658 matches
-
ieroschimonahul Glicherie a fost ridicat la vrednicia de arhimandrit. După cum susține un martor al acelui moment, IPS Galaction a rostit un cuvânt de învățătură, după săvârșirea Sfintei Liturghii, în care a spus, printre altele: "“Nedreptate am văzut și m-am scârbit, și temându-mă de judecata lui Dumnezeu cea dreaptă, am venit în Biserica cea adevărat sobornicească și apostolească, în aceste timpuri grele pentru mărturisirea adevărată, chiar cu prețul vieții mele”" . Devenit primul Mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
adus în fața "Tribunalului Poporului", în timp ce criminali notorii se plimbă în libertate, aceasta evident, în contextul reabilitărilor ordonate atunci de Ceaușescu. Nici un politician nu este cruțat, Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Istrate Micescu, Constantin Argetoianu, etc.. Dintre toți, cel mai mult îl scârbește Octavian Goga, care, "prin acțiunea sa reprobabilă și josnică", se situase la același nivel cu "restul". Este vorba de cele 300.000 mărci primite de acesta de la naziști. Ulterior, Radu Lecca a fost acuzat că ar fi transmis acești bani
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
codru mângâiere și ne dau nume de frați.“ Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea, prins în codru, care se văicărește cu disperare atunci cand da cu ochii de Răzvan: „Sunt pierdut! Preasfânta troița! Maica Precista! Sunt mort!“. Însă Răzvan, scârbit de umilință lasă a boierului, îi amintește că „Jupanului, ce-i cu dreptul de-a ședea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui țigan“. Între timp, este adusă Vidra, care asistă la judecata pe care
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
circulând astfel de zvonuri, n-ai putut să mă întrebi? Nu mă interesează scuzele lașe. — Dar ca șeful unui mare clan să acționeze pe baza zvonurilor fără a le cerceta... E inutil să mai spunem că toate aceste smiorcăieli îl scârbeau pe Koroku. Ridică pușca și o rezemă de îndoitura cotului. — Scârnăvie. Nu ești decât ținta vie de care am nevoie ca să încerc această armă nouă pe care tocmai mi-a făcut-o Kuniyoshi. Voi doi, duceți-l la gard și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lase pe loc o forță militară considerabilă pentru a profita de o situație care ar exista dacă noi ne-am părăsi propriile noastre fortificații. Și ar fi ridicol ca o armată slabă ca a noastră să iasă acum la atac. Scârbit de toată aiureala, Honda Heihachiro se ridică indignat în picioare: — Asta-i o discuție sau ce e? Oameni cărora le plac discuțiile nu-s decât niște flecari. Eu, personal, nu pot sta aici cu mâinile-n sân. Mă scuzați că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de întrebare cu privire la îndeplinirea funcției de director și neaderarea la partidul comunist în perioada respectivă. Nu este mai puțin adevărat, că spre sfârșitul carierei sale, n-a fost scutit de o serie de hărțuieli pe motive politice, care l-au scârbit profund, dar nu i-au putut știrbi demnitatea și integritatea morală. Cei care l-au cunoscut în mod nemijlocit ca profesor și director neam putut convinge de probitatea profesională și integritatea morală, drept și exigent, uneori ne apărea prea sever
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
ce e drept, nu are logică, nu are argumentație, nu are claritate decât în niște doze foarte neînsemnate; are însă, când e vorba să arunce un neadevăr sau să insinueze într-un chip calomnios, un sânge rece care trebuie să scârbească până la desperare pe o natură onestă și să umple de admirație chiar naturile cele mai catilinare ce-i compun în mare parte aparatul d-sale parlamentar. Astfel dar, d. Brătianu, în ședința de marți, în loc d-a se mulțumi cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au urcat, am stat, am coborât, dar care mic dejun, că nu aveam ce. Ne-au dat o farfurie de mâncare stricată, că de la altă fabrică ne-au adus mâncarea, niște murdării care au rămas. Nici o dată nu m-am scârbit: am mâncat tot ce-a fost. Dar, ironia sorții, de Yom Kipur au adus ciorbă de fasole - cine a văzut acolo fasole? Nimeni nu s-a atins de mâncare. Și cum supravegheau tot timpul, au văzut că nu se mănâncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
