205 matches
-
a reacționat, anunțând că donează două lucrări valoroase din colecția personală, a fost impresionantă“, ne-a relatat pictorul Andrei Medinski, coordonator al campaniei M.C.C. în Timiș, în calitate de consilier al Direcției pentru Cultură. La rândul lor, Andrei Medinski și soția sa, scenografa și pictorița Geta Medinski, se numără printre cei dintâi donatori timișoreni. Solicitării ministeriale i-au mai răspuns prompt artiștii Ana Adam, Dacian Andoni, Iulia Dinescu, Petru Galiș, Constantin Grangure, Octavian Maxim, Romul Nuțiu, Marieta Pamfil, Linda Saskia Menczel, Elena și
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
Gombrowicz, la Teatrul Național din Timișoara, bazîndu-se pe comunicarea sa cu textul, pe un instinct teatral, mai degrabă decît pe prea puținii actori din trupă. O piesă complicată, pe de o parte, amprenta marelui spectacol al Cătălinei Buzoianu și al scenografei Lia Manțoc, din anii '80, de la Teatrul Mic, pe de altă parte, și un debut care avusese loc nu cu mult timp în urmă. O piatră de încercare trecută cu inspirație, prin harul lucrului cu actorul. Esențial, totuși, pentru un
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
zgomotoase, suculente prin ineditul lor. În acest sens, coregraful se dovedește a fi dublat de un talentat regizor care a transpus cu rafinament spiritul românesc, local al acestei comedii celebre. La realizarea noii producții au colaborat fructuos: Marfa Axenti (o scenografă care a gândit funcțional și sugestiv decorul dar și costumele), Pușa Darie, care a lucrat minuțios rostirea textului de către balerini, aducându-i la performanța de a fi și buni actori, Dorina Cotorobai și Sergiu Cotorobai, asistenți de regie. La terminarea
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
preexistente, ci este integral invenția unui regizor. Și cum invenția sa este o reușită, Royal Fashion este un dar făcut Operetei și nouă, tututror spectatorilor, de Dan Puric. Și mai sunt două persoane care au contribuit la calitatea acestui dar: scenografa Corina Grămoșteanu (un fior ne trece pe șira spinării când, în spatele grupului familiei țarului, înveșmântat în alb, coboară, pe rând, lungile fâșii roșii din fundal, care anunță oroarea) și Doina Levintza, cu minunatele costume create de ea, cu adevărat regale
Royal Fashion by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6313_a_7638]
-
în pregătire la T.G.S.T. Teatrul German de Stat Timișoara a început în această săptămână repetițiile la montarea „Mireasa din Messina”, o tragedie cu coruri de Friedrich Schiller, sub coordonarea regizorului german Bernd Guhr, din Leipzig. Decorurile și costumele sunt creația scenografei Geta Medinski, de la Teatrul Național Timișoara. Cele două premiere (dată fiind distribuirea dublă a trei roluri principale) vor avea loc în 30 septembrie și 2 octombrie 2005. Proiectul este realizat în colaborare cu Consiliul Local Timișoara și Institutul pentru Relații
Agenda2005-35-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284118_a_285447]
-
Spania. Repetițiile aveau loc în aer liber, într-o veche mănăstire desafectată, iar pentru a se câștiga timp, s-a hotărât ca el vestuario - costumele - să fie create chiar în sat, de către croitorese locale. Astfel încât le-am însoțit pe Velica - scenografa spectacolului - și pe Cătălina la cele două femei. Închid ochii și văd aidoma. Croitoresele locuiau undeva, mai la margine, în pueblo. (Trebuie să spun că-n Spania aceste pueblos - sate - nu arată ca la noi; sunt mici orășele asfaltate, cu
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
