380 matches
-
ar fi avut neșansa unui frate apărut să-i năruie visele, se situază între anii 1086 - 1091, când Imperiul Bizantin reușește să-i invingă pe barbari și să se statornicească temeinic la Dunărea de Jos . Pentru Ana Comnena, pecenegii sunt sarmați și misi, iar cumanii geți ; ungurii sunt daci, localnicii nu sunt denumiți, fiind considerați ca rebeli, răsculați impotriva imperiului.Ceea ce surprinde este nu atât limbajul arhaizant, cât faptul că acesti barbari - pecenegii și cumanii - “având liniște au arat pamântul, semănând
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Hr., vom observa că între granița provinciei Dacia și Dunărea mijlocie, panonică, teritoriul care include și Câmpia Tisei nu a fost înglobat Imperiului Roman. În partea nordică a acestui ținut liber au locuit quazii și marcomanii germanici, dar și iazici sarmați iranieni. Priscus Panites înregistrează drumul parcurs, peripețiile traseului, oamenii întâlniți, locuitori ai satelor, supuși șefilor huni, descrie “capitala”, reședința lui Attila, o așezare de corturi și construcții de lemn, dar și de locuințe în stil roman, cu băi interioare și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
iraniene la care participă și dacii liberi îl determină mai întâi pe Gelienus, apoi pe Aurelian, să abandoneze Dacia lui Traian, care, pentru o sută de ani, rămâne vizigoților federați ai Romei. Dacii liberi au fost deosebit de activi, fie împreună cu sarmații, fie singuri, fac incursiuni în Banat, la 235, fiind respinși de Maximin Tracul, fie însoțind pe goți, trec Dunărea la anul 238 . În dreptul istoriei goților, atât timp cât au stat în stepele nord-pontice și în Dacia, sunt puține lucruri de spus sau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
părintești la toți moștenitorii, băieți și fete . Dacă la această coabitare daco- germanică și daco-romană cu germanicii adăugăm coabitarea cu celții a căror nume sunt evidente în „dun-umurile” rămase (Singidunum, Noviodunum, Gali-Galați și Galiția), combinată cu întrepă trunderea timpurie a sarmaților iranieni (iazigii - iasii de mai târziu, de la care avem numele Iașilor și roxolanii din vestul Daciei, aliați ai marcomanilor germanici în războaiele din 165- 175 și 177-180, din timpul împăratului filosof Marc Aurelius), putem afirma că sinteza devenirii inițiale a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
332, un foedus, un tratat de alianță care mai era în vigoare pe timpul împăratului Valens (367-379) . Constantin cel Mare nu face decât să continue o politică de recuperare începută în timpul tetrarhiei, care obținuse victorii importante împotriva carpilor, goților și sarmaților, la sfârșitul secolului al III-lea, când se vorbește de „restabilirea provinciei Dacia” . Refacerea unor castre ca cel de la Gornea, Orșova, Ad Mediam (Mehadia) în care au stat garnizoane din cunoscutele Legiuni a XIII Gemina și a V-a Macedonica
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
istorică de ansamblu asupra Antichității geto-dacice și daco-romane, printr-o serie de contribuții pluri-domeniale care vor intra episodic în contingență cu problematica populațiilor iranofone sarmatice nord-vest-pontice, inclusiv sub aspectul dinamicii raporturilor politico-militare a acestora cu lumea dacică. Referirile sale la sarmați sunt succinte, dar numeroase, diseminate în diferite lucrări de istorie veche publicate cu începere din anul 19091, cea mai importantă sub raportul conținutului din această zonă de interes fiind, desigur, Getica. O protoistorie a Daciei, finalizată încă din 1924, dar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
în Getica evidențiază prezențe iranice de durată, dar de intensități diferite, în bazinul carpatic: „thracii din Carpați au avut a suporta rând pe rând presiuni și chiar predominări iraniene, începând cu sciții în sec. VII î.e.n, continuând cu sarmații din sec. I î.e.n. înainte, și sfârșind cu alaniipe vremea marilor migrații germano-slave și turano-mongolice” . Reacția autohtonă urmează de fiecare dată aceluiași curs: „La Dunărea de Jos, Geții sedentari sunt în luptă cu scythii migratorii, pe care nu reușesc a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
care nu reușesc a-i opri, dar pe care mai târziu [...] îi supun și îi asimilează reîntinzând stăpânirea getică până la Borysthernes. E o stare de lucruri care se va repeta întocmai; întâi cu celții și bastarnii de la Nistru, apoi cu sarmații și la sfârșit cu goții. Geții vor rămâne pe loc suportând cu răbdare, la adăpostul pădurii, toate aceste migrații venind din stepa de NE și le vor birui păstrându-se statornic în tot ținutul de la Dunărea de Jos, până la începutul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
