316 matches
-
(denumită în Italia bătălia de la Solferino și Sân Martino) s-a dat în ziua de 24 iunie 1859 și s-a soldat cu victoria armatei aliate formată din armată franceză condusă de și armata sarda condusă de (denumită alianță franco-sardă), împotriva armatei austriece condusă de împăratul ; a fost ultima mare bătălie din istoria universală în care toate armatele s-au aflat sub comanda personală a monarhilor lor. Circa 300.000 de soldați au luptat în
Bătălia de la Solferino () [Corola-website/Science/322463_a_323792]
-
iar franceza are această funcție pentru limba creolă pe baza francezei din Martinica, dar nu și pentru creola tot pe baza francezei din Mauritius. O limbă poate fi acoperiș și pentru altă limbă "abstand" înrudită, cum este italiana pentru limba sardă sau franceza pentru limba occitană, și chiar pentru un idiom neînrudit cu ea.
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
Pălămida sau pălămida cu spate dungat, lacherda (Sarda sarda) este un pește răpitor marin de cârd, epipelagic, neritic și migrator, din familia scombride, răspândit în apele tropicale și temperate pe ambele coaste ale Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Neagră și Marea Azov. Lungimea obișnuită 30-50 cm; maximală 91 cm
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
Pălămida sau pălămida cu spate dungat, lacherda (Sarda sarda) este un pește răpitor marin de cârd, epipelagic, neritic și migrator, din familia scombride, răspândit în apele tropicale și temperate pe ambele coaste ale Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Neagră și Marea Azov. Lungimea obișnuită 30-50 cm; maximală 91 cm. Greutatea
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare: "Donacilla cornea" și "Donax trunculus"; aici fiind singurul loc de pe litoralul țării unde acestea mai supraviețuiesc. Reportaje
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare: "Donacilla cornea" și "Donax trunculus"; aici fiind singurul loc de pe litoralul țării unde acestea mai supraviețuiesc. Reportaje
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
democratică unitară. Istoricul Alfonso Scirocco remarca faptul că atunci când Garibaldi debarca la Villefranche-sur-Mer, în august 1833, Mazzini deja plecase în iunie din Marsilia către Geneva. În calitate de marinar, Garibaldi era obligat să efectueze un serviciu militar de cinci ani în marina sardă; el s-a înrolat în decembrie 1833. Respectând tradiția, el a adoptat numele de luptă "", un erou spartan. Împreună cu prietenii săi, Edoardo Mutru și Marco Pe, a încercat să facă prozelitism pentru cauza lor, expunându-se cu lejeritate. Ei au
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
Cavour. Micile ducate s-au unit însă prin voința poporului lor cu Regatul Sardiniei și, la 10 august, a fost înființată și o ligă militară. Conducerea ei a fost oferită lui Garibaldi, care a acceptat deși anterior demisionase din armata sardă. Acest rol de organizare, cu nimic operațional, nu i-a convenit lui Garibaldi; de la Torino a fost trimis atunci să-l înlocuiască , numit șef al ansamblului trupelor, secondat de Garibaldi. Pus sub autoritatea lui Franti, el se găsea acum în
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
1950 și 1960 datorită creșterii economice și a dezvoltării mass media și televiziunii (postul național RAI a contribuit la promovarea limbii italiene standard). Sunt recunoscute câteva limbi minoritare: albaneza, catalana, germana, greaca, slovena, croata, franceza, provensala, friulana, ladina, occitana și sarda (conform legii numărul 482 din 15 decembrie 1999). Franceza este cooficială în Valea Aostei—deși în realitate acolo se vorbește mai mult provensala. Germana are același statut în Tirolul de Sud, la fel ca ladina în anumite părți ale acelei
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
