1,540 matches
-
și au răbdare fiindcă trebuie să fie și să rămână mari și vii! fiindcă, dacă ni-i ia lupul sau Dumnezeu, suntem morți!... (odihnească-se în pace oasele și sufletele lor uriașe, acum și pururea...!)... Sigur că da! prășitorii scutură sapele ultima dată, opresc și închid cântecele în tainele și în scutecele și în hainele iubirii!... Iată, se mai vede numai un colț din bucata de soare rămasă pa deal! mătușile înjugă boii, punem desagii și sapele și ierburile și toate
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
că da! prășitorii scutură sapele ultima dată, opresc și închid cântecele în tainele și în scutecele și în hainele iubirii!... Iată, se mai vede numai un colț din bucata de soare rămasă pa deal! mătușile înjugă boii, punem desagii și sapele și ierburile și toate celelalte în căruță, ne suim și noi, claie peste grămadă, ne facem semnul crucii, zicem Doamne-ajută!... și, hăis! cea!... hăis! cea!... către casă, încet, ascultând roțile cum scârțâie și boii cum răsuflă de greutate, ascultând “sfânta
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
pe nufăr ( și titlul cărții), în ultimele momente de viață, o bătrână țărancă gândește lucid privind lucrurile din jur, pachetul de lumânări, pantofii noi, oglinda acoperită. Aude zgomotul mutării mobilelor, înjurăturile bărbătești, repetițiile bocitoarelor, dar mintea i se fixează pe sapa ei dragă, specială, acum agățată într-o creangă de măr. În tinerețe își putea oglindi chipul în luciul ei și sapa devine aici un arhetip de memorare. Trecerea în altă dimensiune se face firesc, împăcat, ca o eliberare de boală
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
lumânări, pantofii noi, oglinda acoperită. Aude zgomotul mutării mobilelor, înjurăturile bărbătești, repetițiile bocitoarelor, dar mintea i se fixează pe sapa ei dragă, specială, acum agățată într-o creangă de măr. În tinerețe își putea oglindi chipul în luciul ei și sapa devine aici un arhetip de memorare. Trecerea în altă dimensiune se face firesc, împăcat, ca o eliberare de boală, de chin, de urâtul celor din jur ocupați cu împărțirea lucrurilor. „Ea se retrase într-o lume a undelor”, „dar gata
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
Avem „dat-uri”, nu glumă! Datul în scrânciob, în bărci, în vileag, din coate, în petic, cu gura, la gioale, cu gioarsa, „tunuri” etc. sunt varii circumstanțieri pe care le folosim pe o plajă diversificată care apropie ținte, focalizează inamici, sapă și trasează imaginare tranșee, utilizează accesorii verbale și chiar fizice pentru apropierea victoriei. Folosește nutrienți din te miri ce, care prelucrează și desăvârșesc orice intenție, gest sau faptă - într-un poligon de tragere unde sunt exersate armele atavice ale răutății
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_servi_r_tuti_electorale_si_la_locale_.html [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
luna, soarele, un pom, de asemenea. Dar cuvintele abstracte cum să fie redate grafic? La populațiile orientale silabele acestora erau „scrise“ prin omofone concrete. În Mesopotamia semnul mu „nume“ reda și orice silabă care suna tot mu. Egiptenii desenau o sapă = mr, dar și verbul mr cu sensul de „a iubi“. Cum să scrie sumerienii noțiunea „viață“care pe limba lor era ti? Simplu, printr-o săgeată, căci „săgeată“ și „viață“ erau omofone: ti. Cu semnul care era o țeapă se
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401093819.html [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
Te-am zărit în vis, mamaie, Chiar la poarta așteptând, Îmbrăcată-n simple straie, Și cu zâmbetul tău blând. Aveai mâneci suflecate, Sub batic, par din argint, Palmele adânc brăzdate, Ca-ntr-un joc de labirint. Dimineți, să mergi la sapă, Când bătea fix oră patru, Cu-n pachet și ceva apă, Străbăteai în lung tot satu'. Veni Sărbătoarea Mare, Hristos Domnul a-nviat, Iar acel moment în care, Te-apucai de preparat. În cuptorul din ograda, Puneai cozonaci și pasca, Mulți
IONICĂ DRAGOMIR by http://confluente.ro/articole/ionic%C4%83_dragomir/canal [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Te-am zărit în vis, mamaie,Chiar la poarta așteptând,Îmbrăcată-n simple straie,Si cu zâmbetul tău blând.Aveai mâneci suflecate,Sub batic, par din argint,Palmele adânc brăzdate,Ca-ntr-un joc de labirint.Dimineți, să mergi la sapă,Cănd bătea fix oră patru,Cu-n pachet și ceva apă,Străbăteai în lung tot satu'.Veni Sărbătoarea Mare,Hristos Domnul a-nviat,Iar acel moment în care,Te-apucai de preparat.În cuptorul din ograda,Puneai cozonaci și pasca,Mulți
