3,827 matches
-
îndrăzneț și familial deasupra mulțimii. Recunoaștem în mulțimea de pelerini, preoți, maici și călugări, pe măicuțele românce de la Mănăstirea Ierihon. Unii poartă în mâini frunze de palmier, ori de măslin, mâțișori dar și flori galbene de curmal ce seamănă cu salcia. Un copil îmi întinde o minunată cruce împletită din frunză de palmier. Discut cu mama lui întrebând-o cum se face și în timp ce puștiul îmi explică iar eu îi tot mulțumesc mamei, îmi dau seama că vorbim limbi diferite. Nu
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1428258680.html [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]
-
nu este întâmplător. Așadar, orice om se naște sub semnul unor „arderi” din părinți și strămoși care au contribuit prin energia lor la nașterea, îmbogățirea ori doar la întreținerea tradițiilor , a culturii specifice poporului din care face parte. „Memoria, ca salcia se apleacă/ Răcorindu-și crengile/ În râurile mele interioare/” (Eu, asemeni lui Hermes). Cred că avem datoria dictată de acel câmp al subconștientului, să punem în lumină ceea ce înaintașii noștri au reușit să clădească în spirit - dintr-o înaltă și
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_taina_scrisului_38_elena_armenescu_1350957353.html [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
Cea mai importantă și fastuoasă slujbă de Sfințire a apei este cea săvârșită la Bobotează. Mântuitorul a sfințit nu numai apele Iordanului, ci însăși firea apelor, a apelor de pretutindeni. De aceea o numim Agheasma mare; b. Rugăciunea la binecuvântarea salciei la Florii se încheie prin stropirea cu Agheasmă a ramurilor de salcie; c. Rânduiala specială pentru Agheasma mică așa cum se face după Paști, în toată Săptămâna Luminată; d. Rugăciunea la binecuvântarea în Sfânta Duminică a Paștilor a pâinii care este
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
săvârșită la Bobotează. Mântuitorul a sfințit nu numai apele Iordanului, ci însăși firea apelor, a apelor de pretutindeni. De aceea o numim Agheasma mare; b. Rugăciunea la binecuvântarea salciei la Florii se încheie prin stropirea cu Agheasmă a ramurilor de salcie; c. Rânduiala specială pentru Agheasma mică așa cum se face după Paști, în toată Săptămâna Luminată; d. Rugăciunea la binecuvântarea în Sfânta Duminică a Paștilor a pâinii care este numită de popor paști, se încheie prin stropirea pâinii cu apă sfințită
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
trecutul unde este scutul care ne ferea de fiare barbare fruntea mea pe tine e rază de soare ce cade pe mare plouă cu miresme ne plimbăm perechi ne topim în noapte cântă mierla sură cântă-n întuneric printre albe sălcii noi veghem în cuiburi la iubirea noastră păsări călătoare peste-o mare-albastră plină de cocori unghiuri în ocoale către lumea lor lumea muritoare la margini de soare... ne soarbe lumina sângele se zbate când ne vom vedea țipete lunare țipete
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397314949.html [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
holbîndu-mă așa aiurea am cîștigat un căprior dar nu mă vrea pădurea că n-o mai văd din cauza copacilor că amanetez luna vîrcolacilor nici nu mă crede că sunt de sorginte umană castanul îmi trage fix între ochi o castană salcia nu-mi mai plînge aspirina pe rană cucuveaua nu-mi prevestește, blazată, nimic am cîștigat marele premiu la lozul în plic la ușa mea e coadă și mai mare bugetarii îmi cer de mîncare cățeii găuri de covrigi mămăligarii - mămăligi
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Targul_de_carte_o_mega_libr_ana_maria_gibu_1374746916.html [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe malul iazului, la moară, O salcie adânc plecată, A apei față o-nfioară, În verde, toată îmbrăcată. Surâde gârla alintată Și susură răspuns de drag, Sărută salcia înc-odată Și se prăvale peste prag Purtând la vale bucuria Redefinirii de pe maluri, Ea cântă lumii feeria În tonuri dulci
PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427877254.html [Corola-blog/BlogPost/353742_a_355071]
-
Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe malul iazului, la moară, O salcie adânc plecată, A apei față o-nfioară, În verde, toată îmbrăcată. Surâde gârla alintată Și susură răspuns de drag, Sărută salcia înc-odată Și se prăvale peste prag Purtând la vale bucuria Redefinirii de pe maluri, Ea cântă lumii feeria În tonuri dulci de madrigaluri. *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Pe malul iazului, la moară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427877254.html [Corola-blog/BlogPost/353742_a_355071]
-
a șoselei care străbate satul perpendicular, în apropierea apei care se intersectează cu șoseaua, fiind înconjurată din două părți de văi în care elementul acvatic se împletește cu cel vegetal de câmpie și de baltă: ierburi, flori, trestie, papură, stânjenei, sălcii și plopi, oferind un spațiu plăcut și odihnitor pentru localnici, pentru pescari și pentru toți cei dornici să petreacă clipe de relaxare în liniștea și în puritatea naturii. Aflându-se pe un spațiu mai înalt, stă de veacuri neclintită în
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1470645762.html [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
florile de mirt. Speranța moare-n nesfârșite gânduri, Purtând în suflet frigul din Olimp Și zău că nu mai știu în câte rânduri, S-a dus ca noi pierzându-se în timp. Mă-ntorc în banca noastră de salvare Că sălciile astăzi plâng de noi În marginea de lac unde răsare Steaua ce-a luminat în amândoi. Și împletesc cu dorul nemurirea Mă pierd iar în decoru-autumnal Sub pleoapa lunii, unde amăgirea, Îmi cântă, parcă-i corul, madrigal. Referință Bibliografică: Ne
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1489699254.html [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
Chiar dacă nu-i al meu, și nu va fi, ți-am legănat prin vise, totuși, trupul și ți-am iubit, fără să știi, tot lutul, cu pătimirea oamenilor vii. Ca un abis cu fumegări de tei te-am învelit în sălcii de candoare și m-am făcut potecă sub picioare de cerbi, de prăbușire și de miei... Aproape te-am iubit ca un cuțit în scoarța unor brazi, sub lună plină ți-am picurat apoi, ți-am fost lumină și ți-
FĂ-MĂ IUBIRE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1436795488.html [Corola-blog/BlogPost/378107_a_379436]
-
CĂSĂTORIE FERICITĂ Autor: Ionel Cârstea Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului Era într-o dimineață de joi, afară soarele se ridicase de câteva sulițe , nici un nor nu umbrea azurul curat al cerului, frunzele uriașei sălcii pletoase, care trona, cu imensa-i coroană, jumătate din gardul curții, rămăseseră inerte. Căldura toridă își anunța venirea, deja era zăpușeală, totul încremenise așteptând văpaia ce avea să vină. Mă pregăteam, să merg la nuntă, un văr dulce se însura
FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ, SAU O CĂSĂTORIE FERICITĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1471096021.html [Corola-blog/BlogPost/373959_a_375288]
-
la telefon, Adam, boemul meu văr, din Austria. Focurile... pițărăii din cartierul Ohaba Bistra... obiceiurile... pregătirea prin datini, pentru ca Iisus să se nască în noi, în sufletul nostru. E un decembrie mohorât, bate vântul ușor, cu frunze încă aurii de salcie, pașii mei se îndreaptă spre niciunde, sau spre acel tărâm fermecat, pe care l-am pierdut odată cu ridurile din colțul ochilor, peste care am depus straturi de celule descuamate, buze de geruri, fulgi inghețați si zboruri risipite. Miroase a iarnă
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
de-ngândurare si de teamă oarecum, Mă- ntreb fără să mai rostesc eterne șoapte, Cum oare să îți spun de abia-n acest târziu, acum, Că-ți sunt o simplă muritoare în a vieții noapte? Că sunt în viața ta aceeași salcie înflorită A cărei albe, neculese si preacurate flori, Cad și se contopesc pierzându-se într-o clipită, În infinita albie a râului fără culori, În toamna urgisită de ploaie deplorabilă, Plete bălaie-n frunze răvașite cad și pier, Cu neputința
PUTERE DE ANOTIMP de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1472116180.html [Corola-blog/BlogPost/381483_a_382812]
-
El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
