126,475 matches
-
Ce-a fost asta (Darul muntelui), în plină iarnă, au impresia că au trăit o zi rodnică la cules de zmeură sălbatică. Todiraș din Colțul lui Tolomei (Darul muntelui) își pierde pălăria. Influențat de poveștile despre spiridușul Tolomei auzite în sat de la bătrâni și rememorate de copii la joacă, refuză să se întoarcă după pălărie și are impresia că aceasta îl urmează până aproape de casă. Îndemnat de tată, care-l asigură că poveștile nu sunt adevărate, să meargă după pălărie, o
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
un cadru decorativ, ele sunt legate organic cu acțiunea. Cioc¬ni¬rea dramatică a soartei unui om cu mediul înconjurător este redată în Tainile continitului. Anisia este o femeie simplă ce locuiește în marginile „continituluiˮ, o pajiște ce mărginește nouă sate, căreia îi cunoaște toate secretele, astfel că este percepută în comunitate ca o vrăjitoare, inspiră mai degrabă teamă decât respect, deși cunoștințele ei despre plantele medicinale și meteorologie ajută oamenii. Punctul de plecare al narațiunii la Maria Ioniță este simplu
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
al situației poate juca un rol psihologic, exprimând dispoziția sau starea personajului. Același detaliu poate avea un rol dramatic, care duce la o mișcare sufletească ce compune baza subiectului. În Casa apelor (N), Sidonia, profesoară de puțin timp într-un sat din Munții Gilăului, pune la cale o drumeție până la Gura Căpriței, unde este Casa Apelor, spre a vedea înflorind feriga magică din peșteră. Condusă de soț cu mașina de către soț în miez de noapte, este martoră la miracol, iar după
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
ale nepoțelei Anisiei, furtuna vine în plin soare, fără nici un semn prevestitor. Profesoara Sidonia (de română, un alter-ego al autoarei, desigur) este, cum vedem în Nana, punte între două lumi: cea citadină, intelectuală, o lume a concretului, și cea a satelor risipite din Apuseni, o lume ocultă, de o frumusețe edenică, ademenitoare, cuceritoare și înspăimântătoare uneori. Ea, îndrăgostită de natură, se adaptează ușor noului mediu. În schimb eroina titulară a cărții, Nana, respinge ideea de a locui măcar vremelnic la oraș
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
spirituală a neamului, expresia talentului oamenilor simpli, dovezile vredniciei păstorilor lor spirituali, ctitori și propăvăduitori ai Cuvântului de învățătură pentru suflet. Avea acest pelerin îndemn de drumeț de la icoana Sfântului Nicolae din casa copilăriei sale și de la biserica cea din satul natal, “Ermitajul” cel de-acasă pe care îl dorea extins de la cele văzute în biserica satului de copilul cel de demult, la un panteon al Neamului, un măreț muzeu cu imagini care mărturisesc osârdia creștină a înaintașilor săi, încă vrednici
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Cuvântului de învățătură pentru suflet. Avea acest pelerin îndemn de drumeț de la icoana Sfântului Nicolae din casa copilăriei sale și de la biserica cea din satul natal, “Ermitajul” cel de-acasă pe care îl dorea extins de la cele văzute în biserica satului de copilul cel de demult, la un panteon al Neamului, un măreț muzeu cu imagini care mărturisesc osârdia creștină a înaintașilor săi, încă vrednici de a da aceștia și buni urmași, imagini pe care năzuitorul la această măreață împlinire încă
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
întunericului de partea lui, să facă una cu țărâna ceea ce au închipuit, cu talent și dăruire, bunicii și străbunicii la baștinile lor ca fiind lumea lui Dumnezeu pe pământ”, își va fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf. Munte Athos ca să găsească mărturiile culturii și ortodoxiei românești trecute dincolo de hotarele gliei namului, Pavel Bălan a reușit, după ani mulți de
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
cea mică a doamnei Elenă - Ana-Maria Toma - solista la cafeneaua „Iguana” din București, împreună cu al său prieten (slobozean!), Liviu. Creola a descoperit în Liviu un fost elev. Ce mică-i lumea! Sau, cum spunea cineva: „Lumea nu-i decât un sat mai mare”. M-am bucurat să-i cunosc și pe Liviu Dumitrana („vinovatul” fără vină de apariția radioului), Corina Militaru și domnul Militaru, Lili și Costel Cristea (redactori), Ionel Riți, Dorel Pietrăreanu, Ana Rânete, Ioana Stoilă. Cu toții i-am cântat
FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 by http://confluente.ro/Florentina_loredana_dalian_festivalul_mihai_marin_1351209459.html [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]
-
în butoi nici mustul nu mai dă să fiarbă. încă e, pe dealuri, poamă neculeasă și, prin părul negru, brum a st ă în barbă. pe drumuri, nu mai cântă niciun moftangiu, că nu mai bea rachia cu borcanul. prin sate, numai popa umblă, fustangiu; pârleazul îl mai sare, doar, curcanul. a stat, toată ziua, mama la portiță; l-a visat, azinoapte, pe fiul cel mic. lacrima îi cade pe o dumitriță; a intrat în post și n-a mâncat nimic
A STAT TOATĂ ZIUA MAMA LA PORTIŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 by http://confluente.ro/A_stat_toata_ziua_mama_la_portita_george_safir_1347434849.html [Corola-blog/BlogPost/343817_a_345146]
-
pentru noi toți, din anul 2004, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sucevei și Rădăuților, în perioada anilor 1992 - 2004!... Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
bucurie și evlavie. Din încredințarea IPS Părinte Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani, din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost preocupat de viața duhovnicească a clerului, monahilor și credincioșilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste și profesiuni diferite. "Om al rugăciunii, față senină și misionar dinamic, PS Părinte Episcop
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost preocupat de viața duhovnicească a clerului, monahilor și credincioșilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste și profesiuni diferite. Ca ierarh în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
tău de obârșie și copilăria ta la malul Dunării, dintr-o țară care odinioară se chema România Mare...Cum a fost copilăria ta ? Boris David: În sufletul meu, Țara mea a rămas tot România Mare, iar orașul natal, Ismail, vechiul sat dunărean Smil, transformat pe la 1595 de către armatele turcești în Cetatea Ismail, așezat pe malul Dunării, pe Brațul Chilia, face parte din acea parte a Sudului Basarabiei, atât de râvnită de domnitorii Basarabi, de turci, de ruși, pentru drumul deschis spre
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
plecării din Basarabia natală? Boris David: Teamă, într-o atmosferă de haos. Sintagma ,,Pohod na Sibir” era pe buzele tuturor. Administrația românească nu a luat nici un fel de măsuri pentru evacuarea populației. Au plecat ,,organizat” doar vârfurile. Panica a cuprins satele printre țăranii înstăriți. În oraș, intelectualii, în special profesorii și preoții, ca și foștii ofițeri albi scăpați de urgia revoluției bolșevice, s-au adunat în fața Soborului, al cărui clopot cunoscut ca ,,Bolișoi”, pe care îl auzeau și cei din Tulcea
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
ei procesiune, Vânătorii , pădurarii, cele suflete curate, Peste ape-mpușcând duhurile necurate. Se aprinde-un foc mai mare, fie și de artificii, Pregătindu-se o cruce, să alunge sânul fricii, Preotul la locul slujbei aruncă o cruce-n apă, Iar feciorii satului sfidând gerul chiar de-i crapă- Apele pământului așa, capătă sfințire... Cu puterea vântului spală și pe-nvrăjbire, Vine noaptea Bobotezei fetele își văd consoarta, Că-și leagă pe inelar busuioc să-și știe soarta. Citește mai mult Când Troparul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
ei procesiune,Vânătorii , pădurarii, cele suflete curate,Peste ape-mpușcând duhurile necurate.Se aprinde-un foc mai mare, fie și de artificii,Pregătindu-se o cruce, să alunge sânul fricii,Preotul la locul slujbei aruncă o cruce-n apă,Iar feciorii satului sfidând gerul chiar de-i crapă-Apele pământului așa, capătă sfințire...Cu puterea vântului spală și pe-nvrăjbire,Vine noaptea Bobotezei fetele își văd consoarta,Că-și leagă pe inelar busuioc să-și știe soarta.... XXVI. CHEMARE, de Elena Buldum , publicat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
