205 matches
-
control. La sfârșit, identitatea lui se schimbă din nou, de astă dată devenind din victimă autoritate acuzatoare. Proiecțiile variază de la aparițiile și locurile (marea) din jocul Second Life la detalii corporale hiperaccentuate (buze mânjite de ruj). „Organismele“ spațiale pe care scenografa Velica Panduru le-a conceput evoluează într-o dinamică de unități de joc dispuse sub forma unei instalații. Cabinele din foaierul teatrului, în care spectatorii intră ca să voteze înainte să înceapă spectacolul, au un corespondent arhitectural în cele două structuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
mi le amintesc, și să regăsesc acele obiecte „fosilă“ - sunt ca o dovadă că am fost vii și tineri atunci. Însă filmul se face în echipă și o mare parte din atmosfera lui se datorează minuției și plăcerii cu care scenografa Mihaela Poenaru și creatoarea de costume Dana Istrate s-au reapropiat de perioadă. Am căutat o grămadă până să găsim blugi strech, cămăși prespălate, ghetuțe cu jambiere. E.C.: Ați dorit ca filmul să înceapă cu o tăcere. Vorbiți-mi despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
și am avut senzația că mă topesc în scaun -, cu gura spurcată și umor contagios. La filmarea în cauză, purta o mantie lungă și neagră pe care o flutura ca un personaj din desene animate. Am primit și eu de la scenografa mamei, Reli Ticulescu, o fâșie lungă de "Jimbolia" - celofan lucitor care se agăța peste fundaluri - și am început să-i imit mișcările. Mioara era eroina mea, prezența mult așteptată la toate concertele organizate de mama și, de multe ori, la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ne ceară, se impune și toate astea ne fac să avem încredere în tot ceea ce ne cere să facem. Deci, ne-am adunat aici: Vali Popa - absolvent al secției de păpuși - filmează; Dumi Năstrușnicul; Radu Ghilaș; Emil Coșeru; Rodica Arghir - scenografă; Florin Mircea; Doina Ignea - sufleor; Ada Gârțoman-Suhar; Irina Răduțiu-Codreanu; Oana Sandu-Botezatu; Daniel Busuioc; Doina Deleanu; Gelu Zaharia; Silvia Isachi - asistent de regie; Ion Sapdaru - regizor; Teo Corban; Petronela Grigorescu. În Ursul joacă Doina Deleanu, Emil Coșeru, Gelu Zaharia. Ion nu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mă aflam brusc În Evul Mediu. Dincolo de gardurile din nuiele Împletite, casele joase, cu acoperiș tipic oriental, ascundeau comori pe care le puteam Întrezări doar În imaginație. Datorită intermedierii generoase a lui Ioshi, am Întâlnit-o pe Setsu Asakura, o scenografă cunoscută În Tokyo, care lucra cu aceeași dexteritate În tradiția kabuki și În teatrul contemporan (mai târziu, avea să semneze scenografia În stil pur kabuki la spectacolul meu cu Femeia șarpe de Gozzi În Boston). Ea mi-a făcut cunoștință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
in Algeri pe scena Operei de la Garnier, reluare (ca Întotdeauna, cu Înnoiri) a operei comice a lui Rossini, pe care o pusesem În scenă cu doi ani În urmă. În decorurile pline de fantezie și umor ale Marinei Drăghici, o scenografă româncă stabilită la New York, unde are o frumoasă carieră, cu bogăția de idei și soluții scenice aduse de Niky Wolcz, care era coregizor, la „creație“, cum spun francezii, acest proiect gioccoso fusese unul dintre cele mai luminoase și mai senine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
într-un spațiu pe care s-a bătut toată Timișoara. Un spațiu fostă sală de sport, exploatat excelent de vizionarismul lui Afrim. Una dintre cele mai tari senzații create de lumea vegetală poetică și stranie concepută de Afrim și de scenografa Velica Panduru este că nu pășești într-o locație teatrală, ci într-un cadru halucinant pe care ajungi să-l resimți epidermic, să-l duci în tine, să-l developezi continuu ca pe un film decantat afectiv. Sunt extrem de rare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a arătat băiatului său articolul despre sezonul de film apărut în The Village Voice și ilustrat cu fotografia din Duminică la ora șase (r. Lucian Pintilie) cu el și Irina Petrescu. Sau să redau expresia care însoțea replica Danielei Codarcea (scenografa de la Proba de microfon de Mircea Daneliuc): „M-am simțit așa de mândră când colegii mei de aici (Daniela lucrează de ani buni la Ralph Lauren - n.m.) mi-au spus că e sezon de film românesc la Lincoln Center și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
