270 matches
-
apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul. Scoțîndu-se un copil din scăldătoare, se stupește în ea, ca tot răul să rămîie în scăldătoare. Scăldătoarea copiilor nu-i bine s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil se crede că nu e bine a o vărsa afară nici înainte de răsăritul, nici după apusul soarelui, că la din contra, copilul va plînge. Scăldătoarea nou-născutului să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul. Scoțîndu-se un copil din scăldătoare, se stupește în ea, ca tot răul să rămîie în scăldătoare. Scăldătoarea copiilor nu-i bine s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil se crede că nu e bine a o vărsa afară nici înainte de răsăritul, nici după apusul soarelui, că la din contra, copilul va plînge. Scăldătoarea nou-născutului să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul. Scoțîndu-se un copil din scăldătoare, se stupește în ea, ca tot răul să rămîie în scăldătoare. Scăldătoarea copiilor nu-i bine s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil se crede că nu e bine a o vărsa afară nici înainte de răsăritul, nici după apusul soarelui, că la din contra, copilul va plînge. Scăldătoarea nou-născutului să nu se arunce pe foc. Scăldătoarea copilului de la botez se varsă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămîie în scăldătoare. Scăldătoarea copiilor nu-i bine s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil se crede că nu e bine a o vărsa afară nici înainte de răsăritul, nici după apusul soarelui, că la din contra, copilul va plînge. Scăldătoarea nou-născutului să nu se arunce pe foc. Scăldătoarea copilului de la botez se varsă lîngă un pom pe un loc curat, ca copilul să nu fie obraznic, ci de treabă. Ca să se îngrașe copilul, îi aruncă scăldătoarea în apropierea unui coteț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil se crede că nu e bine a o vărsa afară nici înainte de răsăritul, nici după apusul soarelui, că la din contra, copilul va plînge. Scăldătoarea nou-născutului să nu se arunce pe foc. Scăldătoarea copilului de la botez se varsă lîngă un pom pe un loc curat, ca copilul să nu fie obraznic, ci de treabă. Ca să se îngrașe copilul, îi aruncă scăldătoarea în apropierea unui coteț. Este bine a încresta covata în care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
contra, copilul va plînge. Scăldătoarea nou-născutului să nu se arunce pe foc. Scăldătoarea copilului de la botez se varsă lîngă un pom pe un loc curat, ca copilul să nu fie obraznic, ci de treabă. Ca să se îngrașe copilul, îi aruncă scăldătoarea în apropierea unui coteț. Este bine a încresta covata în care se scaldă un copil la acel capăt unde se pune el cu capul și, turnînd scăldătoarea afară, să se toarne pe acel capăt unde stau picioarele - și apoi copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu fie obraznic, ci de treabă. Ca să se îngrașe copilul, îi aruncă scăldătoarea în apropierea unui coteț. Este bine a încresta covata în care se scaldă un copil la acel capăt unde se pune el cu capul și, turnînd scăldătoarea afară, să se toarne pe acel capăt unde stau picioarele - și apoi copilul va umbla curînd în picioare. Copiii cei slabi este bine a-i scălda într-o scăldătoare făcută din spini de holeră* și apoi se întrămează. Oala în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la acel capăt unde se pune el cu capul și, turnînd scăldătoarea afară, să se toarne pe acel capăt unde stau picioarele - și apoi copilul va umbla curînd în picioare. Copiii cei slabi este bine a-i scălda într-o scăldătoare făcută din spini de holeră* și apoi se întrămează. Oala în care se scaldă copilul nou-născut trebuie să fie nouă, pentru că precum sună oala cea nouă, așa și copilul să aibă voce curată, pătrunzătoare și plăcută. Copiilor le place să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în care se scaldă copilul nou-născut trebuie să fie nouă, pentru că precum sună oala cea nouă, așa și copilul să aibă voce curată, pătrunzătoare și plăcută. Copiilor le place să se