parlamentară nu are drept corelat o clasă pozitivă care caută a da espresie intereselor ei, ci sânt niște gândiri lipsite de cuprins, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezentând persoane casnice (cca 3%), un rabin, un fost prefect de Soroca (Petru Hrițcu la poziția 389) și un plugar. Meseriile trecute în dreptul muncitorilor și micilor meseriași sunt foarte variate: servitori, picolo și chelneri, lustruitor de mobilă, boiangiu și lenjereasă, salahor și mezelar, coafez, maseuză și droghist, perier, pantofar, bijutier și zețar, paznic, sudor, mozaicar și lucrător de mănuși, lingurăreasă, rihtuitor, electrician, monteur, lăcătuș, fierar, țesător și cizmar, o gamă întreagă de meserii, unele cu statut excentric sau doar curioase pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a automatelor de măcinare, șofer de autobuz etc.) 4 Greu (exercitarea frecventă a forței echivalentă cu aproximativ 25 kg și/sau exercitarea ocazională a forței echivalentă cu ridicarea a aproximativ 50 kg, de exemplu: operator buldozer, hamal bagaje, metalurgist, morar, salahor, sondor) 5 Foarte greu (exercitarea frecventă a forței echivalentă cu ridicarea a peste 25 kg și/sau exercitarea ocazională a forței pentru ridicarea a peste 50 kg, de exemplu: muncitor care transportă cărămizi, miner În carieră etc.) 3.5. Poziții
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
a primit o telegramă cum că tata e mort. Era o strategie a autorităților, de a o hărțui psihic să spună că sunt copil din flori, nicidecum că tatăl meu era deținut politic. Mama m-a crescut muncind ca un salahor, găsindu-și diferite slujbe și mutându-ne, de aceea, în diferite locuri. Eu eram un copil năstrușnic, care trăia din imaginație, din visuri, din fantezie: am dat foc la un butoi cu resturi de benzină, am fugit de acasă m-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
facerea zestrei. Munca silnică se aplică cu deosebire băr ba ților și se aso cia ză mai ales unui caracter recalcitrant și căzut de mai mute ori în păcat. Ev cea, lu mâ nă ra rul din București, este trimis salahor la casele dom nești, pe o perioadă de un an de zile, pentru că de trei ani se afla prin judecăți cu nevasta și nici o altă pedeapsă nu l-a făcut să renunțe la relele tratamente aplicate acesteia, la risipirea zestrei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de "a să face asamine canaluri cu țăvi de fier vărsat și legate cu plumb, pentru a avea o trăinicie veșnică"12. Costul lor, pentru distanța cuprinsă între Ciric și Golia, era estimat la 138.585 de lei, în afară de munca salahorilor necesari pentru "deschiderea șanțurilor". Guvernul, în numele căruia semna Costache Sturdza, aprobase lucrarea, cu precizarea că pentru salahorii sau munca brută, necalificată, urmau a fi utilizați robii Cârmuirii. Iar distribuția cheltuielilor, potrivit noii legiuiri organice, nu îngăduia confuzii sau neclarități la finalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la conducte și, cu timpul, să le deterioreze. El oferea și soluții ameliorative, atât tehnice, cât și administrative, asigurând autoritățile că remedierea putea fi efectuată, economic, în numai patru zile, prin utilizarea a 10 atelaje (care) și a 20 de salahori din rândul "arestaților". De asemenea, revenea asupra unei cereri mai vechi de a i se pune la îndemână 26 de lespezi ("pietre cvadrate") trainice, pentru marcarea pozițiilor unde erau plasate "țevile de vizitație", întrucât "mai multe semne puse din pari
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îl avea dobândit de la domnitor a celor 60 de lucrători aduși la fabrică, motiv pentru care mulți dintre aceștia părăsiseră zona. Mai interesant, însă, decât raportul constatator al autorităților administrative locale întocmit de privighetorul ocolului Muntele în legătură cu cauzele împrăștierii lucrătorilor "salahori" de la Negrișoara, este documentul emis de o altă comisie de anchetă, numită de Departamentul din Lăuntru, la cererea logofătului, în cuprinsul căruia erau inserate și informații privitoare la mâna de lucru, instalațiile tehnice, materia primă, estimarea eficienței și a cheltuielilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de anchetă, numită de Departamentul din Lăuntru, la cererea logofătului, în cuprinsul căruia erau inserate și informații privitoare la mâna de lucru, instalațiile tehnice, materia primă, estimarea eficienței și a cheltuielilor de producție. Între altele, acel raport menționa că, pe lângă "salahori", Conachi angajase și specialiști în materie (recomandați, probabil, de Mihalic), acei "nemți fabricanți", din rândul cărora făcea parte și "maistrul fabricei", Ferdinand Hutin; că aprovizionarea cu materie primă era preferată a se efectua iarna, când transporturile beneficiau de oarecari facilități