aidoma. Croitoresele locuiau undeva, mai la margine, în pueblo. (Trebuie să spun că-n Spania aceste pueblos - sate - nu arată ca la noi; sunt mici orășele asfaltate, cu restaurante, librării și spații comerciale cochete.) Am ajuns, eram trei femei: regizoarea, scenografa și eu. Poarta masivă din lemn, de care atârna o aldaba, termen de origine arabă reprezentând ciocănelul cu care bați spre a-ți anunța prezența, în lipsa soneriei moderne. Am apăsat o dată, nimic. Încă o dată, tot nimic. Când, ușor enervate de
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
la 6 ani: băiețelul, frumușel foc, se vede că făcea parte dintr-o familie înstărită; era elegant, îngrijit îmbrăcat, singurul puști cu pălărie. * La etaj, unde pe vremea poetului era grânarul, sunt găzduite azi expoziții. Ce văd? Costume realizate de scenografa portoricană Gloria Saéz în 1978, când a avut loc premiera mondială a piesei El público în Puerto Rico, fiindcă în Spania piesa aceasta s-a jucat abia în 1981. Modernitatea piesei, tematica ei - homosexualitatea - reprezentând un impediment în dictatura franchistă. Descopăr
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
pașii în profesiune și în viață. Iar Vlad Mugur era Cavalerul frumos și nebun al marilor aventuri. Nici un loc nu a mai fost la fel după trecerea lui vulcanică. Îl regăsesc pe Vlad Mugur în spiritul lui conservat în atelierul scenografei Lia Manțoc. Te privește șugubăț de peste tot și lumea devine suportabilă. Talentul ei fără margini țîșnește din schițele-fragment din ce au lucrat împreună. Poate ca nimeni altcineva, Vlad Mugur a crezut în Lia Manțoc ca artist autentic și i-a
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
și bine pus la punct, fotoliile spectatorilor, așezarea lor regulată și numerotată. (Mi-am amintit, nu doar pentru că am văzut-o la reprezentație pe Cătălina Buzoianu, de spectacolul ei cu Pelicanul și de locul formidabil de la Sala Dalles "organizat" de scenografa Lia Manțoc. Nu mai există nici o urmă. Totul a dispărut, ca și cînd n-ar fi fost). Scenografia și, mai mult decît atît, amplasarea specială a unui text fundamental poate fixa definitiv, în conștiința privitorului, o punere în scenă, imaginea
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
a spectatorilor a împietrit. Chipuri ciudate - bărbați cu joben și monoclu, femei în rochii cu dantelă - sînt pictate de Adriana Grand, iar pictura îmbracă, în loc de covor roșu, podiumul-scenă. Acest element de decor, desfășurat pe orizontală este pandantul cortinelor pictate de scenografă și prezente în mai toate spectacolele sale. El crapă, se desface ca bucățile de carton ale unui puzzle pe timpul spectacolului. E un fel de cronică vizuală a vremurilor. Apropo de timp, de trecerea lui, de ieșirea din el și de
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
baroc, care poartă destinul lui Faust de la austeritate, pe fîșia îngustă, vie și verde, paradisiacă spre tărîmul infernului plăcerii, unde totul mai este posibil o dată. Și pentru ultima dată. Din lumea cenușie și devitalizată a bibliotecii lui Faust, uniformizată cromatic, scenografa Lia Manțoc aduce o culoare clară, negrul din fracul lui Mefisto, și, apoi, contrastul cromatic, movul intens, care țipă păcatul prin respirația taftalelor. Impresionant. "O, lună plină, de-ai vedea Azi ultima durere-a mea"... Am regretat imens că Ilie
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
15 și de la ora 18, reșițenii vor prezenta publicului timișorean spectacolul cu îndrăgita comedie clasică „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Montarea poartă semnătura regizorului Ion Mircioagă, care a asigurat și ilustrația muzicală. Decorurile și costumele au fost realizate de scenografa Florica Zamfira. Din distribuție fac parte Marian Treț, Ștefan Abrudan, Mălina Petre, Delia Lazăr, Sorin Fruntelată, Mihai Vântu, Marica Herman, Constantin Bery, Florin Ruicu. Vineri, 6 februarie, tot de la orele 15 și de la 18, Teatrul „G. A. Petculescu” va prezenta
