271 matches
-
Au debut brusc și evoluție de scurtă durată (1-7 zile) dar de mare intensitate dureroasă. Cauzele declanșării gastritei acute sunt: -factori externi sau interni, mecanici, termici, chimici și alergici; -factori endogeni (hepatită acută, gripă, febră tifoidă, enterocolite infecțioase, supurații bronho-pulmonare, scarlatină, varicelă, hipertiroidism, diabet zaharat, candidoză); - factori nutriționali (carențe proteice, vitaminice și minerale); -factori exogeni (acizi, baze, raze X, agenți mecanici); -intoxicații alimentare cu produse alterate sau contaminate cu microbi; - consum de alimente prea fierbinți sau prea reci (Înghețate); -masticație insuficientă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
digerabile și le transformă În produși sulfurici care emit un miros de ouă clocite. De asemenea, În timpul somnului, glandele salivare reduc producerea de salivă ceea ce permite Înmulțirea bacteriilor din cavitatea bucală. La copii, halena apare În timpul unor boli infecțioase (oreion, scarlatină, rujeolă), În stări febrile, constipații, gingivite, carii dentare și viermi intestinali. Tratamentele halenei În primul rând este necesar un tratament de fond care se adresează cauzelor ce declanșează respirația rău mirositoare (afecțiuni dentare și paradontale, respiratorii, digestive etc). În farmacii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
schimbarea bruscă a condițiilor de vreme, În special primăvara și toamna; -activitate fizică intensă la temperaturi Înalte sau la mari adâncimi; -stări patologice hepatobiliare, cerebrale, cardiovasculare (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană), pulmonare, infectocontagioase, hemofilie, leucemie, trombocitopenie, anemie pernicioasă, febră tifoidă, sinuzită, scarlatină; -dereglări ale vitezei de sedimentare a globulelor roșii; -carențe de vitamine, bioflavonoide și rutină; -intoxicații cu alcool, tutun, oxid de carbon, fosfor și plumb; -folosirea În exces a medicamentelor antialgice și a aspirinei care produce fragilitatea vasculară. Tratamentele fitoterapeutice Atât
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Mihai Ciucă. (1883-1969) - medic, bacteriolog, membru al Academiei -, născut la Săveni, este legată eradicarea malariei, altădată endemică pe teritoriul României. El a devenit unul dintre cei mai respectați experți internaționali În combaterea paludismului. Cercetările sale asupra holerei, tifosului exantematic, difteriei, scarlatinei, tuberculozei, colibacilozelelor i-au adus faima de organizator al luptei Împotriva maladiilor infecțioase În lume. Preotul Dumitru Furtună (1890-1965) - cărturar, etnograf, istoriograf, folclorist - s-a născut la Mănăstireni, la câțiva kilometri de Jijia, cândva centrul comunei din care făceau parte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
au fost găzduiți în Palatul Ministerului de Externe (pe Quai d’Orsay), iar Mihai la Legația română din Paris. A doua zi, Regina Maria merge să-l vadă pe Mihai și află că bona acestuia, St. John, se îmbolnăvise de scarlatină. După internarea ei în spital, Mihai este dat în grija doamnei Antonescu, soția lui Victor Antonescu, ministrul României la Paris, pe care Regina Maria o alinta „Madame Butterfly”. Copilul a trebuit să intre în carantină, la Paris, iar călătoria la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Maria. Venind și soții Millerand pentru a o conduce, „l-au putut vedea pe Mihai” care „a fost dulce cu ei”. Marți, 15 aprilie. De la Nisa, Regina Maria se interesa de sănătatea lui Mihai, temându-se să nu se declanșeze scarlatina. „Veștile despre Mihai sunt până acum bune”. Luni, 21 aprilie. La Nisa, Regina locuia împreună cu Ducky în Castelul Fabron, moștenit de la mama lor. Rudele erau îngrijorate că venirea lui Mihai ar putea transmite boala copiilor. Regina Maria le convinge că
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
scos un strigăt de spaimă: Titi, ce-i cu tine? Ce-ai pățit??? Ochii mei aveau cearcăne, iar pe frunte și pe obraji se puteau citi limpede urmele vizitatorilor nocturni. După ce mi-a scos pijamaua, mama a crezut că am scarlatină. Se uita la mine și nu înțelegea ce s-a întâmplat. Dar ce ai, Titi dragă, ce ți s-a întâmplat? Uitându-se pe cearșaful meu, a văzut urmele dihăniilor care mă torturaseră întreaga noapte. Cearșaful alb era plin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