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
necesar pavării străzilor capitalei, "se poate zice cu temei că aceste stânci sunt de zece ori mai tari decât acele de la Tarcău". Pentru deschiderea pietrăriei și pentru realizarea obiectivului propus, el cerea să i se pună la dispoziție nu simpli salahori, recrutați în mod obișnuit din rândul locuitorilor din zonă (în contul obligațiilor lor către stat), nici tăietorii de pietre cubice, "care adeseori sunt oameni slăbănogi", ci numai "lucrători aleși și bine deprinși cu regulata sfărâmare a stâncilor și cu producerea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
oțelitul ciocanelor", plus un număr precizat de unelte specifice (ciocane, dălți, colțari, cazmale, drugi și pene de fier). Cea dintâi urgență, devansând toate aceste solicitări, consta însă în trimiterea de-îndată la fața locului a unui număr de 20 de salahori pe zi, ceruți de montanist pentru a executa "trei sau patru bordeie și o șură", necesare pentru adăpostirea oamenilor și materialelor pe durata exploatării acelei pietrării. La 29 august, împreună cu revizorul special desemnat de Departament, transmitea autorităților devizul cheltuielilor necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
locurile sau terenele trebuitoare s-ar putea căpăta fără vreo [...]27, lucrătorii și materialul trebuitor [...] stejar, spre tălpăluirea șinilor s-ar [...] plată de către înaltul guvern. Însă [...] lucrarea pământurilor și a materialului trebuitor pentru drumurile de fer, de asemenea și plata salahorilor, drumurile de fer înființate în țerile streine nu fac nici a treia parte din suma totală cheltuită. Prin urmare, că și alte obiecte la înființare de drumuri de fer cer cele mai mari mijloace să vede din următoarele devizii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la Frankfurt și Șvaidniți, care într-un teren favorabil, fără tuneluri, poduri și ezituri costisitoare, este înființat în lungime de 8 mile germane = 27.920 stj moldovinești, s-au cheltuit: Taleri de Prusia Lei de Moldova Par<ale> 1 Plata salahorilor 238.322 2.800.283 20 2 Poduri și trecătoare 71.220 836.835 3 Șinele de fer deasupra 488.709 5.742.080 30 4 Trecere peste șosele, casele păzitorilor și telegrafuri 49.152 577.536 5 Cumpărare de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
drumul de fer între Miunich și însămnata politie comercială Augsburg, înființat într-un teren foarte favorabil și în o lungime de 8 mile germane, au costisit: fiorini lei parale 1 cumpărarea pământului 451.487 2.821.793 30 2 plata salahorilor 856.175 5.351.081 Total 4.190.680 8.172.874 30 Deși acest drum de fer împreuna capitala Bavariei, Miunich, cu însămnata politie de negoț Augsburg, cum și cu frecventata șosea comercială a întregii Germanii, apoi totuși acest
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de negoț, Frankfurtul de pe Oder și cu alte politii a mai multor provincii, în terene favorabile și în o lungime de 10 mile = 39.960 stânjini, au costisit: taleri lei 1 cumpărarea pământului 540.210 6.347.467 2 plata salahorilor 349.221 2.103.346 ........................................................................ În total au costisit: 2.904.189 34.124.220 Acest drum de fer, în anul 1844, la un transport de 232.557 voiajeri și 302.239 cântare marfă, au produs 300.701 taleri. După
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în Germania. Din aceste de mai sus, să arată că, după analoghia cheltuielii înființării drumurilor de fer în țările străine, un drum de fer în Moldova, pentru fiecare milă geografică, sau 3.490 stj. lungime, fără cumpărarea terenului și plata salahorilor, va trebui să costisască mai mult decât peste 1 milion de lei și cu atât mai mult cu cât, în Moldova, recvizitele trebuitoare, instrucția, cum și personalul tehnic al drumului de fer ar fi mult mai costisitori decât în țerile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pp. 115-119. 2 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1574, f. 1. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1352, op. 1535, dosar 167/1846, f. 8. Potrivit raportului întocmit de privighetorul ocolului Muntele (ținutul Suceava), adevărata cauză a împrăștierii locuitorilor "salahori" de la Negrișoara ar fi constat în condițiile de viață și de lucru nesatisfăcătoare ce le fuseseră create de proprietar (apud Gh. Platon, Informații noi privind începuturile exploatării miniere în Moldova, în "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza"", Istorie, XVI
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]