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
Andersen, „Motanul Încălțat“, după frații Grimm și Charles Perrault, și „Prințul Instalator“, după Hans Christian Andersen. Muzica, incluzând fragmente savuroase de operetă, este compusă special pentru acest proiect de Cári Tibor. Decorurile, păpușile și recuzita sunt creația triplei laureate UNITER, scenografa Adriana Grand. În distribuție, Carmen Mărginean, Adina Doba, Ovidiu Calbău, Mircea Moș, Izabela Cotescu, Cristian Bordaș. Dacă avanpremiera a avut loc la mijlocul acestei săptămâni, premiera oficială se va petrece la deschiderea stagiunii Teatrului de Marionete. Între timp însă, spectacolul a
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
acordate prin decret prezidențial unor personalități culturale și-a avut o consistentă componentă timișoreană, căci nu mai puțin de 11 artiști ai Teatrului Național Timișoara au fost onorați la Cotroceni cu ordinul Meritul Cultural. Proaspeții medaliați sunt regizorul Ioan Ieremia, scenografa Geta Medinski, actorii Traian Buzoianu, Daniel Petrescu, Claudia Ieremia, Damian Oancea, Ana Ionescu, Mihaela Murgu, Luminița Stoianovici, Cristian Szekeres, Luminița Tulgara. Ei sunt astfel simbolic răsplătiți pentru întreaga carieră, cu toții dedicându-și în covârșitoare măsură efortul creator scenei timișorene și
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
instituțiilor culturale sau ale uniunilor de creație, alegerile fiind apoi girate de Comisia de Cultură a C.J.T. Trofeele Pro Cultura 2003 vor fi decernate scriitorilor Cornel Ungureanu și Paul-Eugen Banciu, tenorului Corneliu Murgu și violoncelistei Alexandra Guțu, graficienei Lidia Ciolac, scenografei Emilia Jivanov, actorilor Bernd von Bomches și Balázs Attila. Trofeele sunt opera sculptorului Luigi Varga. Aflată la a doua ediție, ceremonia de decernare va avea loc în 16 decembrie, la ora 16, în sala Colegiului Național de Artă „I. Vidu
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]
-
tocmai cei care s-au înfruntat cu el pe diferite subiecte. Pentru că știu să aibă criterii și să nu amestece planurile. Cred că spectacolul de anul acesta a avut ținută, s-a bucurat de un decor extrem de teatral, (realizat de scenografa Theodora Dinulescu) de o regie animată, îmbibată de un aer american (semnată de Cornel Todea), fiind unul dintre cele mai reușite de pînă acum. Dar artiștii n-au prea venit. I-am admirat mereu pe Olga Tudorache, Marin Moraru, pe
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
baroc, care poartă destinul lui Faust de la austeritate, pe fîșia îngustă, vie și verde, paradisiacă spre tărîmul infernului plăcerii, unde totul mai este posibil o dată. Și pentru ultima dată. Din lumea cenușie și devitalizată a bibliotecii lui Faust, uniformizată cromatic, scenografa Lia Manțoc aduce o culoare clară, negrul din fracul lui Mefisto, și, apoi, contrastul cromatic, movul intens, care țipă păcatul prin respirația taftalelor. Impresionant. "O, lună plină, de-ai vedea Azi ultima durere-a mea"... Am regretat imens că Ilie
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
pe care îl prețuiesc și de care mă leagă o seamă, importantă, de persoane și de amintiri. (Hora iubirilor de la Teatrul Nottara rămîne un spectacol selectat de memoria mea afectivă, fără rețineri). N-am reușit să-mi decodific nici spațiul scenografei Diana Ruxandra Ion, colaboratoare fidelă a regizorului. Siluetele bărbătești din fundal - ipostazele lui Kurt? - planul înclinat - zona în care se obține “libertatea interioară”? - duce spre o cabină de duș, unde are loc un continuu și bine găsit ritual aproape purificator
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
