223 matches
-
elementelor dezlănțuite: "furtuna nu crăpa deloc în ploaie sănătoasă, ci se oțelea în spinarea gorunilor, crâșnea, frângea și dădea chiote. Numai niște picături mari și rare fluierau prin frunze, ca gloanțele". Un diluviu bestial completează orchestra haosului, imprimând velocitate extremă sarabandei: "lighioanele încep să chelălăie și să urle cumplit. Lupii se reped la vale nebunește, luând vulpile în picioare și amestecându-le cu pământul; iar cerbii sar în lături, desfundând cu coarnele stufișul". Toată această magmă însuflețită își încetează, brusc, alunecarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
drăceștile lumini și luminile au săltat alături. Ochii, de prinși acum cu întunericul, deslușeau și-un veșmânt alb, lipindu-se de zid, făcându-mi față. Încă o dată m-am repezit, și încă o dată mi-a scăpat". Cursa continuă, într-o sarabandă a ispitelor mobile: "Ochii scânteiau pretutindeni, iar mâinile întinse nu-i puteau captura nicăieri". Chiar și scurta victorie este iluzorie, precum formele fantomatice care dansează: "O dată am prins mâna și mâna s-a topit în strânsoare, fără nici o smucitură, ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rece a lunii, privirea protagonistului coboară "să regăsească fantasma cu ochi de fosfor, ca să nu-mi scape cumva. Mă aștepta la colțul zidului; a ocolit spre cealaltă față, în parcul cu mlaștini". Contactul epidermei cu naturalul fetid este înregistrat, în sarabanda nocturnă, cu aceeași oripilare experimentată diurn: "Sub tălpi, în glodul dezgustător, simțeam vietățile băloase încovrigându-se în jurul degetelor, îmi scuturam piciorul din fugă și goneam încă". În afară de prezența spectrală, un alt personaj își face, subit, apariția, asemenea ubicuului și monstruosului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
papa Ioan Paul al II-lea în vizita sa din România lui 1999: "grădina Maicii Domnului". Creațiile semnificative, conservate cândva în situri, ale românilor ce conviețuiesc de secole cu multe minorități sunt și ele prea amenințate. Se organizează în schimb sarabande culinare de zeci și sute de mii de euro, țintind doar la înscrierea lor în "Cartea recordurilor" cu apariție anuală la Londra. Mulți dintre participanți par a fi cuprinși de groaza "sfârșitului", lăsându-se pradă stomacului. Au uitat cu totul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fără mare succes la public, în ciuda celor patru "saloane" organizate. De asemenea, graficianul semnează și articole de critică de artă. În cazul său, această grafică are o serie de accente senzual-macabre care o apropie de sensibilitatea decadentă. Este cazul cu Sarabanda prezentată la Salonul umoriștilor români. Pe o grămadă de cranii dansează o femeie goală care pare să oficieze ceva, cu o atitudine de devot, într-un gest păgân de invocare sau ofrandă. În jurul ei se află o serie de demoni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Legea lustrației și promovau legi reparatorii pentru foștii deținuți politici, brusc, un an mai târziu, președintele înființează o Comisie Prezidențială Consultativă pentru Analiza Dictaturii Comuniste și, la 18 decembrie 2006, prezintă în Parlament sinteza raportului înaintat de aceasta. Într-o sarabandă de injurii vehemente declanșate de PRM, al cărui lider se dă în spectacol fără urmă de decență, președintele declară nelegitim și criminal regimul comunist, incriminând chiar și continuitatea guvernării Iliescu cu acest regim. Scandalul fără precedent din parlament a contribuit
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
colo, mai omor câte un bicisnic! Mă întorc la barul otrepelor de seama mea. E noapte și e închis. Sparg un geam, mă strecor și intru în bar. Instrumentele stau căzute într-o așteptare mută și oarbă, pentru o altă sarabandă. Nu mă delectez cu 47 dublu. Aștept. Și nu pitit, ci calm, extins! Și vine și ea, îmbrăcată într-un văl de ceva care mă face s-o acostez: - Darling, șezi tot blând și ciripește ce mai ai! Urgent! - 38
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Burdusaci, satul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: „învălurau cu chiot băutura/Holtei pizmași albiți în țintirim/ Și sărutau hoțește prea plăcute/ Femei cu buzele muiate-n vin". Sarabanda versurilor rupte din viile ce îmblănesc colinele Iașilor va continua până în ultimul poem intitulat ,, Ca vinul de când lumea" și în care poetul își face „autocritica": Sunt un rău cu mari drepturi la viață/ Complicat și simplu necesar/ De un veac
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
