304 matches
-
somități" pentru care diagnosticul unui bolnav este stabilit pe principiul: "dacă nu e bășica e ficatul, dacă nu e ficatul e plămânul, și dacă nu e plămânul să știi că e ulcer."68 Câteva pagini din romanul Cimitirul Buna Vestire satirizează același tip uman: doctorul inoculat în toate "comițiile" și ministerele, bun asociat al dricarului, căruia îi furnizează clienți după ce, de pe urma bolilor prost diagnosticate și prost tratate, își asigură luxul "meritat". Un astfel de urmaș al lui Hipocrate exclamă cinic: "Trăiască
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Turnavitu. Aplicarea grilei tipologice caragialiene dezvăluie și în cazul altui personaj suprapuneri semnificative. Așa cum, în ipostaza lui Ismail, se poate descoperi o replică stilizată, alegorică a "moftangiului" politician, este posibilă asocierea lui Stamate cu tipul "savantului", atât cel din versiunea satirizată în schița de profil din ciclul Moftangii, cât și cel din Momentele centrate pe imaginea semidoctului surprins în grăitoare contexte profesionale, precum Un pedagog de școală nouă, High-life, Intelectualii, Țal!... etc. Din schița caracterială pe care i-o dedică, rezultă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tipograful), precursorul direct al benzilor desenate americane (din care se inspiră ulterior întreaga creație serială a narațiunilor cu ajutorul desenelor) în așa-numitele "comic-strips" de la sfârșitul secolului al XIX-lea565. Acestea erau serii scurte de desene și text publicate în ziare, care satirizau metehnele vieții casnice, ale relațiilor sociale și etnice din societatea americană, profilul lor umoristic atrăgându-le particula generică "comic" cele mai relevante titluri fiind, alături de Yellow Kid, Happy Hooligan al lui Opper, Katzenjammer Kids creați de către Dirk, Mutt and Jeff
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mai ales cu temei Că am... treabă! -Cum.... făcut-ai... cu mere, O... fabuloasă avere, Și ai o... afacere mare Fă-mi o.. sponsorizare, -Te cunosc și știu cine ești! Un infatuat bun de gură, Pe toți beștelești, Și-i satirizezi; Pretinsa-ți cultură În care numai tu crezi Nu-i pentru cei mulți ca noi, Ce creăm horticultură! E ceva cu cai verzi, Adevărată harababură! Hm! Despre nevoi? Ce să zic despre voi! C-a mai venit cineva, mai din
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
fibroasă a chitrei fiartă În sirop de zahăr), frișcă sau cu un cârnat de porc numit sobrasad. Entremés. În istoria teatrului spaniol, comedie Într-un singur act, care descinde, pe filiera genului scurt, din paso și sainete, și descrie sau satirizează moravuri, reprezentată de obicei În sec. XVI și XVII În pauzele dintre cele cinci acte ale unei piese de teatru. Escarola. Plantă (Cichorium endivia) foarte asemănătoare salatei verzi; are frunzele foarte crețe și se folosește la prepararea salatelor. Estancia. Fermă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
înstrăinare. Exemplu: Măi bădiță, floare dulce (literatura populară) - elegia - specie a genului liric, caracterizată prin exprimarea unui sentiment de tristețe, de regret, de melancolie sau de durere. Exemplu: Melancolie de M. Eminescu - epigrama -specie lirică, de obicei un catren, care satirizează defecte umane, încheindu-se întotdeauna printr-o poantă. Exemplu: Unui poet netalentat de C. Pavelescu - idila - specie a liricii peisagistice având ca obiect zugrăvirea vieții pastorale și a obiceiurilor câmpenești. Exemplu: Rodica de V. Alecsandri - imnul - specie a genului liric
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și mecanic, a automatismului teoretizat de H. Bergson. "Ai puțintică răbdare” al lui Trahanache, "curat” al lui Pristanda constituie astfel de automatisme. Comicul de moravuri este în strânsă legătură cu o anumită realitate socială și istorică. Astfel, comicul de moravuri satirizează viciile societății burgheze prin opera lui I. L. Caragiale. Jovialitatea lui I. Creangă, caracteristică întregii lui opere, îmbracă și forma comicului de moravuri, satirizând, de exemplu, în Amintiri din copilărie, abuzurile clerului, cu aspecte caricaturale, și prin utilizarea zicerilor populare: "Ș-
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de moravuri este în strânsă legătură cu o anumită realitate socială și istorică. Astfel, comicul de moravuri satirizează viciile societății burgheze prin opera lui I. L. Caragiale. Jovialitatea lui I. Creangă, caracteristică întregii lui opere, îmbracă și forma comicului de moravuri, satirizând, de exemplu, în Amintiri din copilărie, abuzurile clerului, cu aspecte caricaturale, și prin utilizarea zicerilor populare: "Ș-apoi cică popa-i cu patru ochi! ... Ia mai bine rugați-vă cu toată inima Sfântului Nicolai de la Humulești, doar v-a ajuta
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