cu limba latină cât și cu alte limbi romanice. Similitudinea lexicală cu franceză este estimată la 89% (Matteo Bartoli numește italiana și franceza „limbi inovative”, în opoziție cu limbile Peninsulei Iberice și româna), la 87% cu catalana, la 85% cu sarda, la 82% cu spaniola, la 78% cu ladina și la 77% cu româna. Printre limbile romanice mari, este și cea mai asemănătoare cu limba română. Se caracterizează prin păstrarea consoanelor și vocalelor duble și accentului cu rolul distinctiv. Influența italienei
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
și retoromana (nu româna) diferă prin faptul că retoromana (sau romanșa, vorbită în două-trei cantoane estice ale Elveției de circa 55 000-65 000 de oameni) are accentul distinctiv, în timp ce latina are o lungime a vocalelor distinctivă. În limbile italiană și sardă ("sardo logudorese") există o lungime distinctivă a consoanelor și accent, pe când în spaniolă doar un accent distinctiv. În limba franceză accentuarea se face "qvasi-moton", pe absolut fiecare silabă a oricărui cuvânt (în vorbire), astfel făcând accentul nedistinctiv. În română accentul
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
retoromana (nu româna) diferă prin faptul că retoromana (sau romanșa, vorbită în două-trei cantoane estice ale Elveției de circa 55 000-65 000 de oameni) are accentul distinctiv, în timp ce latina are o lungime a vocalelor distinctivă. În limbile italiană și sardă ("sardo logudorese") există o lungime distinctivă a consoanelor și accent, pe când în spaniolă doar un accent distinctiv. În limba franceză accentuarea se face "qvasi-moton", pe absolut fiecare silabă a oricărui cuvânt (în vorbire), astfel făcând accentul nedistinctiv. În română accentul este
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
fost vizitată de numeroase personalități: înalte fețe bisericești, oameni de cultură, oameni politici. Cea mai importantă a fost cea a patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, însoțit de mitropolitul Meliton al Calcedoniei, Kiril al Chaldeii, Hrisostom al Neocezareii și Maximos al Sardelor. Vizita este menționată în Condica de Aur a Bisericii Buna Vestire la data de 18.10.1967. Aici găsim semnăturile mitropoliților, iar pe un bilețel separat o dedicație cu semnătura patriarhului Athenagoras . În anul 1974, mai 19, Preasfințitul Roman Ialomițeanul
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
modificat în "Esercito Italiano". "" și-a început existența odată cu proclamarea Regatului Italiei ce a urmat reunificării ("Risorgimento") din 1861, când Statele Papale și-au încetat existența. Decretul de înființare prin care noua armată înlocuia precendenta armată a Regatului Sardiniei ("Armata Sarda") a fost semnat de Manfredo Fanti pe 4 mai 1861. Primul obiectiv al noii organizații a fost reprimarea briganzilor din sudul Italiei, forțele neregulate, care aveau de multe ori în rândurile lor bande de infractori de drept comun, care nu
Regio Esercito () [Corola-website/Science/316909_a_318238]
-
macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-"Sarda sarda", heringul) erau uneori vândute pe valută altor companii, străine, de pescuit, alteori predate cooperativelor alimentare ale organelor de Partid și de stat, ale armatei, securității și ministerelor ; celelate specii erau predate magazinelor de desfacere de pește sau, mai rar
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-"Sarda sarda", heringul) erau uneori vândute pe valută altor companii, străine, de pescuit, alteori predate cooperativelor alimentare ale organelor de Partid și de stat, ale armatei, securității și ministerelor ; celelate specii erau predate magazinelor de desfacere de pește sau, mai rar, cooperativei
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
a fost papă al Romei din 19 noiembrie 461 până în ziua morții sale - 28 februarie 468. Ilarie, arhidiaconul de origine sardă la Roma (Sfântul Hilarius), apropiat Papei Leon cel Mare, a fost ales Papă al Romei pe 17 Noiembrie și consacrat în data de 19 noiembrie 461. Ca arhidiacon, în timpul pontificatului lui Leon I, a luptat puternic pentru dreptul de supremație
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