este pentru proză, sau mai degrabă ca declamația firească pentru un cântec. Este o pantomimă după măsură. Aș vrea să mi se spună ce înseamnă toate aceste dansuri, ca menuetul, dansul breton, dansul în doi timpi, (le rigaudon), dansul german, sarabanda, în care se urmează un drum trasat. Acest om arată tot ce poate cu o grație infinită; nu face nicio mișcare în care să nu zăresc ușurință, blândețe și noblețe: dar ce imită? Asta nu înseamnă să știi să cânți
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ce au turuit. Fapt e că peste o jumătate de oră Ricardo cobora, tiptil și tuflit, cu același ascensor Otis cu care altădată suise atât de țanțoș spre culmi. Aici Începe, de aici se trage, aici Își are obârșia tragica sarabandă. Te pierzi, Ricardo, te prăbușești! Aoleu, te prăbușești În genunea propriei tale nebunii! Nu vă voi ascunde nici o etapă a labirinticei via crucis: după ce a stat la parole cu baroneasa, Ricardo s-a dus acasă la Miss Dollie Vavassour, alunecoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În pas cu mine Elenă Marin Alexe Încerc să țin pasul cu mine, dar piciorul îmi alunecă în dânsul deșuchiat al gândurilor reci care nu iartă dezlănțuirea cugetului. În sarabanda nopților de nesomn, sau în vise ce își deapănă nefirescul alintat, plânsu-mi este prieten. Tresar mângâiata de mână Creatorului, gata oricând să-mi liniștească bătăile inimii adunându-le la piept, într-un gest definitiv și simplu. Prea simplu pentru o
?n pas cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83267_a_84592]
-
fost că nici un pictor n-ar fi putut lucra atît de bine, nici o școală n-ar fi reușit să dea un reprezentant atît de strălucit mai ales la data cînd a fost terminată lucrarea. Pereții grotei sînt Împînziți cu adevărate sarabande de bouri, bizoni, vaci și cai, alături de cinci cerbi gigantici surprinși În timp ce Înoată, ca Într-o priză directă. Trebuie să vă mai spun că există și o scenă dramatică, În locul cel mai adînc al grotei, numit „Puțul”: un bizon străpuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se părea doar că pământul se lățește, ca să încapă lucrurile prezente și cele pe care memoria ei le aducea înapoi, privea lărgirea cu indiferență, cu o imobilitate răbdătoare și când anotimpurile au încetat să se mai perinde în acea nebunească sarabandă, era surprinsă că pe pământul acum lățit vrând-nevrând stăteau înfipți aceiași arbori ai parcului, cu ramurile legănate în adierea călduță, pe care îi urmărea cu ochi obosiți prin perdeaua ușor fluturată de adiere, numai ochii mișcându-și-i, altfel cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
oameni, mulți oameni, care atât de multe au de făcut, încât nu pot fi decât indiferenți la zăcutul în pat al uneia ca ea și nici nu vor să știe sau nici nu trebuie să știe pentru că, întocmai ca în sarabanda pe care o gândea adineauri sau întocmai ca într-o roată-scrânciob, fiecăruia îi vine rândul o dată și n-ar avea rost să gândească dinainte la ce va gândi atunci, prin urmare dincolo de legănarea ramurilor e adierea, iar adierea e viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
munte, făcea echilibristică pe bordura trotuarului, scălâmbăindu-se ca un clovn, părând clovn un timp, fluierând ușor și încercând să cânte cu glasul complet lipsit de muzicalitate niște melodii superbe ce deveneau amuzante, de la o vreme participau și ei la sarabandă, îi imitau mișcările dezlânate, ca rupte, inventau altele, înflăcărați de spectacolul ce creștea sub ochii lor, cu privirile scânteind și obrajii îmbujorați, iar la întoarcere, când se înghesuiau pe scara de lemn încolăcită până sub acoperiș, continuau să râdă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
indicațiilor prețioase date de conducerea superioară de partid, iar noi vom da dovadă de simț de răspundere și vom merge la cauze pentru înlăturarea situațiilor care au dus la gravele deficiențe ce s-au manifestat și alte bla-bla-uri, înainte ca sarabanda de vorbitori să se dezlănțuie? De acum încolo însă, cred că știi prea bine ce s-a petrecut. „Da, știu.“ Tocmai asta vrei să afli din nou? „Da.“ Ca să afli ce? Și ce crezi că se poate afla? Iar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și s-a răsucit cu o singură mișcare pe partea cealaltă, iar în vis s-a ridicat și s-a așezat iarăși pe taburetul care a sâsâit, însă acum uitându-se drept în față, și să aflăm cum a continuat sarabanda sau cum a început, pentru că abia cum începea cu adevărat. Ca și cum mi-ar face vreo plăcere să văd din nou toate astea - „Las’ că nici mie nu-mi face!“ - și mă umplu de nervi, tu cel puțin încerci să afli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu am mai văzut-o de peste 30 de ani. Era bâlciul așteptat de întreaga suflare din targul Fălticeniului. Odată intrat în vârtejul uman, care se înghesuia să intre pe străduța îngustă ce ducea spre iarmaroc, erai prins ca într-o sarabandă a reclamelor strigate alandala și pe care urechea le aduna în buchet: - Hai la meri dulci! - Rahat cu apâ reci !- Veniti la „zidul curajului”! - Hai să vedeți femeia cu coadă de pește! - Roata norocului băieti! - Zahăr vată copii! - Ciubucuri! - Bere