aparent naivă a unor personaje cu scopul de a-l pune în inferioritate pe interlocutor, după ce mai înainte i-au dat iluzia superiorității. Autoironia este o formă prin care scriitorul râde de propriile sale defecte, de care este conștient, și satirizează indirect viciile altora. În finalul părții a II-a din Amintiri din copilărie, râsul indulgent se exercită asupra propriei persoane: "În sfărșit, ce mai atâta vorbă pentru nimica toată? Ia am fost și eu, în lumea asta, un boț cu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
a unora care credeau că în curând vor veni anglo-americanii și vor recupera ei pe urmă totul cu vârf și îndesat... Eram totdeauna alături de el când se înființa un nou îmbogățit, dramaturg de succes fiindcă stigmatiza idilic birocrația, compozitor care satiriza melodic pe Marinică zis codașul, emisar al ștabului care, prin insinuări că putea să-ți confiște totul, îți oferea generos un preț... derizoriu... Înainte să-și desvăluie prețiosul garaj, tata, sfătuit de mine, îl primea pe cumpărător nu acolo, ci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
etică și logica amoral]) pentru a rezolva probleme morale. Ne-am obișnuit cu stoicism că în societatea noastr] s] ne enerv]m din cauza limitelor severe impuse de domnia regulilor. Absurditatea consecinței logice a supunerii inflexibile fâț] de o regul] este satirizat] de unii autori (vezi V.S. Gilbert și A.P. Herbert despre legi sau C. Northcote Parkinson despre birocrație), criticat] de alții și folosit] la întâmplare de sistemul juridic și administrativ; este suportat], si nu vindecat]. În societ]țile de mici dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant vorbește despre o astfel de coordonare perfect] între virtutea moral] și fericirea că bine suprem. Realizarea binelui suprem va dura foarte mult timp: trebuie s] postul]m deci niște suflete imorale asemeni unei providențe divine. Aceast] imagine a fost satirizat] de-a lungul timpului. Heine îl consideră pe Kant un revoluționar îndr]zneț care a ucis deismul și care apoi a recunoscut cu sov]ial] c] rațiunea practic] putea „dovedi” pan] la urm] existența lui Dumnezeu. Nietzsche îl aseam]n
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oferă o amânare a execuției pe scaunul electric cu condiția să scrie o carte confesivă cu titlul La două ore de scaunul electric. Celula îi este transformată într-un birou confortabil, cartea apare și are un succes monstru. Firește, sunt satirizate racilele capitalismului, goana după bani, totul se vinde, totul se cumpără, senzaționalismul presei, publicitatea agresivă, cinismul mercantil al editorilor, corupția gardienilor, ipocrizia preotului. Dar fără „ură de clasă”, fără „înfierări” și „demascări” încrâncenate, totul cu un umor de bună calitate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acordat o atenție din ce în ce mai mare implicațiilor economice ale acestor concepții. Astfel, de pildă, L. C. Knights, care susține că atitudinea economică a lui Bem Jonson a fost profund medievală, subliniază "că, la fel ca și alți câțiva dramaturgi contemporani, el a satirizat clasa, aflată în ascensiune, a cămătarilor, acaparatorilor, speculanților și "întreprinzătorilor". *9 Multe opere literare - de exemplu, piesele istorice ale iui Shakespeare și Călătoriile lui Gulliver de Swift - au fost reinterpretate în strânsă legătură cu contextul politic al epocii respective. *10
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
întru totul previzibilă, printre înșiruiri de lozinci, metafore schingiuite contextual și sancțiuni pe eșantioane sociale. V. abandonează clișeul propagandistic în 3 comédii, adoptându-l pe acela al cazurilor de mic-burghezi beneficiari ai unor moșteniri dubioase. Autorul are acum ocazia să satirizeze copii răsfățați, cucoane simandicoase și soți fanfaroni. Fără subtilitatea lui Tudor Mușatescu, el nu obține însă decât efecte prin ricoșeu, niște fragile similarități de spirit, într-o imitație înfundată în stângăcii. Un rateu major al acestei trilogii îl reprezintă Scrisori
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
și starea de spirit. Ce-i drept, în vechime acestea se citeau mai bine decât astăzi căci atunci erau reguli clare în privința îmbrăcăminții (idem). Inedită și amuzantă în același timp este incursiunea autorului în literatura și caricaturile epocii, menită a satiriza diferite comportamente considerate la modă. Iată cum comentează Adrian-Silvan Ionescu (2006, 539) modul în care Ion Luca Caragiale își portretiza personajele prin îmbrăcăminte: "Pentru I.L. Caragiale, costumul este un mijloc de caracterizare, de conturare a psihologiei și a statutului social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din Suceava, veritabile analize social-politice pe multiple teme; aproape că nu a fost problemă la ordinea zilei să nu fi fost abordată. Multe dintre aceste texte ating valorile unor adevărate pamflete încărcate de sarcasm, în care, cu o vervă scăpărătoare, satirizează racilele timpurilor noastre: arivismul social, falsul patriotism, politicianismul demagog și fanfaronard, corupția care s-a întins ca o imensă pecingine peste România, aceste stări maladive, maligne, care guvernează astăzi o societate decadentă și în care onestitatea, cinstea, virtutea au fost
