351 matches
-
Cislău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărăști, Buda Crăciunești, Cislău (reședința), Gura Bâscei și Scărișoara. Comuna se situează pe valea râului Buzău, la confluența cu Bâsca Chiojdului, și este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul (aflat la aproximativ ) de Brașov (aflat la ). Din dreptul satului Gura Bâscei, din drumul național se ramifică șoseaua
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
locuitorilor sunt ortodocși (95,81%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna Cislău făcea parte din plasa Buzău a județului Buzău, și avea în componență satele Bărăști, Buda, Cislău și Scărișoara, având în total 2586 de locuitori ce trăiau în 661 de case. În comună funcționau 8 mori de apă pe Bâsca și Buzău, 4 biserici (între care și cea a fostei mănăstiri Cislău, devenită până atunci biserică de mir) și
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
și pierzând satul Buda (cu subdiviziunea Crăciunești) care a fost transferat comunei vecine Lapoș. Satul Buda-Crăciunești a revenit la comuna Cislău în 1931, când comuna este listată oficial ca având în compunere satele: Aninoasa, Bărăști, Buda-Crăciunești, Cislău, Gura Bâscii și Scărișoara. În 1950 a devenit parte a raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești, fiind reședință de raion o scurtă perioadă, înainte de mutarea reședinței de raion la Pătârlagele. În 1968 a fost reinclusă în județul Buzău
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
județul Caraș-Severin, România, fiul lui Andrei și Elisaveta, cu domiciliul actual în Austria, 8121 Deutschfeistritz, Prenning 59, cu ultimul domiciliu din România în comuna Lapusnicu Mare nr. 408, județul Caraș-Severin. 401. Ciocloda Dorina, născută la 5 aprilie 1962 în localitatea Scărișoara Nouă, județul Satu Mare, România, fiica lui Pasca Nicolae și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, 8121 Deutschfeistritz, Prenning 59, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Ștefan Stâncă nr. 109, bl. 17, ap. 18, județul Timiș. 402. Olariu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
12, județul Mureș. 452. Ionescu Andreea Gloria, născută la 7 iulie 1967 în București, România, fiica lui Ionescu Dan Ilie și Eugenia Elvira, cu domiciliul actual în Germania, 70597 Stuttgart, Weidachstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, București str. Peșteră Scărișoara nr. 2, bl. M ÎI b, 8/3, sc. A, et. 4, ap. 20, sectorul 6. 453. Kersting Carmen Silvia, născută la 12 august 1956 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Mnere Ioan și Cornelia, cu domiciliul actual în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
necunoscute până atunci: Peștera de la Căput, Peștera Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni. Se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră Scărișoara și Pojarul Poliței. Pentru a ajunge la ea se recomandă ajutorul unui ghid local. Cunoscută și folosită de către localnici încă din cele mai vechi timpuri, a fost explorata pentru prima dată în 1950-1953 de Traian Dobre, pe atunci tânăr ghid
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
Pojarul Poliței. Pentru a ajunge la ea se recomandă ajutorul unui ghid local. Cunoscută și folosită de către localnici încă din cele mai vechi timpuri, a fost explorata pentru prima dată în 1950-1953 de Traian Dobre, pe atunci tânăr ghid al Scărișoarei. În 1955 el îl conduce pe Marcian Bleahu la această peșteră. Acesta o menționează apoi în lucrări de specialitate. În anul 1969, ajutat de acelaș ghid, Viorel Roru Ludușan cartează peșteră. Liviu Valenaș cartează și menționează peșteră în 1977. Cunoscută
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
botezata de Marcian Bleahu că "Buciumul Sucit" pornind de la o formațiune care sugerează această asemănare. Mai tarziu, pe la sfârșitul anilor '70 apare varianta de "Buciumul cel Ciucit". Este felul scâlciat în care îi pronunța denumirea Lucian Dobre, fiul ghidului de la Scărișoara. Avea pe atunci câțiva ani și conducea speologii la această peșteră. Este o peșteră de mici dimensiuni (25 m) cu câteva scurgeri parietale și domuri. Printr-o intrare scunda se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, ușor șerpuitoare. Peșteră este
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
ca parte integrantă a depresiunii Horezu), ce are ca limite dealurile Viei (632 m) și Târsa (618 m) la vest, Vârful Stogul(697 m) și Dealul Pădurea Mare (807 m) la sud, dealurile Padeșul(637 m), Albina(917 m) și Scărișoara (921 m) spre est iar la nord, muntele Arnota (1184 m) și muntele Cacova (1407 m). Partea de nord a satului (circa 2/3 din suprafața sa) este situată în plin relief muntos: după ce se depășește bariera calcaroasă a munților
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de "Țara Oltului". Înspre nord, pe o distanță de doar , diferența de nivel atinge peste de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Suprafața totală acoperită de munții Făgărașului este peste , fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât a munților Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgărașului se găsesc
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Scărișoara Nouă (, ) este un sat în comuna Pișcolt din județul Satu Mare, Transilvania, România. Se află la 5 km de centrul de comună, Pișcolt. Satul a fost întemeiat în urma reformei agrare din anul 1921 de către moții colonizați din Munții Apuseni. Muzeul este
Scărișoara Nouă, Satu Mare () [Corola-website/Science/301771_a_303100]
-
comună până în anul 1962, când a fost înglobata împreună cu alte sate în comuna Buleta iar mai târziu în comuna Mihăiești. La desființarea comunei a contribuit primarul de atunci al acesteia NICOLAE TITIRIGA. Comună Govora sat cuprindea 4 sate: Gurișoara, Vulpuiești, Scărișoara (Țigănia)și Mahalaua Mare. Comună avea primărie ,școala, biserica, cimitir, casa de nașteri, cămin cultural, două mori de foc, cârciuma și cooperativa săteasca. Atestarea documentara comunei Govora este mult mai veche decât cea a orașului Băile Govora care a apărut
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
întovărășire în comuna,oamenii s-au revoltat și sau așezat în fața tractoarelor care ar fi trebuit sa are loturile desființând hotarele. Întovărășirea agricolă s-a amânat. Pentru turiști este important să rețină că mănăstirea Govora se află în Govora Sat - Scărișoara și nu în Băile Govora, care sunt la o distanță de 3,5 km.