despre cel de după), am prezentat trei filme: Proba de microfon, A fost sau n-a fost? și Moartea domnului Lăzărescu (care a și încheiat evenimentul). A fost simpatic că, la proiecția filmului lui Daneliuc, era în sală și Daniela Codarcea - scenografa și autoarea costumelor la acest film, primul la care a lucrat! Daniela este stabilită în SUA de aproape 20 de ani și a devenit mâna dreaptă a lui Ralph Lauren. În general, a fost un public „amestecat“, format din americani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
se adăugau cele din memoria mea afectivă și selectivă, o ficțiune a ficțiunii: scene din spectacolul lui Andrei Șerban de la Teatrul Național din București, superbele costume-brocart ale Violei și ale lui Sebastian, și nu numai, ce au purtat încărcătura semnăturii scenografei Doina Levința, figurile unor actori cu forță, importanți, cîteva soluții ale regizorului Victor Ioan Frunză în punerea sa în scenă de la Teatrul Maghiar din Cluj și aportul extraordinar al actriței Andrea Spolarics (vă mai aduceți aminte de această actriță formidabilă
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
stilizate în atelierul propriu având expoziții personale de tapiserie la București, în 1934, 1935, 1946, 1970, 1971, respectiv în 1947, la Ankara. A fost o artistă binecunoscută pentru lucrările sale originale de tapiserie și activitatea folcloristică; a fost de asemenea scenografă a teatrului de păpuși și unul dintre fondatorii teatrului Țăndărică. În 1945, lucrează ca scenograf la Teatrul Țăndarică din București, împreună cu Elena Pătrășcanu, intrând astfel în cercul ministrului de justiție comunist, Lucrețiu Pătrășcanu, ceea ce duce la arestarea și condamnarea ei
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
mențiune), Sanda Țăranu (prezentatoare a celei de-a doua ediții, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminița Dobrescu (câștigătoarea Cerbului în 1969), Doina Spătaru (premiată cu mențiune la a treia ediție), Corina Chiriac (deținătoare a Cerbului de bronz în 1971), Teodora Dinulescu (scenografa primei ediții a Cerbului), Carmen Dumitrescu (reporter al TVR), Dumitru Moroșanu și Octavian Iordăchescu (cei care au reluat Cerbul de Aur în 1992), Doru Tufiș (câștigătorul locului I la secțiunea videoclip în 1993), Ricky Dandel (prezentatorul edițiilor 1992, 1993, 1994
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
Hromadka, care vedea în versurile lui Pastior o lance ce străpunge dogmele realismului socialist. La Universitate, grupa sa era supranumită "Grupa Pastior", susține unul din foștii săi colegi bucureșteni, fără indicarea vreunei surse documentare. Locuința sa și a soției sale (scenografa și pictorița Roswitha Capesius) devenise un loc de adunare al unui cerc de prieteni artiști între care poetul student Georg Hoprich (care fusese în anii '60 victima unui proces înscenat, după care a stat mai mulți ani la închisoare), Richard
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]
-
inspirate din cântecele „Supernature” și „In the smoke” ale compozitorului și interpretului francez Marc Cerrone. Autorul muzicii nu este menționat însă pe generic, precizându-se doar că ing. Anușavan Salamanian este autorul coloanei sonore. Costumele personajelor au fost realizate de scenografa Gabriela Bubă (n. 1951), care a colaborat atunci pentru prima oară cu Sergiu Nicolaescu. Ea absolvise Institutul de Arte Plastice din București (1976) și era măritată cu pictorul Adrian Bubă, fost coleg de facultate, care a emigrat în Franța în
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
a emigrat în Franța în 1981. Costumiera și regizorul s-au îndrăgostit unul de celălalt și s-au căsătorit în 1983, între ei fiind o diferență de vârstă de 21 de ani. Cei doi soți au divorțat în 1993, iar scenografa a emigrat în SUA. Gabriela Nicolaescu a afirmat următoarele despre modul în care s-a cunoscut cu regizorul: „Ne-am întâlnit la pregătirile pentru primul meu film, «Duelul». Era 1980. Atunci am debutat. Am fost asistentă, apoi m-am ocupat
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
o galerie pitorească de copii ai străzii (cu mutre și limbaj colorat), o lume interlopă viu pigmentată, cu un pitic-rege al cerșetorilor, cu un olog (iscoadă a milionarilor epocii respective), cu o interpretă insolită, Ana Maria Moculescu, și cu o scenografă în premieră, Gabriela - viitoare - Nicolaescu”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În martie 1939, anchetând misterul spargerii unei bănci, comisarul Moldovan apără un grup de adolescenți infractori, ființe delicate și vulnerabile
