350 matches
-
Neprocedând astfel, Editura Uniunii Scriitorilor a greșit serios. Printr-o muncă mai conștiincioasă, mai plină de dragoste, E.P.L.A. ar fi putut da o imagine mai aproape de realitate a tinerei noastre poezii, o armă de preț a construcției noastre socialiste”. Împotriva schematismului și optimismului steril În poezia noastră nouă4: „O problemă cardinală a artei este aceasta: ce anume din infinitatea de manifestări ale realității trebuie să oglindim În scrisul nostru, pentru ca acesta să vorbească inimilor și minților omenești, pătrunzându-le de emoția
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să le-o transmitem (emoție ce conține o concepție despre viață, o atitudine și un Îndemn). Arta formalistă manifestă predilecție pentru tot ce e formă moartă. Pictura decadentă e linie, culoare și nimic altceva, muzica e sunet, iar poezia-cuvânt. (Ă). Schematismul a fost numit boală infantilă a literaturii. Unii l-au explicat numai prin lipsa de meșteșug a tinerilor poeți. De fapt, rădăcinile nu-i sunt numai În lipsa de cultură; el provine Înainte de toate din Îndepărtarea de realitate, iar meșteșugul artistic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cultură; el provine Înainte de toate din Îndepărtarea de realitate, iar meșteșugul artistic cel mai rafinat nu se valorifică decât În practica de oglindire artistică a vieții, În lucrări literare. Poetul care nu cunoaște temeinic viața, nu poate scăpa de schematism. (Ă). Ă Eugen Frunză În poezia Un viitor candidat de partid. Aici, el Își propune să ni-l prezinte pe Matei Firoi, un muncitor care visează să ajungă membru de partid. Zugrăvirea unui asemenea om e o treabă cu totul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viața. Tot ce au Împrumutat de la oamenii reali e numele și unele date biografice nesemnificative. Așa Încât, cei ce vorbesc În bucățile respective, nu sunt personajele, ci poeții. Ele reproduc doar, ca niște aparate, discursurile acestora. (Ă). O altă formă a schematismului mult răspândită, este aceea de a enumera alandala Într-o piesă versificată, toate problemele actualității. Concludentă este În această privință poezia Cântecul Congresului pentru pace pe care o semnează N. Țațomir În lașul nou, nr. 5-6 (septembrie 1950), În care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mircești În ceea ce are el mai „veșnic tânăr și ferice”. Este neîndoios că asemenea poezii nu vor produce niciodată efectul dorit În mijlocul țărănimii muncitoare, care nu urăște nimic mai mult decât vorbele „mari” și gratuite. (Ă). S-a văzut că schematismul rezultă Înainte de toate din reflectarea palidă a realității (Ă). La schematism ajung mai ales poeții tineri, care nu au cultură, nu Învață de la clasici cum să sesizeze mișcarea vieții și cum s-o fixeze În imagini. (Ă). Cunoașterea reală, științifică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neîndoios că asemenea poezii nu vor produce niciodată efectul dorit În mijlocul țărănimii muncitoare, care nu urăște nimic mai mult decât vorbele „mari” și gratuite. (Ă). S-a văzut că schematismul rezultă Înainte de toate din reflectarea palidă a realității (Ă). La schematism ajung mai ales poeții tineri, care nu au cultură, nu Învață de la clasici cum să sesizeze mișcarea vieții și cum s-o fixeze În imagini. (Ă). Cunoașterea reală, științifică a realității este posibilă numai cu ajutorul științei marxist-leniniste, singura care nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
românească, nr. 5, 1950) integrează un episod despre: «Chiaburul cu ochi de pâclă și smoală, cu fruntea turtită, mustața pe oală, și greu bârdâhanul de pântec răsfrânt pe brâu-i de piele cu ținte de-argintă». (Ă). După părerea noastră, schematismul și idilismul pătrund mai ușor În poezie acolo unde lipsește preocuparea de a reda omul nou al vremii noastre. (Ă). În literatura noastră actuală, chipul personajului negativ e mai adânc oglindit decât al eroului pozitiv. Cauza nu este alta decât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuvinte goale «ce din coadă au să sune», spunea pe bună dreptate Eminescu. E ușor, dar nu folosești oamenilor muncii prin exercitarea unei astfel de Îndeltiniciri sterpe. (Ă). Necunoașterea vieții și lipsa de cultură determină a altă deviere de la realism: schematismul. Dintre cele mai caracteristice poezii schematice care s-au scris pe tema păcii, se cuvine să fie amintită una, intitulată Strajă Păcii a Petrei Duțu. Nici această poezie nu reușește să ne comunice măcar un singur aspect real al luptei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reînviere a defunctului „trăirism” - duce la abateri grave de la principiile realismului socialist. Nu este greu de Înțeles că acest original „principiu” de creație: „eu și tema”duce de-a dreptul la individualism, neexcluzând totodată - fie evitarea studiului realității și deci schematismul, fie