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
care este Azoiței. Este greu de descris vraja care a cuprins întreaga sală; am reținut un comentariu din public: cunosc pe dinafară acest concert dar acum parcă îl aud pentru prima dată... Ovațiile la scenă deschisă au fost răsplătite cu Sarabanda Clipele de răgaz își găsesc de multe ori rațiunea în gestul răsfoirii unor albume vechi care cuprind de cele mai multe ori chipuri ale unor persoane din alte epoci, iar ele, la rândul lor, aduc la suprafață și asociază evenimente
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
pervers și-amețitor, ca două schițe ale aceleiași dorințe. Experimentam plăcerile tuturor celor care mă precedaseră și-n locul cărora nu apucasem să fiu: intens, credincios, fără să-i suflu un cuvânt. Singurul motiv pentru care nu mă supăram pe sarabanda ei de aventuri anterioare era că toată energia și culoarea lor se vărsase în venele mele, în musculatura sexului și, în cele din urmă, în valurile de spermă pe care le elibera. Nimeni nu mă putea convinge că scenele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
devine translatorul oficial, trăgând imediat profit de pe urma cunoștințelor lui de limbă engleză. Încăpățânarea lui Doiaru de a bloca trenul în gara lui până la furnizarea tuturor documentelor însoțitoare face ca aceste diferențe să poată fi adâncite și exploatate comic, într-o sarabandă de scene suculente. Masa festivă organizată de primar în onoarea „oaspeților veniți tocmai de peste Ocean“ este memorabilă. Un Elvis autohton, tuciuriu, amestecă Love me tender cu cântice dă pă la noi, iar americanii cuminței, sfioși, la locul lor, încep să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
vreme în Italia și, firește, în România. Spun cel mai echilibrat întrucât, odată ajuns în Otopeni, mi-am cumpărat presa românească, iar tonul onest, informativ, profesionist pe care-l găsisem în ziarul francez a dispărut cu desăvârșire. În locul lui, o sarabandă de frustrări, de acuze mai mult sau mai puțin voalate la adresa italienilor, împestrițate cu o serie de povești patetice ale românilor din Cizmă, nevoiți să înfrunte urgia abătută asupra lor. Ceea ce, până la urmă, nu-i neapărat nefiresc. Nefiresc însă am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
p. 161). Explicația acestei identificări este dată de E.A. Poe: "Incapacitatea de a găsi locul inconștientului, al puterii în ultima instanță, îi transformă pe oameni în nevrozați, în inși veșnic în alergare după himere. Personajele lui Caragiale trăiesc o necontenită sarabandă a exteriorității, ei sunt prinși în "lanțul slăbiciunilor"", precum Lefter Popescu, Costăchel Gudurău ș.a. (p. 162). Astfel, capacitatea stilistică a lui Caragiale caricaturizează două personaje ale lui Poe, regele și Dupin, adică Trahanache și Pristanda, primul ca simbol al puterii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
suport eminescian invazia "prădătorilor", regimul cleptocratic, fără a se iluziona că "botezul magic" (prin aderarea la U.E.) schimbă radical, peste noapte, datele problemei. În fond, ca țară a formelor fără fond (cum sună un vechi diagnostic), România probează, paradoxal, că sarabanda formelor (preluate mimetic) se însoțește cu rezistența fondului. "Schimbările la față", câte au fost, dovedesc, de fapt, neschimbarea noastră. Soarta "formelor goale" este, vai, chiar soarta noastră. Încât, propunând această situație-problemă, iscând firesc comentarii, ne întoarcem, de fapt, la întrebarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în procesul evolutiv al acestei culturi, se înscrie printre convingerile ideologice formulate cu insistență de către Claude Debussy în paginile frecventelor sale intervenții critice. Veritabilă frescă a epocii baroce, Hommage à Rameau își găsește cadrul ideal în forma clasică a unei sarabande lente, în care austeritatea se îmbină adesea cu o efuziune plină de sensibilitate, rezultând un tablou de o eleganță maiestuoasă. Corespondențele cu stilul baroc se disting cu evidență la nivelul tuturor parametrilor de limbaj: evoluția sinuoasă a liniilor melodice dezvoltând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]