venind din stepa de NE și le vor birui păstrându-se statornic în tot ținutul de la Dunărea de Jos, până la începutul secolului al V-lea e.n. ”. Dar impactul estic este unul de amploare: „Împingerea spre apus a scythilor nomazi de către sarmații nomazi, ce veneau de la răsărit, a provocat desigur o mare tulburare în masa getică.” „Popoarele stăpânite de Atheas erau împinse spre vest și sud de sarmații care porniseră spre Carpați și Dunăre, așa încât avem de a face cu o adevărată
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Dar impactul estic este unul de amploare: „Împingerea spre apus a scythilor nomazi de către sarmații nomazi, ce veneau de la răsărit, a provocat desigur o mare tulburare în masa getică.” „Popoarele stăpânite de Atheas erau împinse spre vest și sud de sarmații care porniseră spre Carpați și Dunăre, așa încât avem de a face cu o adevărată migrație de nomazi, cu femei, copii, turme și căruțe.” 3 Rezultatul imediat este cât se poate de vizibil și cu urmări extrem de importante pentru evoluția ulterioară
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
femei, copii, turme și căruțe.” 3 Rezultatul imediat este cât se poate de vizibil și cu urmări extrem de importante pentru evoluția ulterioară a Daciei: „Orientarea spre SV a geților din sudul și estul Carpaților, din cauza presiunii exercitate asupra lor de sarmații și bastarnii din Moldova nord-estică și din Basarabia sudică, se manifestă în ciocnirile din ce în ce mai dese, pe care și ei le au, la rândul lor, cu celții, illyrii, thraco-macedonenii și apoi romanii din sud-vestul Daciei.”6 Explicația ca atare este reiterată
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
năvălire bastarnică din a. 29” îi apare eminentului savant ca reprezentând „doar începutul unei serii noi de turburări și deplasări de popoare, care de acum înainte va dura violent aproape un veac, sub rubrica noului ocupant clasic al stepei dunărene, sarmații.”8 Flancând lumea geto-dacică din două laturi, prezențele sarmatice sunt de natură să determine în mare măsură traiectoria politico-militară a acesteia: „Puterea getică este irosită în mici hărțuieli de apărare împotriva năvălitorilor, sau este risipită în zadarnice participări la năvălirile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
zadarnice participări la năvălirile sarmatice din sudul Dunării. La fel va fi, ceva mai târziu - în prima jumătate a secolului I - și dincolo, în vest, între Dunăre și Tisa, ba chiar și mai departe spre munții Ardealului vestic, unde aceiași sarmați vor slăbi pe dacii apuseni.”9 Pentru cea de a doua jumătate a secolului I, după ce analizează critic succesiunea evenimentelor politico-militare de la Dunărea Mijlocie și de Jos, constând în principal din raiduri dacosarmate împotriva provinciilor dunărene ale Imperiului și respectiv
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Jos, constând în principal din raiduri dacosarmate împotriva provinciilor dunărene ale Imperiului și respectiv din reacțiile Romei la acestea, Pârvan susține existența unei coordonări a acțiunilor antiromane ale formațiunilor armate ale reprezentanților celor două grupuri etnice implicate, considerându-i pe sarmați, mai exact pe roxolani „prieteni credincioși ai dacilor până la Decebal” și neavând nicio ezitare în a-i identifica pe cataphractarii acestora „luptând în mijlocul dacilor împotriva romanilor” în cunoscuta imagine de pe Columna lui Traian.10 În paralel, sunt invocate încercările romane
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
și neavând nicio ezitare în a-i identifica pe cataphractarii acestora „luptând în mijlocul dacilor împotriva romanilor” în cunoscuta imagine de pe Columna lui Traian.10 În paralel, sunt invocate încercările romane de instituire a unor relații clientelare cu unii dintre regii sarmaților, în perspectiva confruntării decisive a Imperiului cu regatul dac cu centrul în Transilvania, în cazul căruia acest tip de politică se dovedise falimentară.11 Referitor la consecințele implicării roxolanilor în războaiele dacice, Pârvan scrie că „în ce privește pe sarmați [...], este sigur
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
dintre regii sarmaților, în perspectiva confruntării decisive a Imperiului cu regatul dac cu centrul în Transilvania, în cazul căruia acest tip de politică se dovedise falimentară.11 Referitor la consecințele implicării roxolanilor în războaiele dacice, Pârvan scrie că „în ce privește pe sarmați [...], este sigur că Traian i-ar f bătut, dar nu i-a distrus, ba chiar, dimpotrivă, a căutat să-i constituie în regat clientelar, plătindu-le stipendii anuale, așa precum erau legați cu Roma și iazygii din pusta Tisei încă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Tomaschek) sau îndepărtatul Pharzoios, propus de unii istorici străini.13 Anumite ezitări sunt vizibile și în privința desemnării exacte a grupurilor sarmatice implicate în conflictele cu romanii la Dunărea de Jos, Pârvan preferând utilizarea unei formule mai generale, „roxolanii și ceilalți sarmați”14 atunci când se referă la ramurile iranofone menționate în notoria inscripție pusă în cinstea fostului guvernator din anii 60-68 al Moesiei, Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. Alte pasaje arată că îi sunt cunoscuți și sarmații siraci, cu regele lor Aripharnes 15
