3,072 matches
-
suave de cais Și din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou. Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crin Și-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Citește mai mult Cunosc eu un tărâm pe unde merg adesSă sorb licori albastre din cupe de cristal.Fantasme diafane în preajma mea se țesși mă cuprind, în taină, în zborul sideral.Cunosc un
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cupele-mbujorate ale florii suave de caisși din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou.Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crinși-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm!EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin.... VIII. CÂND SOARELE RĂSARE DIN CRINII DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Părlitu' în ziarul Timpul (nr. 1771 și 1772 din 15 și 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp.[ 1] În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este angajat funcționar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacție la „Evenimentul zilei”. În
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
de zi de zi, poetul Renata Verejanu a creat o poezie filosofică, modernă, bogată în metafore inedite și originale... De unde găsește poetul Renata Verejanu aceste metafore? R.V. ... Poate că de la cele șapte dealuri de granit, acoperite cu o pădure de salcâmi, sus pe care e așezat satul de baștină, le-am deprins pe toate: și curajul, și dragostea de frumos. La o privire mai profundă exegeții pot descoperi poeme pline cu metafore precum în primăvară e încărcată cu struguri albi pădurea
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1416957629.html [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
Acasa > Stihuri > Semne > LITANIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Doamne, mai bine m-ai fi făcut pom, salcâm de cruci pe la răspântii, sau mai bine m-ai fi făcut piatră să mă spele apele de izvor, sau pasărea cerului singurică ca să mă-nveți, Doamne, să zbor. m-ai fi făcut fluier sau doină pe la stâne vara de ciobani
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1404888247.html [Corola-blog/BlogPost/349982_a_351311]
-
zâmbit Alăturea fiind a lui iubită! La ˝podul inginerului˝plec des Când solitar,spre a mă reculege Sau cu aceia care m-au ales, Câteva ore să putem petrece. Miros de flori de câmp,îmbătător Seducții în aroma florii de salcâm Ici-colo,un grătar îmbietor... Cum oare să n-adori acest tărâm? ........................................... Valea cu poienițe,-și-un pârâu Îmbrățișată de stejari,cu majestate Salută ˝podul˝care a dat frâu Liber ,spre a trăi-n varietate! DAN MITRACHE Referință Bibliografică: LA ˝PODUL INGINERULUI
LA ˝PODUL INGINERULUI˝ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1394992225.html [Corola-blog/BlogPost/353527_a_354856]
-
versuri, ceea ce o traduc prin anotimpul reînvierii și al speranței, albul invadează poemele în cartea lui Petre Ion Stoica, ceea ce îți dau acea senzație de liniște și candoare: îngerii care aleargă în vis cu poetul pe o câmpie, florile de salcâm asociată cu lumina din privirea senină, lumina zăpezii văzută prin „plicurile albe cu pliuri albastre”, iepure alb, lumina neonului, amintirile ca niște „fuioare albe de lână”, zăpada ca niște „păpădii albe”, „lumina crucilor albe”. Iată, la un moment dat, culoarea
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1478421632.html [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
Talida, de Magda cea cu sânii imenși - printr-un un loc mai izolat (adoram locurile izolate, poate din pricina faptului că, în acest univers, eram un introvertit sadea deranjat poate de un început de agorafobie), privind destins arborii de tei și salcâmii din jur. Atunci am și fost atacat de o bandă de golani de cartier pentru a fi jefuit. Cum am opus - firește ! - rezistență, am fost înjunghiat de paisprezece ori. ********************************** Am bătut la o ușă și mi-a deschis un individ
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1472257160.html [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
Poezia îi face Cameliei din viața sărbatoare. O sărbătoare a sufletului, a harului, a credinței. Căci harul îi vine din credință și credința este făclie într-o viață plină de poticniri, căderi pe calea Crucii dusă fără cârtire. “Au înflorit salcâmii, cu alaiul lor de dor, / În mijlocul furtunii mă prind de brațul lor/ Și trec în Primăvara seninului din floare / Se-aud din muguri șoapte că viața-i Sărbătoare...” Sărbatoare și pentru mine noua carte de poezie a prietenei de suflet
