233 matches
-
într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTA DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la sandvișuri și la ouă umplute. PĂSTRĂV UMPLUT 6 păstrăvi, 2 linguri de oțet, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de cruton, 50 g unt, 20 g salată de icre, măsline și ceapă verde. Se amestecă untul cu icrele până se obține o spumă, apoi se ung feliile de cruton care se ornează cu măsline și ceapă verde. SANDVISURI CU SARDELE 10 felii de cruton, 100 g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și ceapă verde. Se amestecă untul cu icrele până se obține o spumă, apoi se ung feliile de cruton care se ornează cu măsline și ceapă verde. SANDVISURI CU SARDELE 10 felii de cruton, 100 g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare, boia, verdeață, piper și roșii. Saramura se face din apă, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
până se obține o spumă, apoi se ung feliile de cruton care se ornează cu măsline și ceapă verde. SANDVISURI CU SARDELE 10 felii de cruton, 100 g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare, boia, verdeață, piper și roșii. Saramura se face din apă, sare, ulei, boia, verdeață și ardei iute. Peștele trebuie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
platou lunguieț punem la capete câte o frunză de salată peste care punem câte un trandafir făcut din roșie, la mijloc punem peștele și îl ornăm cu roșii, ardei iute, verdeață și suc din saramură. Se servește cu mămăligă caldă. SARDELE CU CEAPĂ 1 kg sardele, 500 g ceapă, 3 linguri de oțet, făină de grâu, sare, piper și ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa se taie peștișori și se călește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
câte o frunză de salată peste care punem câte un trandafir făcut din roșie, la mijloc punem peștele și îl ornăm cu roșii, ardei iute, verdeață și suc din saramură. Se servește cu mămăligă caldă. SARDELE CU CEAPĂ 1 kg sardele, 500 g ceapă, 3 linguri de oțet, făină de grâu, sare, piper și ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa se taie peștișori și se călește puțin, apoi se stropește cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu roșii, ardei iute, verdeață și suc din saramură. Se servește cu mămăligă caldă. SARDELE CU CEAPĂ 1 kg sardele, 500 g ceapă, 3 linguri de oțet, făină de grâu, sare, piper și ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa se taie peștișori și se călește puțin, apoi se stropește cu oțet, sare, piper și coriandru. Într-un vas se pune un rând de sardele, un rând de ceapă și se repetă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa se taie peștișori și se călește puțin, apoi se stropește cu oțet, sare, piper și coriandru. Într-un vas se pune un rând de sardele, un rând de ceapă și se repetă, după care se lasă la macerat timp de 3 zile. SARMALE DIN PESTE CU VARZA ACRA 1 kg pește - macrou, 100 g orez, 2 cepe potrivite, sare, piper, pătrunjel, 70 g bulion, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o masă lungă în mijloc era deja ocupată de câțiva subofițeri ce-și luau desigur micul dejun. Mi s-a arătat un scaun și un militar de serviciu a și venit cu o farfurie și o cană. Farfuria încărcată cu: sardele, jambon cu fasole. Alt militar îmi împinge o farfurie pe care era o bucată mare de unt. Cana mi s-a umplut cu ceai cu lapte și apoi mi s-a adus pâine și o porție respecttabilă de (am aflat
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
