222 matches
-
Cele mai multe fete aveau părul lung și era ciudată și șocantă brusca transformare a cozilor uscate, pufoase, în șerpi lungi, întunecați, care se învârtejeau în apa din cadă, în timp ce degetele puternice ca niște gheare de oțel ale domnișoarei Adkin râcâiau fiecare scăfârlie aplecată într-un gest de implorare. Pe urmă un prosop, alb, moale, era înfășurat în jurul fiecărui cap ud și victima cu turban și obrajii aprinși fugea, chicotind de zor. Lui Hattie nu-i plăcea să i se spele părul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-ți facă greutăți. Eu voi fi în spatele vostru. Aveți o oră la îndemână. Trestie i-a făcut semn lui Limbosu și au pornit spre șosea. După un ceas, s-au întors. Ce ați observat? a întrebat Toaibă. Totul este în scăfârlia Limbosului. Ei! Dă-i drumul! Trestie îl urmărea de pe notările codificate făcute de el. Ia vezi, sergent Limbosu, că ai uitat de un grup motorizat - sigur de mare comandament - în frunte cu o tanchetă, care a trecut ultimul... În sens
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și simțit pe pielea mea răzbunarea lor, dar... Dar ce, Toadere băiete? Aș vrea să muncesc undeva, să pot câștiga și eu un gologan, ca tot omul cinstit... Păi știu și eu? Auzeam mai de mult pe unul al lui Scăfârlie că o lucrat în gară la încărcat și descărcat vagoane, da’ era prea greu și s-o lăsat păgubaș. Nu știa ce-i greul cu adevărat, de asta s-o lăsat. Cred că ai dreptate, că după cum știi nu s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în mâinile inamicului, cum faci, cumetre? Ridici mâinile. Nu? Și, ca să rămânem prieteni, așa voi face și eu în această clipă. Mă predau cu arme și bagaje... Și știi de ce? Așa-i că nici pe departe nu-ți trece prin scăfârlie? Fiindcă astăzi - sper doar - să închei discuțiile cu bătrânul și...” “Dă, Doamne să fie așa cum îmi spune inima asta păcătoasă, amice!” - și-a încheiat prelegerea gândul de veghe. “Să te audă Cel din Înalturi” - am răspuns eu, cu suflet tremurat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
darling și Începea să-i explice totul din nou, dar mai ușurel, nu atît de brusc, cînd Își aminti că vara Susana Îi spusese că singurul defect pe care-l avea Frau Proserpina era că-și cam atingea elevii la scăfîrlie. Se Înșelase amarnic mătușa Susana. Frau Proserpina nu lovea la cap, ci-i bătea Îngrozitor cu rigla peste Încheietura mîinii și În acele momente parcă Își aducea aminte deodată de pasul de gîscă, de disciplina de fier sau Dumnezeu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care nu vor să Înțeleagă oricît le-ai spune și pînă la urmă se Înfurie de-a binelea, străbătu În goană jumătate din clasă stîrnind curent cu rasa ei de călugăriță și se repezi la Gano ca să-l plesnească peste scăfîrlie. N-a fost o lovitură prea tare, era o palmă cum dau de obicei maicile copiilor răi, cu palma deschisă, dar Cano ar fi preferat să-i dea cu un par În cap decît să simtă această lovitură piezișă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu o batistă. — Nu știu. Poate că de ușurare. Domnul Thaw își bătu fiul cu afecțiune sub bărbie cu pumnul încleștat. — înveselește-te! zise el. Și dacă n-o să ajungi un alt Picasso, o să-ți... o să-ți... o să-ți zbor scăfîrlia, așa o să-ți fac. într-o după-amiază caniculară, Thaw și Coulter coborau pe o cărare din pădure brăzdată de rădăcinile copacilor și pistruiată de soare. Păsările cîntau în desișurile verzi de deasupra. Coulter vorbea despre slujbă. — La început, nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
astea la infinit. Se aplecă în față, îndoindu-și trupul subțire pentru a se apropia cât mai mult de interfon. Gâtul părea să i se umfle în momentele cheie, iar cele două șuvițe de păr, ca niște coarne, petrecute peste scăfârlia cheală, i se ridicau când făcea asta. Maggie încerca să-și dea seama de ce îi aducea aminte. Să fi fost oare vorba de un cocoș tânăr, al cărui cap se mișca metronomic înainte și înapoi? Sau de un luptător săltăreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Bizanț, până când Împăratul Vasile jură că dacă va pune mâna pe căpetenia lor, Chrysocheir, care năvălise În biserica Sfântul Ioan-al-lui-Dumnezeu din Efes și-și adăpase calul din agheasmatare...“ „Mereu viciul ăsta“, zise Belbo. „...avea să-i Împlânte trei săgeți În scăfârlie. Trimite Împotriva lui armata imperială, ăia pun mâna pe el, Îi taie capul, Îl trimit Împăratului, iar ăla Îl pune pe-o masă, pe un trumeau, o coloană scundă de porfiră, și țac țac țac, Îi Împlântă trei săgeți, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
