KorAP: Find »[drukola/base=scarlatină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...11 >

268 matches

Corola-publishinghouse/Science/491_a_931

menține actual. Bolile eruptive clasice sunt: scarlatina, rujeola, rubeola, boala FilatovDukes, megaeritemul epidemic, exantemul subit. În acest capitol, în afara bolilor eruptive clasice sunt prezentate și infecția cu virusul varicelo-zosterian , precum și erizipelul, reprezentativ pentru erupțiile localizate bacteriene. 4.2 Scarlatina Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
cu virusul varicelo-zosterian , precum și erizipelul, reprezentativ pentru erupțiile localizate bacteriene. 4.2 Scarlatina Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
fibrinogen, proteina C reactivă. Examenul de urină poate indica proteinurie cu sau fără hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A poate fi identificat bacteriologic cu teste rapide (Streptozym-test), prin imunofluorescență sau prin culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
A poate fi identificat bacteriologic cu teste rapide (Streptozym-test), prin imunofluorescență sau prin culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic: Penicilina G/V administrată în doze de 0,8 - 1,6 MU/zi, timp de 7 zile, urmată de 2-3 administrări

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
zile interval, prin metodele hemaglutino-inhibare, ELISA, latex aglutinare pasivă. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno-dietetice obișnuite pentru bolile febrile și tratamentul simptomatic (antitermic

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
sunt: Tratamentul simptomatic: antialgice, antiinflamatorii Tratamentul igieno-dietetic: repaus, regim alimentar ușor în perioada febrei Tratamentul local: comprese cu soluții calmante Tratamente asociate în cazuri speciale: anticoagulante, chirurgical. ! RETINEȚI (din folclorul Clinicii de Boli Infecțioase Colentina) “Febră + catar = pojar Febră + angină = scarlatină Febră + vezicule = varicelă, nenicule (!) Febră + adenopatie = rubeolă poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și virale

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566

domiciliului bolnavului nu au o importanță deosebită în ceea ce privește etiologia sindroamelor arteriale, decât în măsura existenței dovedite a unor focare endemice infecțioase, modificări ale solului, aeromicroflorei [10]. Antecedente personale Antecedentele personale implicate în etiologia sindroamelor arteriale sunt: a. infecțiile vasculotrope: RAA, scarlatina, infecțiile de focar, toxoplasmoza etc.; b. HTA, diabetul zaharat, obezitatea etc.; c. colagenoze: dermatomiozita, sclerodermia, LES, poliartrita reumatoidă, periarterita nodoasă; d. intoxicații cu metale grele, reacții secundare la corticosteroizi, betablocante, anticoncepționale etc.; e. lues, TBC, actinomicoză, endocardite bacteriene; f. degerături

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

27 3.2 REACȚII SECUNDARE ALE ANTIBIOTICELOR ........................................... 45 3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
INFECȚIOASE 41 Tabel 3.8 Clasificarea antibioticelor după structura chimică și spectrul terapeutic Clasa Exemple Indicații Betalactamine Monobactami Aztreonam infecții cu bacili gram negativi aerobi, mai ales cu piocianic Dibactami Penami Peniciline naturale Penicilina G, Penicilina V angină streptococică, erizipel, scarlatină, pneumonie pneumococică, antrax, difterie, gangrena gazoasă, sifilis, listerioză, leptospiroză, actinomicoză Aminopeniciline Ampicilina, Amoxicilina dizenterie, febră tifoidă, listerioză, leptospiroză, boala Lyme; infecții cu germeni sensibili septicemice sau localizate angiocolecistic, urinar, meningial, respirator, pulmonar, endocardic Izoxalipeniciline Oxacilina, Cloxacilina, Dicloxaciclina, Flucloxaciclina infecții cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
și asigurarea surselor de apă potabilă sunt cele mai eficiente intervenții în domeniul sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. Bolile eruptive MAJORE 57 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
potabilă sunt cele mai eficiente intervenții în domeniul sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. Bolile eruptive MAJORE 57 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Date de laborator Examene nespecifice  Hemoleucograma: leucocitoza cu neutrofilie  Sindromul inflamator biologic pozitiv  Examenul de urină: variabil proteinurie, hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A identificat cu teste rapide (Streptozym-test), imunofluorescență sau culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina.  Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + exantem + enantem  Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă  Bacteriologice: evidențierea

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Streptococul βhemolitic A identificat cu teste rapide (Streptozym-test), imunofluorescență sau culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina.  Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + exantem + enantem  Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă  Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + exantem + enantem  Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă  Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică.  Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita  Complicații septice:  de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian  la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc.  Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
nefrita, encefalita  Complicații septice:  de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian  la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc.  Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. 4.1.9 Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic: Penicilina G/V administrată în doze de 0,8 - 1,6 MU/zi, timp de 7 zile, urmată de 2-3 administrări

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
zile interval. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. 4.3.7 Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno dietetice obișnuite pentru bolile febrile

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
mai frecvent la pacienți cu agranulocitoză, în cadrul hemopatiilor maligne sau după unele medicamente și toxice. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 78 Alte stomatite cu aspecte particulare pot fi întâlnite în cursul unor boli eruptive generale, cu contagiozitate crescută în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
în funcție de manifestările clinice predominante (Tabel 5.5). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 92 Tabel 5.5 Diagnosticul diferențial al mononucleozei infecțioase Manifestări ale MNI Diagnostic diferențial Angina MNI Alte angine virale Angine bacteriene Angina difterică Angina post-caustice Exantemul MNI Rujeola Rubeola Scarlatina Eritemul polimorf Limfomonocitoza MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu adenopatie MNI Neoplasme Colagenoze

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]