270 matches
-
tonul calm, ușor compasional al poveștii ascunde dubla poveste a unui eșec. Un eșec pe măsura celui al tânărului din Turnul de abanos al lui Fowles care realizează că nu înseamnă nimic pe lângă arta pictorului cu cojones, grotesc ca un satir, dar plin de viață explodând în afara oricărei convenții sau reguli de bună purtare în imprecația amestecată cu salivă și limfă a celui care-și deschide venele să picteze cu sânge precum suprarealistul Oscar Dominguez. Cele câteva ceasuri magice smulse hazardului
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
și, desigur, fără să o spună. El trebuie să fie cel mai bun om din lumea lui și suficient de bun pentru oricare altă lume. Nu îmi pasă câtuși de puțin de viața lui particulară: nu e nici eunuc, nici satir; cred că ar putea seduce o ducesă și sunt sigur că nu ar batjocori o fecioară, fiindcă, dacă ești om de onoare într-o privință, ești om de onoare în toate. Este un om relativ sărac, fiindcă altfel n-ar
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
de păpădie cu spermă umană, se credea că floarea asigura în mod magic curgerea spermei. Bulbii gemeni ai orhideei erau considerați a fi omologii testiculelor, existând o credință de origine română ce afirmă că floarea răsărea din spermă vărsata de satirii ce copulau. Barbara G. Walker relatează aceste exemple în The Woman’s Dictionary of Symbols and Sacred Objects (Dicționarul Femeii de Simboluri și Obiecte Sacre), teza în care mitul și folclorul indică o regulă pre-patriarhica stabilită de femei care a
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
dada, fondează grupul literar "Camera poeților" (Palata poetov), din care mai făceau parte Boris Bojnev, Aleksandr Gringher, Serghei Șarșun și Boris Pavlovski. În 1925, editează prima carte, Mileniile mele, urmată de volumul de versuri și proză A doua carte (1928), Satirul (1929), Nopți pariziene (1932), Purtătoarea de iubire (1938). Ultimul grupaj de versuri și note de călătorie, Protopatria îl scrie după o călătorie în Palestina (1937), publicându-l în 1939. În 1940, este mobilizat în armata franceză, iar după ocuparea Parisului
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
și martirii care dispar pentru o credință nu găsesc înțelegere în ochii unui spirit ca al lui Sirin. La astfel de naturi spilcuite, accentul cade pe eleganța expresiei și pe cochetăria unei vieți de subtilă comunicare mondenă, homosexualul fiind un satir scăpătat, căruia predispozițiile feminine i-au neutralizat efectul testosteronului. În loc de gladiatori cucerind masele dăm peste efebi ascultînd Bach și citind Gide, în loc de aristocrați răsturnînd sisteme metafizice întîlnim teoreticieni ai Portretului lui Dorian Gray. Tot ce este exces viril în sens
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
nemărginita ei frumusețe, prin mirosurile ei putrede și moi, prin culorile ei tăioase și neliniștite, cît prin eternitatea profundă de dincolo de ele". Așijderea o fascinează coloanele de la Olimpia, "groase cît stejarii multiseculari", moscheele maure transformate în lăcașuri de cult catolice, satirii lui Picasso care ar fi "numai palide pastișe ale celor vii de pe amforele grecești". Sau într-o formulă sintetic-patetică: Timpul îl căutam în toate aceste profunde și senzaționale întîmplări, știința lui de a urîți și arta lui de a înfrumuseța
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
de-a-mpicioare/ Prin pîlnia de lut, ovală/ Da drumul norilor din cală/ Ce-asupră-i se-abăteau apoi/ Mugind a palizi văduvoi" (De n-ar fi toate acestea). Sau: " În jilțul rupt îmbătrînită geme/ O muză vitregită multă vreme" (Jilțul). Sau: " În gări satirii dorm pe căni nemțești/ Spițerii picotesc între semințe" (Nocturnă). E un soi de antisimbolism, precum în poezia lui Arghezi, intitulată Evoluții, ce se complace în a străpunge zeitățile cu acul persiflării, a le fixa precum fluturi fastuoși într-un insectar
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
ceva referitor la valoarea acelui tablou? Și atunci când soarele luminează peisajele, le falsifică dacă le însuflețește? Și apoi, dincolo de inteligența lui de netăgăduit, de erudiția literară și artistică și cultul pentru formă, ce știe despre adevăr, acest elegant și simpatic satir de salon, care reduce toată Creațiunea la principiile și legile unei logici și unei culturi pur concrete și sociale și ale unei estetici în totalitate de suprafață? Ardoare totuși, ardoare cu care același Psycha se oprea câteva săptămâni mai târziu
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