acela nenorocit - ba mai mult, un nenorocit urât din cauza bandajului de pe ochi. Și astfel, pe când papa Ioan Paul II se arăta alb, tremurător și Îndepărtat În fața marelui altar, printre coloanele răsucite ca niște lumânări, Kevin se cuibărise Într-adevăr pe scăfârlia lui San Pietro și Îl scărpina În cap, de parcă ar fi avut păduchi. Sora se Înfuriase, iar un soldat din Garda Elvețiană, Îmbrăcat ca de carnaval, Îl trăsese jos. Kevin se alesese și cu una după cap. De ce-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
senin.) PARASCHIV: Vrei să vin lângă tine? MACABEUS: Da... PARASCHIV: Vin, Maco, vin... (Își ia trompeta și vine lângă MACABEUS; îi ia capul în brațe.) PARASCHIV: Așa... (Îl mângâie pe cap.) Așa e bine? MACABEUS: Da... PARASCHIV (Îi scarpină ușor scăfârlia.): Și eu mă simt ca o pasăre... Auzi, Maco? Și eu mă simt ușor... MACABEUS: Da, da... PARASCHIV: Îți place așa? MACABEUS: Da... PARASCHIV: Dormi... Dormi că eu te scarpin... MACABEUS: Da... (Pauză; respirația lui MACABEUS; PARASCHIV îl scarpină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
într-una din voi? - În care? - Nu contează în care. În tine, poftim. - Nu pot răspunde. - Gândește-te puțin. Acum bunică-mea se va întoarce de la înmormântare, îți va cere să te întinzi pe masa de operație, îți va goli scăfârlia și ți-o va umple cu creierul ei de babă. Îți convine situația asta? - E un raționament ipotetic? - Nu, e o chestiune reală. - În cazul acesta comportă o eroare logică, întrucât un subiect nu-și poate transfera singur creierul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
foștii camarazi, le părea acestora, cîteodată, oarecum absent, distant. Cei care bănuiau că Thomas trăiește, uneori, printre fantasme gîndeau asta Înlăuntrul propriilor lor fantasmagorii, pentru că atunci mințile li se așezau parcă altfel Între oasele capului, strecurîndu-se, de acolo, În alte scăfîrlii cu minți pornite razna, cum o socoteau ei, de pildă, În unele momente, pe aceea a lui Thomas. Acesta se vedea uneori pelerin, colindînd la nesfîrșit pămîntul; alteori era om de stat, măcar un an să fi avut puterea În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
tot ce-au făcut i-am absolvit. KARLI: Cea mai mare porcărie pe lume este pâinea zilnică, pentru, trebuie să ți-o câștigi zi de zi. (Schweindi îl lovește cu o halcă de carne peste cap. Cârciumăreasa îl lovește peste scăfârlie cu un ciolan din coapsă.) HERTA (sigură pe ea): Futători de leșuri, ațâțați înfulecători de oameni. Pentru voi va trebui descoperit un iad numai al vostru. O să vă petreceți veșnicia într-un burtoi putrezit, ca de obicei. Totul o să fie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să afirme statutul breslei și să impună talente. Un idiot chiar se mândrește cu anonimatul său dar vrea diplome, premii, situare în clasament... Pe ce criterii ? E drept că unii sunt otrăvitori ca șarpele, dar atunci, de ce-și ridică scăfârlia ? Ar fi folositor pentru toată lumea ca schelălăitoarele să ia samă la câte scriu... poate mai au simț ul măsurii. Concluziile propriu-zise se vor trage într-un viitor, dacă jurnalismul local se va dezvolta sau menține, creator și cu tendințe spre
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de rugăciuni al credinciosului. Pe cei care nu cred în El, eu cred că-i lasă în pace, fiindcă observ cum toți răii, hoții, tâlharii țării acesteia, prosperă iar credincioșii sparg dușumelele bisericilor, bătând mătănii și luând mereu bobârnace peste scăfârlie, tocmai de la Cel care ar trebui să-i protejeze. Ca să mă dau și eu mai cu binișorul pe lângă Dumnezeul tuturor văzutelor și nevăzutelor, am început prin a¬i citi cartea Lui, care cică i-a dictat-o personal secretarului său