POETA CU SUFLETUL ALBASTRU DE CER SENIN de DORINA STOICA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1470815559.html [Corola-blog/BlogPost/380573_a_381902]
-
nu mi-a îngăduit să pot avea vreo întrevedere cu cineva dintre misionari. Flora din insula Ceylon este una dintre cele mai bogate pe globul pământesc și cuprinde 3000 de plante fanerogame, cele mai cunoscute fiind arborii de esență tare - salcâmul de toate varietățile, mărul, arborele de muștar pomenit în Sfânta Scriptură, mangotierul, așa-numitul arbore de mătase, stejarul de Ceylon, tamarinul, abanosul uriaș, secvoia și încă multe altele. Jumătatea stângă a orașului Point de Galle este locuită de europeni, iar
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
2005 - Fântână în care se văd sufletele, poezie 2005 - Floare de lotus, poezie, 2006 - Coana mare se mărită, teatru, proza, 2006 - Scară interioară, poezie, 2007 - Păsări și cuvinte, poeme haiku, 2007 - Ne-am întâlnit pe internet, român, 2007 - Liziera de salcâmi, poezie, 2009 - Paso doble, poeme haiku, poeme într-un vers, aforisme, poezii, Buc. 2009 În colaborare: - Din tainele prieteniei, poeme tanrenga, coautor Radu Patrichi, 2006 Referință Bibliografica: Date biografice / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I
DATE BIOGRAFICE de ION UNTARU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ion_Untaru.html [Corola-blog/BlogPost/340549_a_341878]
-
casă este aproape, gara nu se va urca în vreun tren să plece hai-hui ci îi așteaptă. Accesul către comandamentul batalionului de grăniceri se face pe alei încadrate de o parte și de alta de arbuști. Dincolo de aceștia teii și salcâmii și tot ce purtaseră frunză, care deși par a fi împăiați, au crengile înălțate către cer ca pentru o rugăciune fierbinte. O rugăciune în care singura dorință invocată este aceea de a li se acoperi goliciunea. Nu poți să crezi
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
Blanc este un vin alb, sec, produs în România din regiunea Banatului și are 13,50 grade alcoolice. Are o culoare galben păi cu reflexii verzui și este un Sauvignon Blanc tipic, cu nas puternic, expresiv, în care notele de salcâm și cele de flori albe și flori de vită sunt dublate de o doză puternică de mineralitate. Citric, cu aciditate ridicată, se echilibrează gustativ prin aromele mieroase, de caprifoi și salcâm, cu urme de pruna și cireșe albe. Postgustul lung
Vinul saptamanii: "Cocosul dintre vii" Sauvignon Blanc de la Cramele Recas by http://www.iasi4u.ro/2013-vinul-saptamanii-cocosul-dintre-vii-un-sauvignon-blanc-de-la-cramele-recas/ [Corola-blog/BlogPost/95703_a_96995]
-
tipic, cu nas puternic, expresiv, în care notele de salcâm și cele de flori albe și flori de vită sunt dublate de o doză puternică de mineralitate. Citric, cu aciditate ridicată, se echilibrează gustativ prin aromele mieroase, de caprifoi și salcâm, cu urme de pruna și cireșe albe. Postgustul lung și cu aciditate pronunțată, este extrem de curat, răcoritor și reconfortant. În comerț poate fi cumpărat la un preț de aproximativ 25 Lei. Mai pe înțelesul tuturor este un vin cu un
Vinul saptamanii: "Cocosul dintre vii" Sauvignon Blanc de la Cramele Recas by http://www.iasi4u.ro/2013-vinul-saptamanii-cocosul-dintre-vii-un-sauvignon-blanc-de-la-cramele-recas/ [Corola-blog/BlogPost/95703_a_96995]
-
în iureș vin, Cu catrințele vărgate Și basmale de poplin, Vin așa, neinvitate. Cu pretenții de baron Cărăbușul le privește, Bâzâind la unison, Roi de-albine se ivește. Să nu crezi că au tacâm, Dar mănâncă pe-ndelete Mierea dulce, din salcâm Și-apoi fug după boschete. Referință Bibliografică: IUNIE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1994, Anul VI, 16 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
IUNIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1466091994.html [Corola-blog/BlogPost/373304_a_374633]
-
mai singură-mi e înserarea când prin flori umbl-al firii parfum. Spune-mi tu: unde-mi este cărarea? Că nu pot s-o găsesc nicidecum. Tot mai cânt la harmonica-mi veche cântec trist, pe alei presărat, în curând înflori-vor salcâmii însă tu nu mai ești, ai plecat. Leonid IACOB Poezie din volumul „Lâng-o margine de lume” Referință Bibliografică: spune-mi tu / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
SPUNE-MI TU de LEONID IACOB în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spune_mi_tu.html [Corola-blog/BlogPost/356306_a_357635]
-