în care sunt interpretate de Faulkner sugerează orice, dar nu romantism. Nimic bucolic - în ciuda descrierilor de natură - în demersul scriitorului. Drept dovadă, și Januarius Jones, dublul perfect al lui Donald Mahon - se reflectă în aceeași oglindă deformatoare, cu diferența că „satirul gras" e privit cu un ochi rău, disprețuitor, pe când Donald pare să întrupeze varianta solară a aceleiași entități. Brooks are dreptate - infirmân-du-și ipoteza - atunci când afirmă că „pentru Jones, sexul e complet intelectualizat" (Brooks, 1990: 70). Asalturile erotice sunt îmbrăcate în
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
Facla literară" în 1923 (avea 21 de ani), angajat cronicar literar de N. D. Cocea, care după ce i-a citit articolele i-ar fi spus: Cred că ai stofă de critic." Temutul pamfletar îl impresionează "cu aerul lui ștrengăresc de satir chelbos, dar ale cărui șuvițe de păr temporale, mereu răzvrătite, aduceau a coarne." în anii studenției, Șerban Cioculescu îl cunoaște pe Vladimir Streinu, care-i va deveni prieten pe viață. Poate nicăieri în aceste Amintiri evocarea nu ajunge la o
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
sine. Este ceea ce a încercat Valentin Barteș în cea de a doua parte a recitalului, concepând într-o nouă variantă Noaptea Valpurgiei din opera Faust de Charles Gounod. S-a conturat o versiune ușor idilică și deosebit de dinamică, cu nimfe, satiri și zeul Bachus, coregraful însuși intrând în joc, într-un dans al focului. Această lucrare este un prim pas către conturarea unui drum personal, în lumea atăt de vastă a dansului.
Gala de Balet de la Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6454_a_7779]
-
pe Athos, care s-a închis în pivniță, cu un monstru subpămîntean, hrănit, la cerere, prin oberlicht. E și părerea celor doi nobili englezi, din perspectiva cărora evenimentul e narat. Grimaud, cînd iese din aceeași pivniță, e comparat cu un satir bețiv, ca cei din pînzele lui Rubens. Milady îl compară, tot pe Athos, cu Satana, iar el spune că s-a întors de pe tărîmul celălalt special pentru a o întîlni pe ea care, în ochii lui, e tot un demon
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
lui Poe, expoziția cuprinde operele cele mai importante ale goticului și romantismului. Mai întâi, o galerie de personaje înspă imântătoare din literatură și din arta plastică, de la Frankenstein al lui Mary Shelley la fantomele lui Walpole din Castelul Otrante, de la satirii marchizului de Sade la Capriciile lui Goya, de la desenele lui Blake la Delacroix și Hugo. Nu lipsesc Coșmarul lui Füssli din 1781, Vampirul lui Munch din 1893, Trei femei și trei lupi al lui Samuel din 1892 sau teribilul Dante
Vrăjitoare și vampiri () [Corola-journal/Journalistic/3824_a_5149]
-
extaz. Sînt garduri ce se dărîmă, sînt șanțuri verzi, sînt după-amiezi cataleptice, după-amiezi cu porci obnubilați și rațe confuze, cînd femeile au o dezordine ațîțătoare în mișcări, au ceva de mîl și ceva de iesle și-ți cresc copite de satir galopînd prin grajduri. Marina, tu care ai fost dată exemplu de elevă silitoare în "Scînteia pionerului", tu care iubești ( să nu zici nu) coniacul și faci atît de plăcut filozofia chibritului, tu care ești (vorba lui }epeneag) suprafemeie, ai milă
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
apropie toamna Luna-i mai mică și somnul mai lung Trec griorile cântând dialectal, Nu ies din rând. * Pe patine, gheața cenușie a asfaltului Întorcând uneori capul. După nimfă, trei centauri pe biciclete Ce ai putea să spui, Daphne? Întreabă satirul. Ploaia de foc cade - O stinge mlaștina, fumegând, de turbă * Acolo e măgura, mai jos o prelucă Urc prin pădure după ciuperci. Oi înfundate una în alta, berbecii, vigilenți - Cicadele scârțâie pe o vioară nedată cu sacâz Mai încolo e
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
loc. Iar în final, invariabil, am să spun, Vesel: Asta e tot, copii! I see you soon, with another cartoon!" O.R.F.U. Cine privește-n ochiul de fereastră Lipit cu sîngele-nchegat al amintirii? Nimeni. Doar, în calorifere, mai bolborosesc Satirii, Înlănțuiți pe veci de Tehnică. Măiastră De-ar fi Cîntarea mea, stăpînă-a firii, Lor, zeilor Mecanici, nu are cum să le poruncească. Cine privește? Cine să stea să mai privească?! Acum. Cînd totul e înregistrat, iar Musafirii S-au reîntors
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