joace în apă, căci cînd se nasc moașele în scăldătoare pun ouă de rață. în ziua de Sf. Toader copiii se scaldă, și în scăldătoare se pun pietricele și flori de fîn, ca să fie sănătoși ca piatra și drăgostoși ca florile. Cînd se împrimăvărează, să nu te scalzi la rîu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouă, așa și copilul să aibă voce curată, pătrunzătoare și plăcută. Copiilor le place să se joace în apă, căci cînd se nasc moașele în scăldătoare pun ouă de rață. în ziua de Sf. Toader copiii se scaldă, și în scăldătoare se pun pietricele și flori de fîn, ca să fie sănătoși ca piatra și drăgostoși ca florile. Cînd se împrimăvărează, să nu te scalzi la rîu pînă nu vei gusta brînză proaspătă. Apa de la prima scaldă a copilului se toarnă cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir în ureche. De asemenea, să i se facă scăldătoare cu apă în care s-au fiert bețele care se aruncă în pomi, ca să cadă fructe jos. Se crede că copiii care ziua s-au spăriat de ceva în noaptea următoare se vor uda în așternut. Poporul crede că dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu leac, dacă cei care se duc nu vor vorbi laolaltă și nu se vor uita în dărăt nici cînd se duc, nici cînd se întorc spre casă. Testicul Dacă se naște copilul cu testicule mari, i se pune în scăldătoare o nucă mică - și scad. La fete se pune ca să nu le crească mari țîțele. Cînd un copil se naște cu testicule mari, se zice că are apă în ele. în cazul acesta, ca să piară acea apă, se duce mă-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu torn apa din doniță, ci pe cea din testiculele copilului meu.“ Dacă se naște copilul cu boașele mari, să furi două nuci cît se poate mai mici și să le pui în oala în care se fierbe apa pentru scăldătoare; scăldîndu-l în acea apă, boașele se vor face mici precum trebuie să fie la un copil. Tîrg Femeia cînd pleacă cu marfă la tîrg pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acestuia. De aici încep să apară problemele, pe care a trebuit să le descopăr pe baza fragmentelor de sugestii aflate în paginile răsfoite. Se pare că, în copilărie, infantul Tsop-Ir era cât pe ce să fie aruncat odată cu apa din scăldătoare: mișcarea de basculare a covățicii scobite în lemn de tei (oprită în ultima clipă de brațul puternic al tatălui, aflat la momentul potrivit în apropierea bunicii) era aidoma balansului unui vaporaș prin de furtună, ruliul alterna cu tangajul alternau, micuțul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
dobândă însemnătoare [...] dacă, mai ales, locul de prinpregiur, ce este acum nelocuit, mlăștinos și acoperit de gunoi, s-ar preface prin plantări de copaci în o grădină plăcută"16. Enunțând apoi binefacerile asigurate, prin înot și, mai cu seamă, prin "scăldătoarea rece", după modelul altor societăți și popoare, asupra sănătății obștii cetățenești, Mihalic de Hodocin sintetiza astfel: "Scăldătoarea rece spală trupul, curăță pielea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta, încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-ar preface prin plantări de copaci în o grădină plăcută"16. Enunțând apoi binefacerile asigurate, prin înot și, mai cu seamă, prin "scăldătoarea rece", după modelul altor societăți și popoare, asupra sănătății obștii cetățenești, Mihalic de Hodocin sintetiza astfel: "Scăldătoarea rece spală trupul, curăță pielea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta, încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
proiect și disertație) fiind publicate împreună în paginile revistei transilvănene " Foaie pentru minte, inimă și literatura"21. Dar, în pofida înaltelor încuviințări dobândite și a reacțiilor entuziaste în rândul publicului avizat, proiectul acelei "școale de înotare, având împregiurul ei cămări pentru scăldătoare dupre cum să înfățoșează în planul înadins făcut de d. director Mihailik", a rămas doar pe hârtie din motive dependente, se pare, de Eforie. E de presupus că rațiuni de natură financiară au fost cu mult mai puternice decât dorința