invadată de francezi sub comanda lui Napoleon). Principatul a fost restabilit în 1814 doar pentru a fi desemnat protectorat al Regatului Sardiniei la Congresul de la Viena din 1815. Monaco a rămas în această poziție până în anul 1860 când, prin , forțele sarde s-au retras din principat și comitatul înconjurător Nisa și Savoia au fost cedate Franței. Monaco a devenit din nou protectorat francez. Până atunci au fost frământări în Menton și Roquebrune, unde locuitorii orașului s-au revoltat împotriva grelelor impozite
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
("Sardigna", "Sardinna" or "Sardinnia" în sardă, "Sardegna" [sar'dea] în italiană, "Sardenya" în catalană), este o insulă din Marea Mediterană, situată între Peninsula Italică, coasta sudică a Franței și coasta Tunisiei, la sud de Corsica. Insula aparține Italiei, în cadrul căreia este organizată ca regiune autonomă. are o
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
apoi bizantină, insula a fost divizată între secolele IX-XII în trei "Giudicati"(județe) independente, care au intrat sub autoritatea regelui Aragon în 1323-1409: județul Arborea a fost ultimul care a fost cucerit. Populația autohtonă din orașul Alghero ("S'Alighera" în sardă, "L'Alguer" în catalană) a fost exilată și orașul a fost repopulat cu invadatori catalani, ai căror descendenți vorbesc astăzi catalana. În 1720 Sardinia a devenit un regat independent sub casa de Savoia, conducătorii Piemontului. La momentul unificării italiene în
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
Italică cât și cea Iberică. În Neoliticul târziu se pot observa de-a lungul insulei, diverse semne provenite foarte probabil, de la oameni ajunși aici din partea orientală a Europei, cu siguranță din insulele Creta și Ciclade. Limba vorbită în Sardinia este sarda, o limbă romanică cu origini obscure în feniciană, etruscă și în alte limbi din orientul apropriat. În timp ce a fost destul înlocuită de către italiană în scopurile oficiale, și în timp ce este puțin cunoscută de către tineretul din Sardinia, în special în Cagliari. Moneda
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
foarte scăzut. Asemănător hamsiei, apreciem că pentru sectorul marin românesc nu este necesară stabilirea unei TAC, dar pentru protejarea completării se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii și estimarea TAC-ului trebuie făcută la nivel regional. Pălămida (Sarda sarda) și Macroul (Scomber japonicus), două specii de pește de mare importanță economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
scăzut. Asemănător hamsiei, apreciem că pentru sectorul marin românesc nu este necesară stabilirea unei TAC, dar pentru protejarea completării se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii și estimarea TAC-ului trebuie făcută la nivel regional. Pălămida (Sarda sarda) și Macroul (Scomber japonicus), două specii de pește de mare importanță economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
un câine ciobănesc imens, galben, blazat de atâta bunăstare elvețiană. Mă întreabă dacă nu pot să-i fac rost de un ciobănesc mioritic din România, "polonezul" fiind bătrân, pe moarte. De circa 15 ani frizer în Carouge, orășelul cu arhitectura sardă unde locuiesc, în fapt un cartier al Genevei. Extrem de vorbăreț, fumează țigară de la țigară. Dar nu orice țigară, ci "Gauloises", cu foița galbenă ca mătasea porumbului, tari de ar ameți și un elefant. Cabinetul unde oficiază este tapetat cu imagini
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Și nu iartă pe nimeni. Sorbind cea de-a doua cafea amară din acea zi, răsfoi frenetic vraful de ziare. Il Sole 24 Ore. La Stampa, Il Messaggero, Il Giornale, L’Unita - după aceea, Il Giorno, La Nazione, L’Unione Sarda. Rezultatul? O simplă parafrazare. În pagina a treia, În Il Tempo, se relatau niște indiscreții referitoare la o posibilă candidatură a sa pentru Ministerul de Interne, În cazul unei victorii a coaliției. Această indiscreție o lansase el Însuși În fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]