l In memoriam Doina Almășan Popa La doar o zi după ce în Galeria Fundației Interart Triade a fost vernisată expoziția retrospectivă a eminentului pictor timișorean Gabriel Popa (1937-1995), în data de 17 februarie a trecut la cele veșnice văduva artistului, scenografa și pictorița Doina Almășan Popa (1937-2003). Duminică, 9 martie, de la ora 12, Galeria Fundației Interart Triade va găzdui vernisajul expoziției de pictură „Timp suspendat“, dedicată memoriei regretatei artiste plastice. Pe simeze vor fi expuse peisaje, naturi statice cu flori, compoziții
Agenda2003-10-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280770_a_282099]
-
1937-2003). Duminică, 9 martie, de la ora 12, Galeria Fundației Interart Triade va găzdui vernisajul expoziției de pictură „Timp suspendat“, dedicată memoriei regretatei artiste plastice. Pe simeze vor fi expuse peisaje, naturi statice cu flori, compoziții tematice. Despre personalitatea și opera scenografei și a pictoriței Doina Almășan Popa va vorbi pictorul și criticul de artă Ciprian Radovan. Flautistul Gianluca Vanzelli și chitaristul Ionuț Dorobanțu vor susține un recital muzical, cu piese adecvate momentului. Alături de lucrările Doinei Almășan Popa, în casa Fundației Interart
Agenda2003-10-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280770_a_282099]
-
din „Leonce și Lena”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca Cea mai bună actriță în rol secundar: Ana Ciontea, pentru rolul Mama tânărului din „Avalanșa”, Teatrul Național București Premiul pentru întreaga activitate: actorul Ilie Gheorghe, actrița Coca Bloos, regizorul Tudor Mărăscu, scenografa Gabriela Nazarie, criticul Ion Cazaban (Premiile Senatului UNITER) Premiul special pentru teatru de păpuși: Aneta Forna Christu Premiul special pentru muzică de teatru: Gabriel Bassarabescu Premiul special pentru coregrafie - Andras Lorant Premii speciale pentru proiecte inedite și realizări remarcabile - „Teatru
Gala Premiilor UNITER () [Corola-journal/Journalistic/5623_a_6948]
-
ca punct de pornire unul dintre marile romane postbelice ale literaturii române: „Scrinul negru“ de George Călinescu. Adaptarea Adei Lupu, care semnează și regia spectacolului, cu titlul „Scrinul negru sau Manifestul broaștei țestoase“, are considerabile atuuri în colaborarea cu distinsa scenografă Emilia Jivanov, laureată UNITER pentru excepționala carieră, și cu valorosul muzician Horea Crișovan, care semnează sound-designul. „În montarea Adei Lupu, Obiectul lasă loc Semnului, arhitectura se spațializează, devine o arhitectură a timpului, din al cărei angrenaj face parte oricare dintre
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
și una de nopți“. În 1958, UNESCO a instituit Medalia Internațională de Aur Andersen, iar anul 2005 îi poartă, cu onoare, numele. Ingenuitatea lumii sale e cu totul înflorită în spectacolul arădean, în micuța „căruță cu povești“ imaginată de ilustra scenografă Adriana Grand ca un teatru adevărat, dar... pe măsura copiilor. Montarea cuprinde „Prolog“ din operele lui Hans Christian Andersen, „Motanul Încălțat“, după Frații Grimm și Charles Perrault, „Prințul Instalator“, după Hans Christian Andersen. Maratonul muzical 48 de ore l Cu
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
la economia de piață, la cerere și ofertă: nu subevaluați prețul oalelor pentru care au fost topite pălăria lui Caragiale și vestonul lui Lenin! La Matache, măcelarul Că tot veni vorba de Caragiale. Nu demult mergeam în mașină cu o scenografă dată naibii de talentată. Oprim la un stop. Eu habar n-aveam unde sîntem. Mă uitam în gol. În decorul ăsta trebuie montat Caragiale astăzi!" Deschid ochii mari și privesc, a cîta oară, suprarealismul laolaltă cu postmodernismul, o pată a
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]