gară, în niște dube blindate, apoi urcați într-un vagon-dubă de tren, unde am fost băgați în niște celule mici, cam cinci-șase într-o celulă de două persoane. Plutonierii ne împingeau cât puteau și închideau ușa peste noi. Stăteam ca sardelele, în picioare, în condiții înfiorătoare. În mica mea celulă, era și Nicu Steinhardt. Am fost duși la Gherla, unde eu trebuia să rămân până la sfârșitul condamnării. Fusesem condamnat la opt ani și recursul fusese - evident! - respins. Nu era o perioadă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în uleiurile vegetale: rapiță, nuci, soia. Derivații cu lanț lung (acidul eicosapentaenoic și acidul docosahexaenoic) se găsesc în uleiul de pește și în peștele oceanic. Peștii care conțin cantitățile cele mai mari de AGPN ω-3 sunt: tonul, peștele-spadă, somonul, scrumbia, sardelele și heringul. În ultimii aproximativ 40 de ani, numeroase studii au demonstrat că acești acizi conferă cardioprotecție prin diverse mecanisme: scăderea trigliceridelor, a agregabilității plachetare (prin reducerea formării de tromboxan A2), inhibarea formării factorului endotelial de creștere, inhibarea creșterii plăcii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
cereale integrale, budinci, papanași și se bea apă cu suc de lămâie.. Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, rață, gâscă, pielea de pasăre, vânat, raci, pește oceanic), grăsimile animale (untură, slănină), pastramă, mezeluri, afumături, prăjeli, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, lapte dulce, brânzeturi grase și sărate de oaie, unt, smântână, frișcă, margarină grasă, ouă În exces, zahăr și dulciuri concentrate, vinete, fasole uscată, ciuperci, condimente iuți (ketchup, piper, boia, muștar, ardei roșu, usturoi), exces
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
au valoare energetică dublă față de glucoză și sunt mai bine tolerate de celulele hepatice. Atât În hepatita acută cât și cronică se interzic carnea grasă de porc, oaie, rață, gâscă, vânat, raci, grăsimi animale (untură, slănină), păstramă, mezeluri, afumături, conserve, sardele, drob de miel, creier, rinichi, icre, sosuri cu rântași, prăjeli, supe de oase, (ouă-numai 1-2 pe săptămână), brânzeturi grase, sărate și fermentate, cașcaval, legume uscate sau cu celuloză dură (fasole boabe, varză, gulii), pâine neagră, nuci, alune, migdale, sare În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ajută mult defecația. Ca alimente interzise din hrana zilnică sunt: grăsime animală, slănină, tocături, mezeluri, afumături, pastramă, măruntaie, viscere, creier, carne (de porc, oaie, rață, gâscă, vânat și pește gras). Sunt excluse și sosurile cu rântași, prăjeli, conserve din carne, sardele, pâine sărată, unt sărat, murături, varză murată, castraveți, măsline, muștar, condimente iuți, alcooluri tari, cacao, ciocolată, coca-cola, Înghețată, ape minerale (clorosodice și bicarbonate). Datorită acumulării de lichide În corp, se impune diminuarea consumului zilnic de apă, concomitent cu respectarea dietei
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
vită și pui, pește slab, pâine albă, uscată sau prăjită, paste făinoase, compoturi. Alimentele interzise care favorizează formarea de calculi biliari sunt: carnea de porc, oaie, rață, gâscă, vânat și pește gras, grăsimi animale, slănină, șuncă, cârnați, afumături, tocături, conserve, sardele, sosuri cu rântași și prăjeli, ouă tari sau prăjite, brânzeturi grase și fermentate, unt, smântână, frișcă, maioneză, pâine neagră și proaspătă, ciuperci, legume bogate În celuloză (fasole, mazăre, varză, praz), muștar, piper, nuci, alune, prăjituri, cafea, ceai negru, cacao, ciocolată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
extreme: crudități bogate În celuloză dură (varză albă, varză roșie, andive, ridichi, castraveți, ciuperci, fasole boabe, mazăre uscată, linte), carne de porc și vânat, grăsimi animale, untură, slănină, tocături, afumături, mezeluri, cârnați (excepție șunca presată), pește gras și oceanic, icre, sardele, rântași, prăjeli, sosuri, maioneze, condimente iritante (hrean, ardei iuți, boia, piper negru), murături, oțet, usturoi, ceapă, praz, usturoi, cafea servită pe stomacul gol, alcooluri tari, concentrate zaharoase (dulcețuri, gemuri, bomboane, ciocolată, Înghețate), băuturi fierbinți sau prea reci. Hrana bolnavului de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se transformă În acizi iritanți și În reziduuri nedigerabile care rănesc, mecanic sau chimic, peretele colonului inflamat. De asemenea se exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânat și peștele gras (nisetru, cegă, morun, somn, crap), conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, șuncă, icre, rinichi, ficat, legume uscate (fasole, mazăre, bob), ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântași, pâine neagră caldă, prăjituri cu frișcă, zahăr și produse zaharoase concentrate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean), dulcețuri, Înghețată, fructe acre, fructe uleioase