obicei această duminică, fiind menționată încă din vechime și în cărțile de slujbă, Duminica Floriilor sau Floriile. Niciodată în vorbirea obișnuită poporul nostru nu-i zice Duminica Stâlparilor. Potrivit rânduielii liturgice, în această zi sunt aduse la biserică ramuri de salcie care la momentul potrivit sau cuvenit, sunt binecuvântate printr-o rugăciune specială și apoi împărțite credincioșilor, pe care le țin în mână în timpul slujbei și apoi le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
apoi împărțite credincioșilor, pe care le țin în mână în timpul slujbei și apoi le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită, concluzionăm că de aici poporul nostru a dat Duminicii Stâlpărilor denumirea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită, concluzionăm că de aici poporul nostru a dat Duminicii Stâlpărilor denumirea de Duminica Floriilor. Mai este si o alta explicație, potrivit căreia denumirea de sărbătoarea Floriilor, dată Duminicii Stâlpărilor, Întrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, vine de la o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului, Celui care a făcut luminători pe tăria cerului în ziua a patra, închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25). Cu toate că florile salciei nu sunt atât de atrăgătoare sau prea parfumate față de multe altele, totuși poporul nostru, care folosește ramurile de salcie înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile, aceasta pentru a exprima bucuria mare a sărbătorii, pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25). Cu toate că florile salciei nu sunt atât de atrăgătoare sau prea parfumate față de multe altele, totuși poporul nostru, care folosește ramurile de salcie înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile, aceasta pentru a exprima bucuria mare a sărbătorii, pe oare o trăiește și mai ales, mesajul teologic - bisericesc al sărbătorii: înnoirea, învierea pe care nu poate să o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și îndumnezeit ateu...” De dincolo de cuvântul scris se aud voci profetice pe care artistul le încorporează în esența omenească: „Pentru tine plâng, Poezie, mireasă a neavutului dor, cu genunchii inimii răsuciți ca o salcie bătrână, fără de seamăn, cu patima ochiului străfulgerată, atât de dulce, atât de tainic! Așadar, acest cântec de iarbă și lacrimă de codobatură azi, ți-l închin, desfătare, în pântecul minții mele ascuns, măr neaflat.” Fiecare vocabulă vibrează de o armonie
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Iată-o cu tata la plug: „De pe ștergarul alb, pe iarba verde,/ nu înainte de-a-nălța o rugă,/ mâncam cu poftă, ceapă cu mălai,/ bând apa rece de izvor din tugă./ (...) și dacă aș putea întoarce timpul/ să merg sub salcia pletoasă de la drum/ să mai mănânc așa mâncare simplă/ dau toate bunătățile de acum!/” (Izvorul din tugă). Dorul de sat o face să-și imagineze o reîntoarcere definitivă pe plaiurile copilăriei: „M-am întors definitiv/ acasă, la mine-n sat
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
și el cald. Mâncam în fugă și alergam la râul cu apa ca firul de ață, șerpuitor și limpede, și priveam ore întregi, cu picioarele până la gleznă în mâlul cald, mormolocii de broască și peștișorii. Pe malul apei, la umbra sălciilor pletoase, ne făceam păpuși din coceni de porumb și mingi din păr de capră. Râul cu apa ca firul de ață a avut un rol mare în viața noastră, oferindu-ne un feeric loc de joacă. Dacă ploua mult, râul
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ingerii_din_vis_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
întorci capul... Cu privirea ațintită asupra oțetarului, al cărui trunchi se înălțase binișor de când îl observase pentru întâia oară, se gândi la câte ar mai fi putut el să fie martor, în răstimpul de când prinsese rădăcini în stație. Printre ramurile salciei din apropiere, ce se umpluseră de mâțișori pufoși, galben-verzui, un vrăbioi oprit din zbor, ciripea cu sârg, fără întrerupere, de parcă nimic altceva n-ar mai fi existat pe lume, în afară de el. În sfârșit, se apropia autobuzul. Bărbatul trase repede după
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]