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
multe dintre erorile si nemeritele monarhiei noastre în raport cu actualitatea cotidiană: Tichia de mărgăritar a românilor, Tainul parvenitului, Prinț valah la drum de criză, texte care amintesc de Împământenirea prințului de Hohenzollern a lui Cezar Boliac. În Carcase și belerege, este satirizată afacerea guvernanților noștri cu avioane second - hand de la americani, comparabilă cu afacerea Skoda, când, în timpul lui Carol al II-lea, au fost cumpărate niște rable de avioane de la italieni și francezi, unele dintre ele neridicându-se niciodata de la sol. Pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
stingându se) ce se topește până la evanescență odată cu stabilirea pe acordul final de lasă impresia unei „nesfârșiri”, ce îndeamnă auditorul la aflarea propriei echivalențe semantice. III.9. La sérénade interrompue (Serenada întreruptă) Tabloul unei parodii galante, preludiul La sérénade interrompue satirizează serenada unui Don Juan, victimă nefericită a frecventelor întreruperi cauzate de miile de incidente ale străzii, după cum își imagina Marguerite Long. Ineditul acestei viziuni conceptuale pare să-și fi găsit forma ideală în discontinuitatea compozițională la care se face apel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu tiparele din mitologia greacă. În Finnegans Wake (1939), Joyce a depășit granițele: a creat un întreg vocabular din jocuri de cuvinte și cuvinte compuse, provenind din mai multe limbi. Printre tinerii romancieri, Evelyn Waugh, ca și Aldous Huxley, a satirizat punctele slabe ale societății anilor 1920 în Decline and Fall (1928). Romanele sale de mai apoi, la fel de satirice și extravagante, denotă un ton moral profund, de exemplu în The Loved One sau Brideshead Revisited. Șocul războiului, o severă criză economică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
urmă de tot, "după curve", fiindcă curvele își câștigă totuși cinstit pâinea"29. Că Ion D. Sîrbu nu e un spirit obtuz, refractar la modernitate, o dovedesc romanele postume, povestirile și comediile sale, nu mai puțin jurnalul și corespondența. El satirizează doar "excesul de stil", "arta pentru artă" ca fenomene inadecvate contextului social și politic al momentului, blamabile din punct de vedere etic. Afirmațiile radicale, adesea nedrepte ale autorului, decurg dintr-o tranșantă atitudine antitotalitară, din oroarea fostului discipol al lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
crâșmele, cu berăriile, cu birourile prin care mișună oameni cu o identitate pestriță, aparținând aceleiași mici burghezii. Puține schițe ies din granițele capitalei și aceasta numai pentru a Înfățișa pe moftangiii de la nivelurile sociale ale provinciei. O parte din schițe satirizează viața de familie („Vizită”), altele, școala („Lanțul slăbiciunilor”, „Un pedagog de școală nouă”), justiția („Telegrame”), presa („Ultima oră”), micii funcționari („Mici economii”), politicianismul („Boborul”) etc. Formele sub care apar schițele sunt foarte diverse: scenetă, povestire, telegrame, rapoarte, antologie de scrisori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și ale oamenilor. De exemplu, În „Amintiri din copilărie”, Ion Creangă povestește cu umor Întâmplări hazlii, ca aceea cu pupăza, sau defectele minore ale personajelor, cum ar fi lenea lui Nica, fără să-și propună să le corecteze. I.L.Caragiale satirizează În comedii moravuri grave ale societății, falsificarea alegerilor politice, sau tare morale esențiale ale protagoniștilor politici (demagogia, santajul, prostia, ipocrizia), cu intenția indreptarii lor, fiind adeptul cugetării clasice: „ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile). Caragiale a exprimat aceasta conceptie, fiind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceea că „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”, adept al preceptului clasic "ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile), Caragiale Își iubește cu patimă personajele, Îi este dragă lumea aceasta degradată, care-i dă posibilitatea să ridiculizeze, să satirizeze, punând În situații absurde, grotești uneori, oamenii acestei societăți corupte, meschine, perfide, folosind, În principal, sarcasmul. De aceea, spectatorii, cititorii iubesc la rândul lor personajele lui Caragiale, deși unele sunt de-a dreptul grotești (Agamemnon Dandanache), ba chiar, multe dintre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs, și alți căldărari cu măști spre amuzamentul copiilor care se țineau droaie după ei. Ursul era însoțit de un ursar care bătea într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând haz pe seama celor zgârciți și delăsători sau pe seama fetelor leneșe, uituce etc. De asemenea, făceau aluzie la fetele de măritat care se înroșeau până la urechi când auzeau epitetele ce li se adresau și care nu erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]