facă decât lucruri urâte vorbesc de pictori, numai femeile au rămas în tradiția artei bune, exercitând-o pe propria lor piele. Aceste tinere doctorițe și simpatice artiste au fost angajate de serviciul sanitar al unui municipiu pentru combaterea epidemiei de scarlatină. Muncă se vede nu așa de trudnică, de oarece tinerele învățăcele ale lui Esculap se întâlneau totdeauna vesele și bine dispuse și-și exercitau foarte des arta, deschizând și închizând geanta. Bănuiesc dar sunt gata să retractez că onorariile angajamentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spre a primi instrucții nouă așteptau cu mare nerăbdare pe d-na doctor P. Cum intră în sală mult așteptata, fu înconjurată de tinerele doctorițe și supusă la douăzeci de întrebări care nu erau decât o singură întrebare: Cum merge scarlatina? Merge bine. Cum bine? Bine. E în scădere. Vai! cum se poate! Ce ne facem noi atunci! Iată care poate fi pricina unei crize artistice. S-A PRODUS O MARE REVOLUȚIE LITERARĂ Să nu credeți însă că, dacă stăm așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vreme de iarnă, intru în sat la Roșcani. Sat cuprins, de buni gospodari. Era Duminică. Veneau de la biserică bărbații gravi îmbrăcați cu cojoace curate și femeile cu cațaveici, pășind c-un fel de smerenie și cuviință. În sat băntuia molima scarlatinei, erau bolnavi și copiii învățătorului, de aceea, preotul, după sfânta slujbă, spusese oamenilor să vie la sfătuirea învățătorilor tot la biserică. Au venit foarte mulți, și tineri și bătrâni, ș-au umplut biserica. Erau acolo toți învățătorii cercului cultural, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să creeze o atmosferă bună germanofililor. Într adevăr, în 1917, după cum aflarăm prin scrisori, fuseseră foarte încercați la Iași: Ionel, gripă cu congestie pulmonară timp de trei luni, Niculescu, apendicită cu peritonită infecțioasă, Marie Pillat, paratifoidă, Tați, otită, Pia Danielopolu, scarlatină, dr. Danielopolu, scarlatină, Dan al lui Dinu, febră tifoidă. Ce viață grea trebuie să fi fost acolo, în strâmtoarea în care locuiau și sub impresia atâtor nenorociri împrejurul lor. Norocul lor de a avea pe doctorul Danielopolu cu ei, ca să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atmosferă bună germanofililor. Într adevăr, în 1917, după cum aflarăm prin scrisori, fuseseră foarte încercați la Iași: Ionel, gripă cu congestie pulmonară timp de trei luni, Niculescu, apendicită cu peritonită infecțioasă, Marie Pillat, paratifoidă, Tați, otită, Pia Danielopolu, scarlatină, dr. Danielopolu, scarlatină, Dan al lui Dinu, febră tifoidă. Ce viață grea trebuie să fi fost acolo, în strâmtoarea în care locuiau și sub impresia atâtor nenorociri împrejurul lor. Norocul lor de a avea pe doctorul Danielopolu cu ei, ca să scape toți teferi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
boln. Diaree epidemică 21 boln. Colici biliare 1 boln. Fractură deschisă os tibian 1 boln. Melancolie cu intenția de autospânzurare. 1 boln. Bronșită cronică 7 boln. Febră tifoidă 1 boln. Malarie 37 boln. Reumatism acut 12 boln. Nefrită 2 boln. Scarlatină 3 boln. Stomatită 15 boln. Epilepsie 2 boln. Simulanți 22 Alte tabele, provenind din aceleași surse și din epoci apropiate, sunt similare, tuberculoza și malaria deținând locul principal în patologia timpului; în cazul unor surse provenind din județele de sud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
A fost cel care a descoperit fenomenul de lizogenizare la bacterii, fenomen important în genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică cu activitatea sa, călăuzită de concepția în conformitate cu care învățământul igienei nu poate fi despărțit de condițiile practice ale terenului. Înființarea circumscripției-model (Tomești) pentru studiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au murit 40000 de oameni; între 1812 și 1814, orașele București și Belgrad au pierdut o treime din populația lor. Puteau muri nu mai puțin de 150000 de oameni pe an.1 Situația era deosebit de primejdioasă pentru copii; boli ca scarlatina puteau decima o întreagă generație. Pentru țăran, adică pentru 90 % din populația peninsulei, chestiunile legate de pămînt erau poate mai importante decît problemele politice, în ciuda faptului că ele erau desigur legate între ele. Să observăm că aspectele privind comerțul și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și în timpul liber, chiar și în celelalte caiete, nu numai în cele speciale de desen. Fiind de religie romano-catolică, la împlinirea vârstei de opt ani m-am pregătit pentru prima împărtășanie. În prima parte de pregătire am fost bolnav de scarlatină, am lipsit și de la școală dar am recuperat în a doua jumătate a perioadei de pregătire. Astfel în ziua sortită, în biserică, în fața Domnului am primit prima împărtășanie în urma primei spovedanii făcută unui preot. La terminarea slujbei s-au
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
teme prioritare perioadei respective: hepatitele virale acute sau cronice; meningite - axate pe etiologie; septicemii și sepsis - probleme de diagnostic și terapie - condiționate de agentul patogen; boli diareice acute, zoonoze (leptospiroza, trichineloza); infecții severe la nou-născut și sugar; alte boli infecțioase (scarlatina, angina, gripa, rujeola, varicela, herpes etc.); boli și sindroame infecțioase noi (PESS, sindromul Reye, Infecția HIV/SIDA); noi metode de tratament; reacții adverse la medicamente; tulburări psihice de cauză infecțioasă; sindromul de șoc toxic streptococic sau stafilococic; aplicarea de metode