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
(n. 14 martie 1940, București, d. 28 februarie 2011, Franța) a fost o regizoare și scenografă română de filme de animație. s-a născut la data de 14 martie 1940 în orașul București. A absolvit Facultatea de Arte Plastice și Institutul de Arte Frumoase, Secția Muzeologie. A fost angajată apoi la Studioul "Animafilm". În anul 1971
Luminița Cazacu () [Corola-website/Science/306186_a_307515]
-
Maria Elena Viviane Eva Bjørnson (n. 16 februarie 1949, Paris - d. 13 decembrie 2002, Londra) a fost o scenografă de teatru. Era pe jumătate româncă. Mama ei, Mia Prodan, era originară din Cluj și făcuse studii la Sorbona. Tatăl ei a fost un om de afaceri norvegian, Bjørn Bjørnson, al cărui bunic era dramaturgul câștigător al Premiului Nobel pentru
Maria Elena Bjornson () [Corola-website/Science/298200_a_299529]
-
arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești. A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola, cu scenografa Ioana Gărdescu și cu jurnalista Helga Reiter. Fiul celei de-a treia soții (al unui scriitor din fosta RDG), regizorul Thomas Ciulei, a devenit fiul lui adoptiv. Trupul său a fost incinerat.
Liviu Ciulei () [Corola-website/Science/297517_a_298846]
-
este scenografa română de operă, balet, teatru și film. În 1973, a absolvit Liceul de Muzică și Arte Plastice Octav Băncilă din Iași, după care a studiat la Institutul de Arte Plastice din București, secția scenografie, pe care l-a absolvit în
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
de Arte Plastice din București, secția scenografie, pe care l-a absolvit în 1981. A obținut Titlul de doctor în teatrologie în 2010 la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (UNATC) A lucrat ca scenografa la Studiourile de Film Buftea între 1981-1984. Din 1984 este angajată că scenografa a Operei Naționale din București. Lucrează și că scenograf la Operă comică pentru copii din București. Este profesor asociat UNATC și la Universitatea Națională de Arte București
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
1981. A obținut Titlul de doctor în teatrologie în 2010 la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (UNATC) A lucrat ca scenografa la Studiourile de Film Buftea între 1981-1984. Din 1984 este angajată că scenografa a Operei Naționale din București. Lucrează și că scenograf la Operă comică pentru copii din București. Este profesor asociat UNATC și la Universitatea Națională de Arte București (UNARTE). „Trestia gânditoare”, regia Silviu Purcărete T.Mic. „Exilații”J.Joice, regia Ivan
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
ai secolului al XX-lea, colaborând totuși și cu alți regizori precum Gheorghe Vitanidis și Mircea Daneliuc. Ea a lucrat în anii 1991-1993 ca scenograf la Teatrul de Nord din Satu Mare. Gabriela și Sergiu Nicolaescu au divorțat în 1993, iar scenografa și-a păstrat numele. Ea a emigrat în același an în SUA, obținând ulterior și cetățenia americană. Acolo a realizat costumele la filmul "The Taste of Heaven" (1995) regizat de Tony Gerber, precum și decorul și costumele pentru 11 piese de
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
producții de film. și-a descris copilăria și încercarea să de a-și găsi părinții săi biologici ulterior în viața de adult, în românul sau autobiografic, "Just After Dreaming" (titlu în suedeză: "När bârneț lagt sig"). El este căsătorit cu scenografa Catharina Ehrnrooth, cu care are doi copii, Ellen și Arthur.
Michael Nyqvist () [Corola-website/Science/331003_a_332332]
-
de UNITER. Scenariile sale au fost montate și de alți regizori în teatre din Europa precum Royal Court din Londra, Schaubühne din Berlin, Kammerspiele din München, Royal Dramatic Theatre din Stockholm, în SUA, Canada, America de Sud, Japonia, Israel, Burundi, Istanbul etc. Scenografa Dorothee Curio s-a născut în Berlin, a studiat scenografie la Academia de Arte din Berlin și la Universitatea de Arte și Design din Helsinki. Din anul 2000 începe să creeze scenografie și costume ca artist independent pentru producții în
„Artist Talk”, noul spectacol al Gianinei Cărbunariu, în premieră la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105844_a_107136]