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Atestat istoric pentru prima oara în 1909, sub numele de "Lăpuș", sătul a făcut parte inițial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924 localitatea Arieșeni, împreună cu Gardă de Sus și Scărișoara, formau o singură comună, purtând numele "Scărișoara". Dezvoltarea ei se datoreaza migrației populației din zonele joase spre locurile mai înalte, libere, în căutarea pășunilor montane. Arieșeni este o stațiune turistică de interes local. În sezonul de iarnă, atracția principala sunt
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
România. Atestat istoric pentru prima oara în 1909, sub numele de "Lăpuș", sătul a făcut parte inițial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924 localitatea Arieșeni, împreună cu Gardă de Sus și Scărișoara, formau o singură comună, purtând numele "Scărișoara". Dezvoltarea ei se datoreaza migrației populației din zonele joase spre locurile mai înalte, libere, în căutarea pășunilor montane. Arieșeni este o stațiune turistică de interes local. În sezonul de iarnă, atracția principala sunt pârtiile de schi de la Vârtop -două dotate
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
-două dotate cu teleschi și una dotată cu telescaun ; vară, obiectivele turistice din localitate și din apropiere sunt: Ghețarul Vârtop, Peșteră Coiba Mare, Vârful Bihorul, Vârful Piatră Grăitoare, Vârful Tăul Mare, Cascadă Buciniș, Cascadă Vârciorog, Muzeul Patrahaitești, Groapă Ruginoasa, Ghețarul Scărișoara, Cetățile Ponorului, Izbucul Tăuz, Peșteră Poartă lui Ionele etc.
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar. Avenul se găsește la În 1983 o echipă a clubului Polaris peșterea prin zona Ghețar. Căutau cu încăpățânare o intrare în sistemul Iapa-Peștera Poarta lui Ionele. Ghidul de la Scărișoara îl anunță pe Viorel Roru Ludușan că în cătunul Mununa localnicii sapă într-un aven colmatat în căutarea apei. Locul e interesant căci se află deasupra sistemului căutat. Polarisul mută tabara în Mununa și pădurarul Tolomei, care conducea acțiunea, le
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă, Bihor și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nord-vestică a județului Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul orașului Nucet și cele ale comunelor Budureasa, Buntești, Câmpani și Pietroasa) și cea sud-vestică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Beliș, Calatele, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărișel, Poieni și Săcuieu. Aceasta este străbătuta de drumul
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Valea Galbenei, Valea Sighiștelului, Vârful Buteasa și Vârful Biserică Moțului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpina a Munților
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
practică creșterea animalelor, în special a vacilor și oilor. Sunt cultivați în cantități mici cartofii și orzul. Zona este binecunoscută pentru tradițiile sale folclorice, peisajele deosebite și relieful carstic care a produs peste 800 de peșteri în zonă, ca Peștera Scărișoara, Peștera Focul Viu (ambele cu ghețari interiori) și Peștera Urșilor. Agroturismul și ecoturismul sunt de asemenea practicate cu succes. Articole din presă Video
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
din cele întâmplate, au fost puși să depună un jurământ cu mâna pe un pistol. În iarna acelui an nu au fost probleme pentru grup, Avisalon adăpostindu-se la diferite familii din Răchițele , însă a fost văzut și în comuna Scărișoara, în apropiere de Câmpeni. În primăvara anului 1951 grupul s-a reunit în zona Răchițele, dar există indicii că Avisalon, alături de tatăl și fratele său, Teodor, ar fi lucrat la o unitate IPEIL din Radna, județul Arad. . În 15 decembrie
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]
-
iertare pentru situația creată și restituind o parte din obiectele și banii ridicați inițial. În iarna acelui an nu au fost probleme pentru grup, Teodor jr. adăpostindu-se la diferite familii din Răchițele, însă a fost văzut și în comuna Scărișoara, în apropiere de Câmpeni. În primăvara anului 1951 grupul s-a reunit în zona Răchițele, dar există indicii că Teodor jr. alături de tatăl și fratele său, Avisalon, ar fi lucrat la o unitate IPEIL din Radna, județul Arad. Comandantul postului
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
mai poartă denumirea «Peșteră 1 Mai», ziua când a început prima explorare în anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Izbucul Poliței Gură avenului se află la 500 m de intrarea în Peștera Scărișoara într-una din dolinele cu care se termină depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
denumirea «Peșteră 1 Mai», ziua când a început prima explorare în anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Izbucul Poliței Gură avenului se află la 500 m de intrarea în Peștera Scărișoara într-una din dolinele cu care se termină depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și D.Coman împreună cu o echipă de alpiniști clujeni explorează puțurile
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]