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dai și lor drumul în libertate? Mă tem că acum, mai ceva ca pe vremea dinozaurilor, când ne adăposteam în peșteră; cum cineva scoate capul la lumină, fiii întunericului, cu forță și lăcomie, dacă nu-l înghit, îl pocnesc peste scăfârlie de nu se mai ridică în vecii vecilor! Și oare, mă rog, nu e nimic de făcut? Poate că da, poate că nu!... Eu nu am curajul s-o fac, însă pe primul nefericit pe care-l voi întâlni în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Piatra Neamț, Craiova, Arad, Oradea, Satu Mare). Industrializarea forțată s-a impus la nivelul unor centre secundare, reprezentate de foste și actuale capitale de județ (Suceava, Botoșani, Alexandria, Slatina, Zalău, Bistrița). Viața la curte Șușotelile acopereau ulițele pietruite ale târgului. Pluteau, pe deasupra scăfârliilor ca un nor greu. Când tuna și fulgera, ploua cu zgomote ciudate. Pe cât de slabe și prelungi, pe atât erau de sâcâitore. Picuri de șoapte înfundate și posomorâte se strecurau ca niște furi în urechile târgoveților. Înțelesul lor nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mînioasă, în ecoul holului. Marcu a mai strigat, cu vocea adultă deja alterată de rîs. Ba tu ești nesimțită, pe cine faci nesimțit, bă, babo. Fă pași mai repede, că deschid eu acuși ușa și-o să ți-o iei peste scăfîrlie. 19 După aia au jucat cărți. În dulăpiorul de unde Alin a scos cărțile, erau și alte jocuri: remi, șah, o țintă cu săgeți, scrable, monopoly, nu te supăra frate, zaruri. Ai lui Alin erau foarte pregătiți, de parcă trebuiau să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Dar n-a zis nimic. Nici nu l-a durut atunci, ci la ceva timp după ce băieții au plecat. Nu s-a ferit și nici ei n-au dat la față, doar cîte o palmă asurzitoare peste ureche și peste scăfîrlie. Pumni au folosit numai pentru brațe, stomac și spate. Și nici n-au fost așa de multe lovituri. Toată treaba a durat cîteva secunde, deși lui Cornel i s-au părut ore. Băieții au vrut doar să se descarce că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
îl ținea gura, că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet, avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de-o palmă. Nu era chip să te apropii de dânsul, că așa tremura de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Alb: „[...] o dihanie de om care se pârpâlea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne [...] avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și ori de câte ori se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de o palmă. Mă rog, foc de ger era, ce să vă spun mai mult..” (p. 257
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
filma cu încetinitorul înaintea și la sfârșitul programului de lucru, după opt ore împărtășite, cot la cot, unii lângă alții : în același malaxor ruginit. Capul roz rotund și anacronic al lui Mișu Varlam, lungindu-se în politețuri din alte vremi. Scăfârlia îngustă și gălbicioasă a lui Caropol. Subțiatul surâs al lui Lucian. Privirea înceată a lui Manole. Ușa s-ar putea deschide în orice clipă ; nu, n-ar dori încă să-i revadă pe nici unul, buimaci, după duminică, întârziind adaptarea. Îi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Somnambulul rechemat pe scenă își îndreaptă spinarea, reînnoiește grimasa și glasul și gesturile, trece mâna prin perucă, părul dispăruse, așa cere impresarul, pentru noul număr : bila rasă : recrut : tuns zero ! Îndreaptă bila pe traiectoria astrului zilei. Așteaptă tangenta, semnalul, simte scăfârlia atinsă de razele focului, a și pornit, țeapăn și curtenitor, în calea Colombinei. — Ei, frumoaso, ce-ai făcut la mare ? Văd că te-ai bronzat temeinic, înseamnă că ai fost cuminte. Am fost soție și mamă. — O dată pe an... șuieră
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dastea. I se spune Ghostie. Iunu din tipii din pozele pe care miliai arătat atunci. Vine uneori la mine să discute despre cluburi și muzică șalte chestii dastea. O societate micuță de două persoane cariapreciază muzica. Ce drăguț. Își ridică scăfârlia și Își ațintește asupra mea o privire dură. — Nui așa. S o grămade oameni pe carei știu pacolo sau care vin să vorbească despre ciau mai făcuprin cluburi șalte chesti dastea. — Deci cât de des vine să te vadă băiatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]