respecți un om, atunci ce mai respecți? Nu te înjosești și pe tine însuți în clipele acelea? Ea nu are nici cea mai elementară noțiune despre respectul reciproc, fără de care... totul se duce dracului", exclamă deodată prietenul meu atât de scârbit și cu atâta lehamite încît de simpatie pentru el îl apucai de braț și izbucnii în hohote înalte de râs. Astfel era pe atunci natura mea primitivă, nefericirea cuiva, bine exprimată și sinceră, îmi stârnea râsul spontan, irepresibil, așa cum ni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care nu știa ce să facă, încotro s-o ia și de cine să se atașeze, oprindu-mă să mă uit la un copil tâmp și gălăgios care își chinuia niște părinți tineri, dar profund dezamăgiți de existență, atât de scârbiți chiar încît li se părea inutil să-și corecteze odrasla, în timp ce mă întrebam întîlnind oameni foarte bătrâni dacă e bine să ajungi foarte bătrân și ce-or fi gândind ei de sfârșitul lor foarte apropiat, asupra căruia nu mai puteau
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă interesezi, n-am avut timp să mă gândesc la tine, treci la locul tău și nu-mi vîrî paharul în nas că n-o să ciocnesc cu tine..." Dar mă și apucase de gât și mă pupase, lucru care mă scârbi și mă înfurie atât de tare că mă ridicai și îl împinsei cu violență. Dar nu-l dărâmai pe el cum ași fi dorit, ci scaunul pe care stăteam. Asta mă făcu să văd roșu. Îi înfipsei mâna în cravată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o vreme în Spania, ca diplomat, apoi s-a stabilit undeva în sudul Franței. Trăia cu o altă femeie, nu pentru că nu-și iubise soția, ci dimpotrivă, o iubise prea mult, dar în cele din urmă se săturase și se scârbise de refuzurile ei pline de fumuri și dispreț și, în ciuda faptului că aveau împreună copii încă mici, îi părăsise pe toți și aproape că nu-i mai revăzuse decât în cazuri de boală și de moarte. Le trimitea doar bani
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
apoi în remușcări. în această lumină putea fi adevărată afirmația ei că o privisem atunci pe stradă ca pe o curvă. Își reveni și se uită la mine cu ură. Nu există, zise, femei frigide, ci bărbați odioși, care pot scârbi o femeie pentru toată viața. Întreabă un medic și ai să vezi ce-ți povestește!" Da, zisei posomorât, chiar mâine mă duc să mă interesez!" Devenisem visător sub privirile ei încărcate de ură. Simțeam această ură ca pe-un drog
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o viață grea de lipsuri materiale și plină de compromisuri zadarnice. Când luă cuvântul cel care ceruse să-i fie asigurate lemnele și un kilogram de carne pe zi, el îl apără pe secretarul general al Uniunii, lucru care mă scârbi pe mine de astă dată, deși îl prețuiam, era și el un mare scriitor, avea într-adevar nevoie de lemne și de carne, avea și doi copii, dar..." II Ion Micu tăcu, nu-și duse ideea până la capăt. Suferea vizibil
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iveală neputința lui de a înghiți astfel de subtilități, că poți fi altceva decât ceea ce vede toată lumea că ești. A fi? Se poate ascunde? "Vrei să spui, zise tata dând la o parte ceașca de cafea ca și când s-ar fi scârbit de conținutul ei pe care îl băuse, că poți tu, pentru tine, așa, să te crezi altcineva decât ești? Cine crezi, deveni el deodată agresiv, că nu se crede altcineva decât e? Nu cunosc om care să nu se creadă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Poate că într-o viață anterioară oi fi fost un mare risipitor și a trebuit să mă reîncarnez într-un contabil, ca să adun cifre și să le cunosc ordinea! Asta după interpretarea lui Platon, care pretinde că spiritul lui Agamemnon, scârbit de ucigașa Clitemnestra, s-ar fi reâncarnat într-o lebădă, sau ceva de genul ăsta..." Da, zise Clara, dar după Bardo Tödol reîncarnarea spiritelor superioare urmează o scară ascendentă și numai brutele, care nu suportă starea de bardo, se reped
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dispreț, următorul răspuns: "Dă-i în p... mă-sii că erau beți!..." Da, or fi fost ei beți, dar cât de tare și în ce chip de l-au supărat atât de mult pe maiestatea-sa Berilă întîiul? L-au scârbit gurile lor căscate, membrele lor în dezordine? L-au plictisit!? L-au înfuriat sforăiturile lor, pofta lor animalică de somn, pe el care era, poate, un insomniac? Sau se săturase Berilă de atâta libertate și lumină câtă este pe pământ