termenului. Simplu spus, Pandrea se numără printre acele talente care apar grație unei tiranice predestinări de gene. Să fi vrut să facă altceva și pînă la urmă tot la hîrtie se întorcea. E atît aplomb în natura lui cverulentă, de satir pus mereu pe harță, că nu-ți trebuie mult să intuiești că farmecul nu-i vine din cizelarea culturală sau din flerul artistic, ci dintr-un temperament care răbufnește sub forma unor șarje de neașteptată atracție literară. Ediția de față de
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
admit nici un fel de scuze, niciodată și pentru nimeni. Neg bunele intenții, greșeala vrednică de stimă, greșeala necugetată, circumstanțele atenuante. Nu binecuvântez, nu iert pe nimeni. Fac, pur și simplu, adunarea și apoi zic: "Face atât. Ești un pervers, un satir, un mitoman, 'un pederast, un artist" etc. Nici un cuvânt mai mult. În filosofie ca și în politică sunt deci pentru orice teorie care-i refuză omului nevinovăția și pentru orice practică ce-l tratează drept vinovat. Vedeți în mine, prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cadou o selecție din co respon dența lui Voltaire și recentul număr cu dosar Cioran din Magazine littăraire, am prefirat brocante cu ceramică de Delft (unde am umflat cu cinci și zece euro farfurii de la 1900, plus o carafă cu satiri și scene bahice de pe la 1890), am cutreierat prin FNAC după DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Țărilor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
făcea parte din Societatea de Corespondență din Edinburgh care a susținut cauza științei în mod neoficial, pînă a primit aprobare de funcționare în 1782. A fost judecător la Curtea Supremă, prieten al regelui George și metafizician erudit care credea în satiri și sirene, dar a fost salvat de la uitare datorită observațiilor critice la adresa teoriei sale privitoare la faptul că omul descinde din maimuță; criticile apar în lucrarea lui Boswell, Life of Johnson. Pentru plagierea și anexarea numelui său la o dinastie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întregi de Caradale și de Serurii, de oameni improductivi, incapabili de muncă și avizați la buget și la favori guvernamentale, acela nu poate pretinde să aibă ce cheltui pentru cultura poporului său. Blocul de marmură din care - ai tăiat un satir nu mai e bun să tai din el pe Minerva. [14 aprilie 1883] ["D. C. A. ROSETTI A REÎNCEPUT... "] D. C. A. Rosetti a reînceput să scrie în "Romînul", de astă dată cu multă nervozitate și c-un zel aproape
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spațialității; lățirea, ca la lilieci, a unui dominion sonor, cu peisaje de zgomote; halucinații cu fețele inventate ale celor cu care vorbeam văzute în cele mai vii culori fluorescente și electrice, dar fețe de acromegalici, de ciclopi, de scalpați, de satiri, de omizi, de cranii și de cameleoni; spaime înmărmuritoare, când simți că se apropie cineva de tine din toate părțile deodată; voci care-ți poruncesc, spunîndu-ți pe nume, să-ți retezi beregata... Și, la sfârșitul sfârșitului, groapa fără fund a
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai aducă, "dacă nu ne supără", încă un "musafir", un "prieten vechi" al ei, domnul Dimitriu. Era un vestit excursionist, un bărbat de vreo șaizeci de ani, dar superb de sănătate și veselie, tăiat în proporții ciclopice, cu o față de satir bătrân, încadrată într-o barbă gălbuie, rară, și găurită de doi ochi mici, verzi, pătrunzători, care râdeau parcă necontenit singuri, fără participarea feței, cu o pălărie cât o roată de trăsură, cu o manta imensă și cu ciorapii roși peste
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
singuri, fără participarea feței, cu o pălărie cât o roată de trăsură, cu o manta imensă și cu ciorapii roși peste pantalonii bogați în urme de noroi și de oleiul diverselor conserve. Ne-am simțit cu toții ca niște cunoscuți vechi. Satirul era dezghețat, onctuos, curtezan în stil și maniere "48", plin de umor și de spirit, mai puțin reușit din cauza unei note de pedanterie. Originalul personaj a fost prevenitor și galant cu doamnele. A făcut curte doamnei M..., coanei Anicăi, Adelei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și are să i-l trimită. Și se opri numai când intră maica arhondară, care făcu bătrânului cavaler o scurtă biografie, mai mult morală, și servindu-se abundent de schime cu multe înțelesuri și subînțelesuri. Din biografia aceasta mimată reieșea că satirul nu și-a dezmințit niciodată figura și nu și-o dezmințea nici azi. Conversația se prelungi și ajunse mai puțin interesantă. Dar Adela era nerăbdătoare să se urce la Poiana Țigăncii, pe care i-o lăudasem fără măsură. (Acum mă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]