IONICĂ DRAGOMIR by http://confluente.ro/articole/ionic%C4%83_dragomir/canal [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
meandru Ei știu să iubească dăruit, cu patimi a dâncul codrului, lumina și glia c e risipesc în stropii de lacrimi Cu care - au hrănit milenii România !! Pe câmp, aplecați - semn de întrebare Sunt ei, cei ce măsoară pământul cu sapa îl trec parcă p e cântare și prețul plătit îl știe doar vântul ... Că nu sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământă această tină știind să îndrăgească tunetul, care pe alții spăimântă. Dăruirea lor, cometă arzând pulsatilă
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Taranii_elena_armenescu_1351001194.html [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]
-
la care contribuie nu e unul oarecare! S-a dovedit că vremile acestor tulburări sociale, acestor provocate deraieri de la adevăr, acestor scoateri la vânzare a istoriei, că neinteligența e mâna întinsă manipulării. Cât de profanatorii pentru demnitatea umană sunt aceste sape politice, o spune în formă de alertă și condamnare maestrul Sorin Ilieșiu, nu o dată. Spusele acestea nu sunt pentru ele însele, ci pentru adeverirea ideei din ele, așa cum ecoul nu este în contrasens cu sine ci lămurește drumul și ființa
SORIN ILIEŞIU. ÎN RĂSPUNDEREA ŞI ÎNCREDEREA ROSTURILOR NAŢIUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421584578.html [Corola-blog/BlogPost/377874_a_379203]
-
ce vaca împunge, Imagini inverse din ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra apei Un gând se-aprinde de la alt gând, Neatentă rădăcina cade sub tăișul sapei, Ne naștem de-odată și murim pe rând. Până nu faci focul nu iese fum, Nu cresc ciuperci până nu plouă, Merele frumoase se fac lângă drum când le dă culoare ziua cu rouă. Înțelepciunea o ascult când vorbește Poezia
TIMPUL CA UN PROVERB, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414211645.html [Corola-blog/BlogPost/349719_a_351048]
-
atât de loviturile primite de la viață: moartea părinților, a partenerului care a ajutat-o până a proiectat o afacere, muncind apoi singură până a văzut-o pe picioare, cât și loviturile primite de la slujitorii bisericii până au adus-o la sapă de lemn. Talentată în arta vestimentară- având la bază Școala de Artă- Antoaneta Rădoi și-a deschis la început un atelier de îmbrăcăminte. Între timp se îmbolnăvește și rămâne paralizată între anii 2004-2005. Credincioasă din naștere, educată în religia ortodoxă
O ANĂ A LUI MANOLE SACRIFICATĂ PE ALTARUL NEDREPTĂŢII de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1448529917.html [Corola-blog/BlogPost/366140_a_367469]
-
cu toate belelele. Din păcate nu-i avem. Pământul este suficient de rodnic ca să permită chiar 200 sfinți în calendar în care „ți se usucă mâna dacă o pui pe un ac”. Cu atât mai mult pe un plug dau sapă. Necazul este că fiecare parcelă de pământ trebuie să hrănească și orășenii care habar n-au cum se fabrică laptele din frigider. Unirea nu înseamnă numai alăturarea Valahiei la Molduva. Ele au fost întotdeauna vecine. Unirea înseamnă gospodărirea lor în
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
ce primirăți în dar, Veți fi umiliți de întregul pământ. Ce-mi pasă mie că ești ardelean Cu vorba domoală ca un râu în câmpie! La ce-ți servește că unii te cheamă oltean, Dacă vorbiți ca o slugă la sapă de vie? Ori crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459160337.html [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
care îl însoțesc pe Ovi la Carani, unde, după plecarea lui în Austria și o lună de ploi, pământul a rămas nelucrat și țipă să-i poarte cineva de grijă. Deci, e musai, musai, musai să fiu la hârleț, la sapă, la pus una alta... Aș vrea să mă pot împărți, ca să fiu și cu voi. Cum sufletește sunt, fiindcă altfel nu ți-aș scrie acum. Te felicit din inimă pentru volum, pentru dăruirea ta, pentru talentul și competența cu care
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tu_doar_in_scris_mirela_borchin_1384353762.html [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]
-
