309 matches
-
sociale și garantează un echilibru social între clase, dar nu poate înlătura cauzele profunde ale conflictelor. Personajul are o adâncime analitică, fiind caracterizat printr-o sete de identitate. Autorul greșește în prezentarea conflictelor sociale, caricaturizându-i până la grotesc pe Tănase Scatiu și pe coana Profira, în timp ce țăranii sunt un personaj colectiv abia schițat. Comportamentul lor este dezorganizat, iar lipsa unor motivații clare face ca acțiunea lor să nu aibă forța acțiunii țărănești din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu. Conflictele sociale din acest
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de a cuprinde în ele icoana unei părți din societatea românească de pe vremea războiului de la 1877. Aceasta este epoca pe care el o cunoaște mai bine”. Analizând începuturile romanului românesc, criticul Zigu Ornea considera că "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" sunt singurele scrieri „cu adevărat, rezistente” ale lui Duiliu Zamfirescu, în timp ce "În război" ar fi „un semieșec”, iar "Anna" și "Lydda" „eșecuri totale”. Criticul Eugen Lovinescu a elogiat scrierile literare ale lui Duiliu Zamfirescu, remarcând însă că romanele sale au
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Kyros din Paris, în 2008), portugheză ("Vida no campo", în cotidianul "O Século" din Lisabona (edițiile din 18 mai 1947 până în 28 iunie 1947); traducere de Victor Buescu și Rogério Peres Claro), maghiară ("Falusi életképek", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Das Leben auf dem Sande", în vol. "Das Leben auf dem Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura pentru Literatură, București
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
életképek", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Das Leben auf dem Sande", în vol. "Das Leben auf dem Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura pentru Literatură, București, 1967; traducere de Thea Constantinides) și rusă ("V derevne", în vol. "V derevne; Tănase Skatiu; Na vojne", Hudojestvennaja literatura, Moscova, 1988; traducere de S. Florinceva). Un fragment din roman a fost tradus în limba
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
fragment din roman a fost tradus în limba franceză de J.F. Mattei și publicat sub titlul „La vie à la campagne (1898)” în vol. "Éloge du village roumain et autres textes", 1990, pp. 116-121. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate de regizorul Dan Pița, după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu, în filmul "Tănase Scatiu", ce a avut premiera la 25 octombrie 1976. Filmările principale au avut loc în perioada 23 iunie - 4 septembrie 1975 la Constanța
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
à la campagne (1898)” în vol. "Éloge du village roumain et autres textes", 1990, pp. 116-121. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate de regizorul Dan Pița, după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu, în filmul "Tănase Scatiu", ce a avut premiera la 25 octombrie 1976. Filmările principale au avut loc în perioada 23 iunie - 4 septembrie 1975 la Constanța, Golești, Mogoșoaia și Coțofenii din Față, iar unele completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
din Față, iar unele completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche, prezentând declinul unei clase sociale față de care nu se simte nicio urmă de nostalgie. Interpretările cele mai apreciate sunt cele
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
nicio urmă de nostalgie. Interpretările cele mai apreciate sunt cele ale lui Victor Rebengiuc (care combină cumpătarea gesturilor mărunte cu „o sălbatică și vitală erupție de josnicie”) și Eliza Petrăchescu (care „pune masca șireteniei senile pe chipul mamei lui Tănase Scatiu”). "Tănase Scatiu" a obținut mai multe premii ale Asociației Cineaștilor din România pe anul 1976: premiul pentru regie (Dan Pița; "ex-aequo" cu Mircea Veroiu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru imagine (Nicolae Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de nostalgie. Interpretările cele mai apreciate sunt cele ale lui Victor Rebengiuc (care combină cumpătarea gesturilor mărunte cu „o sălbatică și vitală erupție de josnicie”) și Eliza Petrăchescu (care „pune masca șireteniei senile pe chipul mamei lui Tănase Scatiu”). "Tănase Scatiu" a obținut mai multe premii ale Asociației Cineaștilor din România pe anul 1976: premiul pentru regie (Dan Pița; "ex-aequo" cu Mircea Veroiu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru imagine (Nicolae Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru interpretare
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
fiind realizat un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 55 de minute în regia artistică a lui Titel Constantinescu. Distribuția a fost formată din Victoria Mierlescu (Profira), Ica Matache (Sofița Murguleț), Corado Negreanu (Dinu Murguleț), Ștefan Iordache (Tănase Scatiu), Adela Mărculescu (Sașa Comăneșteanu), Nicolae Pomoje (Matei Damian), Janine Stavarache (Tincuța), Nicolae Luchian-Botez, Mitică Popescu, Ruxandra Sireteanu, Dan Condurache ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Ion Prodan (regia de studio), Romeo Chelaru (regia muzicală) și Ion Mihăilescu (regia tehnică
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), forfecuță ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), vânturel ("Falco vespertinus"), aușel ("Regulus regulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
din București. S-a transferat în capitala și s-a afirmat că tragediana. Pe marele ecran a debutat în 1964, în "Pădurea spânzuraților" și a jucat în ultimul film în anul 1976, când a apărut în rolul Profira din "Tănase Scatiu". A murit la cutremurul din 1977.