ce se strâmbară! În zori, de-atâta ars, voi fi de raze nins Și trecătorii se vor minuna: -Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici? Raza cerului senin, oi linu-i lin... Ce să fie? Nu-i nimic: Au înnebunit salcâmii! Primăvară, din ce rai Reînflorește lemnul porții? Veniți dragi păsări înapoi - Veniți cu bine! La noi sunt codrii verzi de brad De la Nistru pân’ la Tisa, Și nopțile cu poezie, Și vânturi line, calde ploi, Și lacrimi multe, multe... Și
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
cu piatră de râu, casele negustorilor evrei, oameni de treabă care dădeau pe datorie, erau văruite în alb, cu aceiași clopoței deasupra ușii. Ritmul bătăilor inimii i se acceleră fără voie. Se apropia de ulița care ducea la casa părintească. Salcâmii și stejarii cu frunze dese, gardurile, unele din piatră, scânduri sau nuiele împletite, de mirare, erau la fel ca înainte, numai că parcă mai mici. *** Firesc, primele lui amintiri erau legate de casa părintească. De fapt, în ogradă erau două
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
un subiect și predicat să stăm puțin să analizăm eu nu pot fi decăt subiectul că prea de multe ori sunt inclusă ascunsă sau dacă la tine plouă devin ceva banal impersonal... e deajuns că ești tu și florile de salcâm se desfac pentru un acord de miere bună de leac... ce să fac tac doar e tot o propoziție supoziție... nimeni și nimic nu va sta între noi nici măcar o virgulă și de aceea vino în iarba asta bună de
SINTAXA FLORILOR DE ROMANIŢĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1496058253.html [Corola-blog/BlogPost/372516_a_373845]
-
FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana Cristescu CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS „Unde-mi e umbra, Ursei, Salcâmul aplecat? Umbra ședea sfioasă lângă mine, Vedeam și dudul în care m-am urcat.” („Umbra”, Puiu Răducan) Recunosc, nu-l cunosc personal pe Puiu Răducan. Dar încep să-l cunosc și să-l îndrăgesc pe scriitor din postările pe internet
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
Mai știu, din mesajele pe care mi le trimite, din când în când, pe internet, că își poartă originile țărănești cu distincție nobiliară, primenindu-și inima de fiecare dată când privește spre „trepiedul de aur” al copilăriei: Dudul, Ursei și Salcâmul aplecat. Miraculos Dudul, frate bun cu „Copacul Gică” al lui Nichita, ori cu (păstrând proporțiile!) „caisul meu, Dănuț, de-acasă”: „M-am născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată, când, pe
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să-mi cânte copilăria. Sângele dudului alerga printre clopote să-mi dea de știre că mi-a părăsit ce aveam eu mai scump atunci.” Dudul, câinele Ursei și Salcâmul aplecat sunt, așadar, reperele lui Puiu Răducan în alcătuirea unor proze scurte, fermecătoare prin simplitatea și sinceritatea narațiunii. Nimic ostentativ în redarea limpede, tandră, profund emoționantă, a relației cu superbul său prieten lipsit de grai, Ursei, „un cățel rotofei, din
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
ducea spre Șasa. I-am făcut o groapă mare, l-am depus acolo și l-am predat Domnului cu procesul verbal. Adio, Ursei! Adio, prieten drag! Toată viața îmi vei lipsi!”. „După dudul din curtea casei părintești și câinele Ursei, salcâmul aplecat din Sudos constituie cel de-al treilea stâlp al copilăriei din Țepești” - mărturisește Puiu Răducan. - „Trepiedul acesta a făcut ca niciodată să nu mă consider orășean, deși, dintre cei peste 62 de ani de viață, la țară, în Țepeștiul
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
și săreau jos de acolo. Se jucau până oboseau și adormeau apoi care pe unde. Dacă ne culcam în lungul pomului pe acesta, ne înghioldeau iezii cu piciorușele lor, ne călcau peste tot, ca să-și continue drumul, joaca pe enigmaticul salcâm. În timpul odihnei iezilor începeam și noi să ocupăm salcâmul, să-l obosim un pic. Salcâmul nu mai este de mult. Nu știu cine l-o fi tăiat, dar a săvârșit o crimă acel om. I-aș fi dăruit eu orice, numai să
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
și adormeau apoi care pe unde. Dacă ne culcam în lungul pomului pe acesta, ne înghioldeau iezii cu piciorușele lor, ne călcau peste tot, ca să-și continue drumul, joaca pe enigmaticul salcâm. În timpul odihnei iezilor începeam și noi să ocupăm salcâmul, să-l obosim un pic. Salcâmul nu mai este de mult. Nu știu cine l-o fi tăiat, dar a săvârșit o crimă acel om. I-aș fi dăruit eu orice, numai să lase salcâmul, să-mi lase salcâmul. Nu mai este
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]