fără secetă, că paiele s-au făcut din belșug și ți-ai putut strânge atât cât ai nevoie. O groapă îți oferă lutul de care ai atât de mare nevoie să îmbraci scheletul. Grămada de pământ o tragi ușor cu sapa, o împrăștii, îi dai o nouă formă. Seamănă cu o uriașă pâine neagră, hrănitoare, bogată în vitamine, care atunci când o mesteci te răsplătește cu gustul dulceag al tărâței. Butoiul, care l-ai umplut din vreme cu apă de ploaie, rotofei
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
vremii lor, / Preacucernicul, credința dădătoare de putere, / Iară dascălul de țară, limba - fagure de miere. // Satul, datina-nțeleaptă și respectul ce-i de dat / Fiecăruia în parte, de la slugă la-mpărat, / Brazda reavănă întoarsă, ce e dragostea de țară, / Coada sapei, ce e munca și dulceața ei amară. // Șipotul cu apă rece, o iubire dezmierdată, / Bolta nopții-n roi de stele, jurămintele de fată, / Casa veche, amintirea timpului de început, / Țintirimul, ce-i vecia clipei scurse pe pământ” (Învățat-am). Poeme
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. DE SPUI VREODATĂ „TE IUBESC!” De spui vreodată „te iubesc!” unei copile rătăcite Printre livezi de portocali ori prin ruinele-mpietrite Când marea sapă-n pieptul ei atâtea doruri despletite, Pune și-un picur de nectar, de-al zeilor, și bea, iubite! Simți-vei stâncile-fărâme sub talpa ta cum plâng, tăcute, Și soarele cum te pătrunde, lăsând în urmă vremi trecute În tine înflorește
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Visand_pe_malul_marii_primavara_poem_georgeta_resteman_1337334705.html [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
Marea Limbii Române, Furtună de verbe în adâncuri și valuri, Seninul cuvântului rămâne în patria întinsă la plaje pe maluri... Fluturele de pe fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fluviu_cuvintelor.html [Corola-blog/BlogPost/340819_a_342148]
-
fa! Să știi că iar a făcut diliu’ rost de bani! Între 5 și 25 ale lunii, bietul Silviu, muncește cu ziua prin sat, pe unde apucă și caută, de obicei, cele mai grele și cele mai bine plătite hangarale: sapă șanțuri, scoate trupini din pământ, defrișează terenuri, spală morți, sapă gropi pentru morți... Muncește mult și greu, dar mănâncă trei mese pe zi și mănâncă zdravăn, bea la toate trei mesele și bea destul de mult pentru un om normal dar
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
codru, adevărul tot mai timid cu minciuna tot mai agresivă, credința sinceră cu necredința ipocrită, cumpătarea cu risipa, sărăcia generalizată cu sfidătoarea opulență a clanurilor mafiote, rara cultură rafinată cu frecventa subcultură, bunul simț cu neamul prost, majoritatea adusă la sapă de lemn cu minoritatea ciocoizată. 1) Prima problemă care iese în evidență la încheierea alegerilor parlamentare este sadica plăcere (sau poate că inconștiență?!) cu care poporul român înțelege să-și prelungească suferința prin votul dat. Și astfel, vorba lui George
PROBLEMELE S-AU ÎNMULŢIT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1482139707.html [Corola-blog/BlogPost/374349_a_375678]
-
ați făcut din voi un “sine qua non”, cum ați vârât (în istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine! Și o să vedeți pe mâinile cui au început deja să rămână minunile lăsate de voi pe țărnă și pe cer, minunățiile trecute pe linia vieții și
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
ceea ce o face de cele mai multe ori posesivă. Cu toate acestea, la țară, copiii nu erau prea răsfățați, ci încă de mici luau parte la treburile gospodărești. Cum creșteau alergau după animale la pășune, la strâns de fân sau chiar la sapă. Doamna Dora Alina Romanescu abordează pe alocuri și problema naționalismului, naționalism născut din suferința și patriotismul strămoșilor săi: „A făcut-o cu demnitate, a murit ca un erou, apărând pământul românesc de limbile de foc ale dușmanilor.” Autoarea amintește și
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416992367.html [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
meargă ei la câmp. Știu eu de la Fănică a lu’ Pițigoi, că el a pățit așa cu sora lui mai mică. Ce ne mai povestea ăla, săracu’ de el! Noroc cu bunica. Poate stă acasă, nu se mai duce la sapă, că e și ea bătrână. Eu nu am vrut alt frate. Așa de mic, nu‑l vreau. Nici nu m‑au întrebat dacă vreau”, concluziona Gabriel atât de supărat încât făcuse zob un dovleac pe care‑l tăia cu toporișca
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_11_.html [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]