Eliza Petrăchescu () [Corola-website/Science/318128_a_319457]
-
Legătura de rudenie este semnificativă, pentru că, după cum a scris-o în repetate rânduri istoricul literar Al.Săndulescu, Elena Simionescu-Râmniceanu a fost foarte probabil prototipul Tincuței, iar soțul ei, Dumitru Simionescu-Râmniceanu - arendaș și mare proprietar funciar - a întruchipat modelul personajului Tănase Scatiu. Aceste precizări ridică desigur interesul acestei scrisori care altfel ar fi trecut drept adresată unei lipsite de relief doamne "Simeonescu". De altfel este de remarcat faptul că ortografierea numelui este făcută cu vocala "e", în locul celei de-a doua vocale
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
Ovidiu Iuliu Moldovan și Mircea Diaconu, precum și de regizorii Dan Pița și Mircea Veroiu. Muzica celor trei filme din seria „Ardelenii” a fost compusă de Adrian Enescu, care mai colaborase anterior cu ambii regizori ai filmelor, Dan Pița (la "Tănase Scatiu" și "Bietul Ioanide") și Mircea Veroiu (la "7 zile"). El a fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Tănase Scatiu este un film românesc din 1976 regizat de Dan Pița. În rolurile principale joacă actorii Eliza Petrăchescu, Victor Rebengiuc și Vasile Nițulescu. Este bazat pe romanul omonim scris de Duiliu Zamfirescu. Dinu Murguleț (Vasile Nițulescu) este un boier înglodat în
Tănase Scatiu (film) () [Corola-website/Science/330302_a_331631]
-
bazat pe romanul omonim scris de Duiliu Zamfirescu. Dinu Murguleț (Vasile Nițulescu) este un boier înglodat în datorii. După ce se sfătuiește cu soția sa (Eliza Petrăchescu) pune la cale nunta fiicei sale Tincuța (Cristina Nuțu) cu vechilul Tănase Sotirescu zis Scatiu (Victor Rebengiuc), deși nu putea să-l sufere, considerându-l un mitocan. În scurt timp Scatiu îi fură averea boierului și devine deputat. Dar căsnicia sa eșuează, mai mult Scatiu are de înfruntat o răscoală puternică a țăranilor de pe moșie
Tănase Scatiu (film) () [Corola-website/Science/330302_a_331631]
-
în datorii. După ce se sfătuiește cu soția sa (Eliza Petrăchescu) pune la cale nunta fiicei sale Tincuța (Cristina Nuțu) cu vechilul Tănase Sotirescu zis Scatiu (Victor Rebengiuc), deși nu putea să-l sufere, considerându-l un mitocan. În scurt timp Scatiu îi fură averea boierului și devine deputat. Dar căsnicia sa eșuează, mai mult Scatiu are de înfruntat o răscoală puternică a țăranilor de pe moșie care îl ucid în cele din urmă. Pelicula a fost filmată în comuna Coțofenii din Față
Tănase Scatiu (film) () [Corola-website/Science/330302_a_331631]
-
fiicei sale Tincuța (Cristina Nuțu) cu vechilul Tănase Sotirescu zis Scatiu (Victor Rebengiuc), deși nu putea să-l sufere, considerându-l un mitocan. În scurt timp Scatiu îi fură averea boierului și devine deputat. Dar căsnicia sa eșuează, mai mult Scatiu are de înfruntat o răscoală puternică a țăranilor de pe moșie care îl ucid în cele din urmă. Pelicula a fost filmată în comuna Coțofenii din Față, Dolj, aflată la 20 km. de Craiova. A fost folosit un conac boieresc construit
Tănase Scatiu (film) () [Corola-website/Science/330302_a_331631]
-
câmp ("Alauda arvensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), . Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
dadaistă "Oberiu". Literatura mișcării, caracterizată de umorul absurd, nu a fost acceptată de către autoritățile sovietice. Grupul a fost așadar interzis doar la câteva luni după înființare. Începând cu anul 1928 poetul va colabora și cu diverse reviste pentru copii: "Ciș" ("Scatiul"), "Ioș" ("Ariciul"), sau "Sverciok" ("Licuriciul"). Datorită modului inconvențional de a scrie povestioare și poezii el a fost arestat consecutiv în anii 1931 și 1932, ultima dată fiind exilat împreună cu Wedenski la Kursk. În timpul vieții Harms a publicat doar câteva poezii
Daniil Harms () [Corola-website/Science/302228_a_303557]
-
potriviți interpreți și a-i determina să repete săptămâni de zile la masa de lectură urmate de altele în studio. Fonoteca de aur păstrează multe dintre piesele celebrului regizor, precum ”Chirițele” cu Miluța Gheorghiu; „Matei Millo” cu Grigore Vasiliu-Birlic; „Tănase Scatiu” cu Mihăilescu-Brăila; extraordinarul „Ovidiu” cu George Vraca sau ”Azilul de noapte” al lui Maxim Gorki cu o distribuție de excepție: Ion Manolescu, Gheorghe Storin, Aura Buzescu, Maria Filotti, George Vraca, Irina Răchiteanu, Jules Cazaban, George Calboreanu, Radu Beligan, Toma Dimitriu
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
brevipes"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cuc
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]