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sanitare ale celor 5 orașelor; personalul medical în orașul Dorohoi era foarte redus, cuprindea: 1 medic, 3 agenți sanitari, 6 moașe, 3 infirmieri, în condițiile în care, problemele grave de sănătate a populației erau generate de epidemii de tifos exantematic, scarlatină, variolă, febră tifoidă 25. În anul 1920 Serviciul sanitar veterinar al județului Dorohoi funcționa cu 2 medici, 2 agenți veterinari 26, iar serviciul sanitar veterinar al orașului Dorohoi funcționa cu un medic veterinar (P.Gheorghiu) și un agent veterinar (V.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pe mine. Când eram mic, manifestam o Înclinație deosebită pentru matematică, pe care mi-am pierdut-o total În tinerețea mea, ciudat de lipsită de orice talent. Acest dar juca un rol oribil În lupta cu febra de amigdalită sau scarlatină, când simțeam sfere imense și numere uriașe umflându-se necontenit În creierul care mă durea. Un profesor nechibzuit Îmi explicase logaritmii mult prea de timpuriu și citisem (Într-o publicație britanică, The Boy’s Own Paper, parcă) despre un calculator
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În evidență după felul Încărcării. Deoarece la Încărcarea anterioară, corpul este Încărcat În toate părțile din față până la picioare, toate aceste diferite părți trebuie că suferă din această pricină. Aproape toate bolile pot lua naștere În acest caz, precum pojar, scarlatină, anghina difterică, pneumonie. Acestea se ivesc atunci mai mult În părțile anterioare ale trupului, ceea ce se dovedește lămurit, de exemplu, prin pecingine la bolile de copii. Dar, și așa numitele boli cronice se ivesc În cantitate mare ca o consecință
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
numai o mortalitate în masă; dar ce este mai grav pentru situația ostașilor și a locuitorilor români din localitate, o molimă extraordinară care nu va putea fi nici o dată nici evitată, nici stăvilită sub nici un motiv. Deja avem cazuri de scarlatină și poate și altele pe care nu am avut o posibilitate să le verificăm, deoarece de când am venit aci, nu facem altceva decât să primim, să înregistrăm și să-i repartizăm pe internați în cantonamente. După părerea mea nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu atribuțiuni bine definite dela organele superioare. 2. Având în vedere că lagărul este încă în curs de organizare și asanare și având în vedere că în județ este declarată epidemie de tifus exantematec în nouă centre, precum și epidemie de scarlatină care înregistrează un număr de cazuri și în lagăr și pentru a preveni întinderea epidemiilor cel puțin până la complecta asanare a lagărului și deparazitarea celor internați, se interzice cu desăvârșire orice contact între populația satelor și lagăr, instituindu-se începând
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
odată pe zi mâncare compusă din urluială de porumb prăjită în ulei (atât pâinea cât și mâncarea este de o calitate foarte proastă și cu totul insuficientă). Internații sunt lipsiți de asistență medicală (lagărul Răuțel și'a declarat epidemia de scarlatină, așa că zilnic mor câte 10-15 oameni). Deasemenea higiena este cu totul inexistentă. Cadavrele celor morți sunt la un loc cu internații, deoarece în lagăr nu este decât o singură baratcă. Primăria Comunei Soroca (și Prefectura) nu se îngrijește de hrana
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru toți cei care intră în salon, eventual anticameră (sas). ... c) precauții la contactul cu picături de mari dimensiuni (în cazuri ca meningită sau alte infecții invazive cu meningococ sau Haemophilus influenza tip B, infecție urliană, gripă, tuse convulsivă, difterie, scarlatină și angină streptococică) - transmiterea se realizează prin picături, fiind posibilă contaminarea mucoaselor persoanelor receptive. Măsuri recomandate: cele de la izolare de contact, la care se adaugă rezervă sau salon cu pacienți cu aceeași infecție, dar cel puțin 1 m distanță între
NORME din 26 iulie 2006 (*actualizate*) privind asigurarea condiţiilor generale de igienă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179991_a_181320]
-
joase, prostatite. 26. Infecții osteo-articulare: - Infecții ale articulațiilor native - Infecții ale protezelor osoase și articulare - Osteomielita 27. Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoză benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.). 28. Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, purpura fulminans, sindrom de șoc toxic streptococic etc.) și complicațiile acestora. 29. Infecții stafilococice. 30. Infecții pneumococice. 31. Infecții cu BGN. 32. Infecții meningococice. 33. Infecții cu anaerobi. 34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza. 35
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]