lepădat în propria transfigurare. Când închei piramida, în vârf te afli liber, dezgolit de om: Zeu. L-am însoțit pe Unchiu Niculaie în Deluț, cu oile. Am pornit dimineața de noapte, cu pas domol. Dacă Dealul e chiar deasupra de sat, bănuiam că Deluțul e undeva mai la vale. De unde să visez că, pe Tărâmul Celălalt, logica noastră n-are niciun sens? Din Deal, pe Dâlma Păduricii, până-n Deluț am urcat aproape un ceas. La coliba lui Culiță Dănilă, iarba era
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
lui Vlad”, gândește ea și mai privește o dată cămășuța, o împătură frumos, apoi scoate valiza și o pune pe pat. Ușa se deschide și intră Nelu. -Ediith, ce faci? Unde pleci? De ce îți faci bagajul? -Tocmai voiam să merg până în satul meu, să văd ce mai face nașa. -La ora asta? -Nu e departe. -De ce-ți trebuie haine de copil? -Cămașa asta, nașa voia s-o brodeze. Se zice că aduce fericire dacă un om bun atinge hainele copilului. -Da
JOCUL DE-A VIAŢA 5 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1461125280.html [Corola-blog/BlogPost/381928_a_383257]
-
îmbrățișați, sărutându-se. -Scuzați-mă. Vreau să vă întreb ceva. -Intră te rog. Vă las, le spune Mona și iese. -Nu vezi că ai nimerit într-un moment nepotrivit? -Îmi pare rău. Voiam să le spun părinților tăi că merg până în sat la nașa mea, dar nu sunt acasă. -Acum? -Da. Ea e bolnavă, nu poate veni la mine. -Bine, spune-i lui Gicu să te ducă el cu mașina. -Mulțumesc. Aș putea rămâne puțin acolo? -Da, stai cât vrei. Am angajat
JOCUL DE-A VIAŢA 5 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1461125280.html [Corola-blog/BlogPost/381928_a_383257]
-
obținute la concursuri literare, pentru proză, poezie, dramaturgie.Publică în mai multe reviste din țară și străinătate. Este prezentă în antologii de proză,poezie și teatru scurt.A publicat volumele de proză :”A unsprezecea poruncă” , „Scrisori netrimise”, „Aceeași lună peste sat” , „Și copiii se îndrăgostesc”. Este membru: al Asociației Culturale „Helis”, Slobozi; al Cenaclului Literar „Mihail Sadoveanu”, Constanța; al Societății Române de Haiku, București; al Asociației Literare „Păstorel”, Iași; al Uniunii Epigramiștilor din România; al Asociației „Din inimă pentru aproapele” a
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
al XX-lea. Pe această linie a modernizării și a preocupărilor pentru iluminarea lumii rurale se înscriu și eforturile cărturărești de inițiere și cuprindere administrativă și obligatorie, în sfera sacră a bucoavnelor, a tot ce mișcă și este interesat la sate, proces necesar în condițiile diversificării și dezvoltării social-istorice. 1. Școala din Rucăr de la 1800 și până la revoluția pașoptistă Din manuscrisul care cuprinde catagrafia preoților din Muscel pe anul 1810, rezultă între altele și treapta învățăturii fiilor de preoți la acea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
Dezvoltarea comerțului cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori să aibă învățătură de carte. Aceasta a dus la înființarea de școli particulare, la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
chilii, etc. Încă semnau ca dascăli la Rucăr în anii 1810-1811, Nițu Dușescu, Anastasie Vlădăoiu, Nițu Popa Nica, Stanciu la 1817, Neculae sin Ion Calu pe la 1823, Ion dascălu, etc. Înainte de anul 1838, când au luat ființă școlile publice la sate, în Rucăr țineau școli particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
a hotărât ca un organ central să concentreze aceste eforturi, acesta fiind numit Eforia școalelor. Pe baza Regulamentului Organic, la stăruința lui Petrache Poenaru și la hotărârea domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica s-a trecut la organizarea învățământului public și la sate. De acum, din 1838, școlile de la sate intrau în preocuparea inclusivă a Eforiei statului, instituție nou creată, care a avut în vedere, pe lângă problemele organizatorice și pe cele legate de conțnutul propriu-zis, caracteristic zonei rurale și anume : - Pregătirea învățătorului - Localul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]