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi mai amintesc câteva, dar la ce bun ?... aș vrea să uit tot ce știu despre poezie și să scriu altfel cu creierul sensibil ca pielea de pe degetele orbilor nu poți schimba poezia continuând cu imaginea și metafora obosești, te scârbești de atâta incomunicare. Ceea ce ne atrage atenția, mai presus de orice în aceste versuri (care alcătuiesc - mai are rost să o spunem? - un fel de artă poetică), este scepticismul confesiunii; pe același ton evoluează, într-un amestec paradoxal de convingere
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 98) „... gurile viclene ale ereticilor, deschise ca niște porți ale iadului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 13, în PSB, vol. 81, p. 99) „Sunt oameni de care Se scârbește Dumnezeu, pe Care cred că-L slujesc”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 14, în PSB, vol. 81, p. 118) „Nu vedeți acum fraților, în ce abis de curaj și de nerușinare i-a aruncat pe acești eretici mintea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și de putere care sporește râvna de a imita modul iubirii lui. Cinstirea sfinților nu ne desparte de Hristos, ci ne unește și mai mult cu El în iubire. (n.s. 65, p. 243) footnote> aduce vătămare și pierzanie sufletului. Era scârbit și de erezia arienilor și poruncea tuturor ca nici măcar să nu se apropie de ei și să nu-și însușească credința lor rătăcită. Venind odată la el unii care sufereau de boala ariană, cercetându-i și cunoscând necredința lor, i-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
O braziliancă s-a desfătat cu chifteluțe cu sos tomat până a dat de un prezervativ, iar firma care a comercializat produsul a fost amendată cu 5.000 de dolari după ce femeia și familia acesteia, scârbită de descoperirea dintr-o conservă, au făcut plângere, informează site-ul Globo, citat de AFP. Amenda de 5.000 de dolari a fost dată de instanța din Statul Rio Grande do Sul firmei care a comercializat sosul, pentru "daune morale
O braziliancă a găsit un prezervativ într-o conservă () [Corola-journal/Journalistic/60006_a_61331]
-
mai mare. În acest sens ai fost grozav, mai mult decît grozav. Dar în tine Curzio - eu știu asta - este o venă ascunsă de umilință, ba chiar și de bunătate. Aș vrea ca la bătrînețe, cînd vei fi obosit și scîrbit de „succes”, Dumnezeu să te inspire să scrii cu harul dat de El o carte de publicat numai după moartea ta (așadar, nici un fel de „succes“ pentru tine pe lumea asta) o carte adevărată, unde să spui adevărul, tot adevărul
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
îl atrăgea nici o profesie, în schimb scrisul nu îi displăcea. Timid și retras în același timp, nu s-a căsătorit niciodată. După ce și-a prezentat teza, a plecat în același an, 1894, la Cestona, Guipúzcoa, pentru a deveni medic. Era scârbit însă de profesia lui și s-a certat cu vechiul medic, cu primarul, cu preotul și cu sectorul catolic al satului, care îl acuza că muncea duminicile în grădina sa și că nu merge la slujbă, ceea ce, având în vedere
Pío Baroja () [Corola-website/Science/308574_a_309903]
-
de desfacere a mărfurilor minții. Investiția lucra pe termen lung. Înmagazinam informația în compartimentele cerebrale, lăsam corpurile să se macereze săptămâni în șir, uneori și luni, înainte să revin la ele și să recuperez ce mă interesase sau, dimpotrivă, mă scârbise. Abia atunci puteam comercializa imaginea, îmbibată narcotic de substanța amintirii. Procedam chirurgical, cu pensete. Lumea plutea în formolul proaspăt al neuronilor. Pachete mai mici sau mai mari, etanșe, conținând culori, volume, consistențe: zone amputate de sursa lor de proveniență, transformate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să fie dezgustat! Încă o dată, de ce? Ni se spune încă că d-l Brătianu e amărât de imoralitate și crede că afară din guvern va avea mai multă putere pentru a o zdrobi. Dar de a cui imoralitate s-a scârbit d. Brătianu? De a opozițiunii? Nu, fără îndoială; căci opozițiunea este așa de mică, grație influenței morale din alegeri, încît nu poate să-i facă nici un rău. Daca în adevăr d-l Brătianu este amărât de imoralitate, fără îndoială de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]