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
formule mai generale, „roxolanii și ceilalți sarmați”14 atunci când se referă la ramurile iranofone menționate în notoria inscripție pusă în cinstea fostului guvernator din anii 60-68 al Moesiei, Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. Alte pasaje arată că îi sunt cunoscuți și sarmații siraci, cu regele lor Aripharnes 15, dar și aorșii, pe care însă este înclinat să îi considere un trib dacic sau eventual illiric.16 Corallii „acoperiți cu piei” evocați de Ovidiu (Tristia, IV, 8, 83) îi apar ca un grup
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
îi considere un trib dacic sau eventual illiric.16 Corallii „acoperiți cu piei” evocați de Ovidiu (Tristia, IV, 8, 83) îi apar ca un grup sarmatic ajuns în vecinătatea Dunării de Jos17, după cum și lacringii sunt aparent incluși în rândul sarmaților într-un fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi 19, sarmații sunt identificați fără probleme, după „caftanele lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
în vecinătatea Dunării de Jos17, după cum și lacringii sunt aparent incluși în rândul sarmaților într-un fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi 19, sarmații sunt identificați fără probleme, după „caftanele lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă absența de pe metopele care îi redau pe combatanți a cataphractarilor, „din care nu vedem nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de caftane doar pe creneluri, nu și pe metope, pe de altă parte, îl conduc pe pătrunzătorul istoric la concluzia că acești sarmați, pe care îi localizează în câmpia munteană, nu sunt reprezentați în ansamblul arhitectural în cauză într-o ipostază beligerantă, ci doar ca o populație supusă fără luptă, ca urmare a efectelor globale ale acțiunilor desfășurate în regiune de împăratul Traian
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
aceștia, în care istoriografia ulterioară i-a recunoscut pe buri, în urma unei îndelungate dezbateri, care rămâne totuși deschisă. Despre bastarni, pe care îi considera nomazi 20, Pârvan afirmă că „acești celto-germani [sunt] supuși fie dacilor, spre vest și nord, fie sarmaților, spre est, în Moldova și Basarabia” și că sunt înarmați pentru luptele contra lui Traian fie de Decebal, fie de aliații săi sarmați, aceasta fiind explicația prezenței la ei a unor tipuri de arme specifice cavalerilor iranieni, respectiv „iatagane uriașe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
considera nomazi 20, Pârvan afirmă că „acești celto-germani [sunt] supuși fie dacilor, spre vest și nord, fie sarmaților, spre est, în Moldova și Basarabia” și că sunt înarmați pentru luptele contra lui Traian fie de Decebal, fie de aliații săi sarmați, aceasta fiind explicația prezenței la ei a unor tipuri de arme specifice cavalerilor iranieni, respectiv „iatagane uriașe [...], săbii sarmatice purtate cu două mâini, pomenite de Tacitus cu prilejul năvalei roxolanilor în iarna a. 68-69 (Istorii, I, 79)”21. Se susține
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
prezenței la ei a unor tipuri de arme specifice cavalerilor iranieni, respectiv „iatagane uriașe [...], săbii sarmatice purtate cu două mâini, pomenite de Tacitus cu prilejul năvalei roxolanilor în iarna a. 68-69 (Istorii, I, 79)”21. Se susține astfel subordonarea față de sarmați a bastarnilor din Moldova, care „încă de la sfârșitul secolului I î.e.n., când puterea getică scade - Burebista neavând după el un urmaș în stare a-i continua opera - este toată sub stăpânire sarmatică, [dar] e de fapt mereu locuită mai departe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
situația este estimată la fel și pentru triburile getice din regiune: „Dacă deci regatul lui Dicomes din SE Carpaților, în afară de participarea la lovitura bastarnică din a. 29, nu se mai relevă prin nimic deosebit în anii următori, vina trebuie atribuită sarmaților.” Cât privește situația ținuturilor dintre Dunăre și Mare, aceasta îi apare diferit autorului Geticii, care consideră că dominația tot mai pregnantă a romanilor în regiune nu era compatibilă cu o prezență sarmatică numeroasă, acceptând însă ideea unor infiltrări ale noilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]