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cumpăna Bahluiului, lesne s-ar pute face ca să aibă apa lacului o curgire în Bahlui prin un înadins canal. Lacul, în acest fel, curățit și îndestulat, ar fi deagiuns pentru facerea unei shoale de înotare, având împregiurul ei cămări pentru scăldătoare, dupre cum se înfățoșază în planul înadins carele s-au făcut dupre proiectarea d<umisale> directorului Mihailik. Făcându-să pe acest loc sterp un asemene institut, <în>cungiurat de o frumoasă grădină, care și în privirea sănătății ar fi foarte folositoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vârtos dorința acelora care știu să prețuiască sănătatea lor și mai vârtos atunce când acest mijloc este totodată și în stare de a prelungi viața, a ne feri de boli și a ne vindeca de ele. Un asemenea mijloc este scăldătoarea răce și cunoștința ei mai de aproape nu cred că va fi de prisos într-un veac în carele chipul vieții vatămă sănătatea și deprinderile, surpă puterea trupului; într-un veac în care trânzii, revma și slăbiciunea nervilor au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
într-un veac în carele chipul vieții vatămă sănătatea și deprinderile, surpă puterea trupului; într-un veac în care trânzii, revma și slăbiciunea nervilor au intrat ca un bici de foc între stările civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei scăldători și a înotatului este țintirea acestor file. Lucrarea scăldătoarei răci Spre a înțălege mai bine folosul scăldătoarei răci, de neapărată trebuință este a cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un bici de foc între stările civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei scăldători și a înotatului este țintirea acestor file. Lucrarea scăldătoarei răci Spre a înțălege mai bine folosul scăldătoarei răci, de neapărată trebuință este a cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de cataruri, de trânzi, de revmatism, de durere la ciolan și încheieturi și de alte patimi grele; 5. Printrânsa ne putem vindeca de boale acute și cronice, de boale interne și externe. În urmarea lucrării și a folosului ce dă scăldătoarea răce, întrebuințarea ei este tot așa de veche ca și neamul omenesc. Noi o găsim întrebuințată, spre întărirea trupului și câștigarea sănătăței nu numai în veacurile întunericului, ci și în veacurile luminate. Cu desăvârșire prețuită și întrebuințată au fost la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în veacurile luminate. Cu desăvârșire prețuită și întrebuințată au fost la toate acele popoare, care, prin puterea trupului și agerimea duhului, au câștigat o deosăbită faimă. Indienii, egiptenii, lacedemonienii, parții, sciții, tracii, grecii și romanii, toate aceste popoare alergau la scăldători răci spre a-și întări trupul și a-și câștiga sănătate. Mai toate aceste popoare erau, prin aspre legi, îndatorite de a să scălda în apă răce. Macedonenii îndatorau până și pe lehusile lor de a se scălda în apă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Alexandru cel Mare, au depărtat pe un comandant din slujba lui și i-au luat toate semnele de cinste pentru că s-au scăldat în apă caldă. Germanii, supt a cărora giug am văzut și pe biruitorii lumei, nu cunoșteau altă scăldătoare decât acea răce. Toți dătătorii de legi, toți filosofii veacurilor vechi, ba încă și poeții, cunoșteau și prețuiau folosul scăldătorilor răci. Așa Moisi 3, așa Licurg 4, Solon 5, așa Pitagora 6, Plinius 7, Seneca 8, așa poetul Horație 9
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-au scăldat în apă caldă. Germanii, supt a cărora giug am văzut și pe biruitorii lumei, nu cunoșteau altă scăldătoare decât acea răce. Toți dătătorii de legi, toți filosofii veacurilor vechi, ba încă și poeții, cunoșteau și prețuiau folosul scăldătorilor răci. Așa Moisi 3, așa Licurg 4, Solon 5, așa Pitagora 6, Plinius 7, Seneca 8, așa poetul Horație 9 ș.a. Dar și de cătră vindecătorii cei mai vestiți ai tuturor veacurilor și ai tuturor neamurilor, scăldătoarea răce a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]