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În următoarele 23 zile se bea câte un pahar de oțet diluat la fiecare masă. Printre alimentele interzise se enumeră: carnea de porc, rață, gâscă, vânat, pește gras, ficat, rinichi, mezeluri, rântași, slănină, untură, grăsimi prăjite, afumături, conserve de carne, sardele, icre, sosuri, maioneze, papricaș, mâncăruri prea sărate, laptele dulce, smântână, brânzeturi fermentate, pâine neagră și legume bogate În celuloză (păstăioase, ridichi, varză, coji, semințe). Nu sunt recomandate fasolea uscată, ciupercile, castraveții, vinetele și salatele cu ceapă și usturoi. De asemenea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
OULETTE Preparăm un sos à la crème, căruia, înainte de a fi servit, îi adăugăm puțin pătrunjel tocat, după care îl legăm cu două gălbenușuri de ou. Se servește la rasol, pui sau vițel. SOS R AVIGOTTA Se pasează bine 4 sardele cu 2 gălbenușuri fierte tari, se adaugă pătrunjel tocat, tarhon și o ceapă mică. Se adăugă 4 linguri de ulei, o lingură de oțet, o lingură de muștar, sare, piper și mărar tocat. Se servește în sosieră la diferite preparate
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTĂ DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la sandvișuri și la ouă umplute. PĂSTRĂV CU CIUPERCI 1,5 kg. de păstrăv curățat
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și ceapă verde. Se amestecă untul cu icrele până se obține o spumă, apoi se ung feliile de cruton care se ornează cu măsline și ceapă verde. SANDVIȘURI CU SARDELE 10 felii de cruton, 100 g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare, boia, verdeață, piper și roșii. Saramura se face din apă, sare
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
până se obține o spumă, apoi se ung feliile de cruton care se ornează cu măsline și ceapă verde. SANDVIȘURI CU SARDELE 10 felii de cruton, 100 g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare, boia, verdeață, piper și roșii. Saramura se face din apă, sare, ulei, boia, verdeață și ardei iute. Peștele trebuie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
platou lunguieț punem la capete câte o frunză de salată peste care punem câte un trandafir făcut din roșie, la mijloc punem peștele și îl ornăm cu roșii, ardei iute, verdeață și suc din saramură. Se servește cu mămăligă caldă. SARDELE CU CEAPĂ 1 kg sardele, 500 g ceapă, 3 linguri de oțet, făină de grâu, sare, piper și ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa se taie peștișori și se călește
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
câte o frunză de salată peste care punem câte un trandafir făcut din roșie, la mijloc punem peștele și îl ornăm cu roșii, ardei iute, verdeață și suc din saramură. Se servește cu mămăligă caldă. SARDELE CU CEAPĂ 1 kg sardele, 500 g ceapă, 3 linguri de oțet, făină de grâu, sare, piper și ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa se taie peștișori și se călește puțin, apoi se stropește cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu roșii, ardei iute, verdeață și suc din saramură. Se servește cu mămăligă caldă. SARDELE CU CEAPĂ 1 kg sardele, 500 g ceapă, 3 linguri de oțet, făină de grâu, sare, piper și ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa se taie peștișori și se călește puțin, apoi se stropește cu oțet, sare, piper și coriandru. Într-un vas se pune un rând de sardele, un rând de ceapă și se repetă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]