etalarea măruntelor impresii personale și deci intimismul. O asemenea orientare a călăuzit - mai mult sau mai puțin conștient - pe unii poeți, atunci când au Început să se refere În multe poezii, mai degrabă la plimbările lor În realitate și la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de astăzi. (Ă). Tineretul nostru așteaptă de la scriitori cărți care să contribuie la educarea lui patriotică, la cultivarea celor mai bune tradiții de luptă ale poporului”. Lovite de nulitate sunt și alte creații, care Încă nu reușesc să se sustragă schematismului, naturalismului, psihologismului; și asta În condițiile În care „minerul Ciupea Ioan (Ă) și echipa sa au terminat planul anual” Încă din iulie, ne informează Mihai GAFIȚA 30: „Suntem abia intrați În a doua jumătate a anului și minerul Ciupea Ioan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Învață că În artă, generalul ajunge să comunice În mod convingător adevărul vieții, numai când se prezintă sub forma particularului, când Îndeplinește și condiția particularului, a specificului. (Ă). Se impune Însă o cercetare metodică a diferitelor forme de manifestare a schematismului. În primul rând să examinăm câteva producții literare sub aspectul conținutului, al materialului de viață pe care-l exprimă. Este izbitor faptul că În literatura noastră personajul cel mai frecvent este personajul șovăielnic, cel cu multe și felurite Îndoieli. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a acestei continue repetări? În primul rând se crează cititorilor impresia că viața patriei noastre este săracă și simplă, că omul nou al patriei noastre este un om cu un conținut sufletesc sărac. (Ă). Cea mai bună cale pentru combaterea schematismului este fără Îndoială apropierea de viață, cunoașterea oamenilor și a faptelor lor. În legătură cu problema materialului, a problemelor din viață abordate de literatură, se mai pot face și alte observații. Unele din operele literare care oglindesc construirea socialismului la sate, ajung
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spiritul socialismului. (Ă). În nuvela Uzina vie de Al.Sahia sunt schițate câteva din trăsăturile care abia În epoca noastră se dezvoltă nemăsurat și devin Însușirile de bază ale caracterului omului socialist. (Ă). Nu se poate separa, deci, analiza manifestărilor schematismului În tematică și compoziție, de analiza manifestărilor lui În construirea imaginilor artistice și invers. Dacă am făcut-o, totuși, a fost pentru necesități de ordin metodologic și pentru că, În general, conținutul precede forma, prefigurează forma. Lucrul acesta este deosebit de important
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
episoade din operele lor, care nu dau decât o palidă imagine a realității, o viziune schematică asupra vieții. (Ă). A discuta numai ideile unei cărți, Înseamnă a da o palidă impresie despre perspectiva cărții. (Ă). O deficiență care ține de schematism, constă În faptul că unele personaje apar În operele literare doar pentru a-și debita un discurs, pentru a spune câteva lozinci. (Ă). Zugrăvirea veridică a rolului determinant al comuniștilor, scriitorii noștri l-au realizat Într-o mică măsură. Astfel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mică măsură. Astfel este Munteanu, secretarul organizației de partid În piesa Cetatea de foc. (Ă). Același lucru se poate spune și despre Leonte, secretarul județenei, În Temelia, Maftei din Drum fără pulbere. (Ă). Cum se manifestă, Însă, În operele literare schematismul În prezentarea comuniștilor? Ei par adăugați acțiunii, introduși din afară, nu legați prin toate firele de acțiunea personajelor, de rolul personajelor. (Ă). În alte opere, comunistul se caracterizează prin aceea că ține discursuri cu orice prilej. De acest neajuns suferă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
același Eugen Campus dar și În paginile Almanahului literar din Cluj; primul nu reține, ca aspect pozitiv, decât sugestia din titlu: Încrederea În forța comuniștilor, aspect cu totul umbrit de multele slăbiciuni ale cărții; dincolo, mai bemolizat se vorbește despre „schematism”, abstractism, retorism, dar și despre „ampla reconstituire a vieții deținuților politici din lagărul de la Târgu Jiu”; reproducem din aceste comentarii, În note32. CRITICA ȘI AUTOCRITICA CRITICII LITERARE Impresionism, formalism, schematism, dogmatism, lipsă de stil, exprimare neglijentă, ori greoaie, ori savantă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multele slăbiciuni ale cărții; dincolo, mai bemolizat se vorbește despre „schematism”, abstractism, retorism, dar și despre „ampla reconstituire a vieții deținuților politici din lagărul de la Târgu Jiu”; reproducem din aceste comentarii, În note32. CRITICA ȘI AUTOCRITICA CRITICII LITERARE Impresionism, formalism, schematism, dogmatism, lipsă de stil, exprimare neglijentă, ori greoaie, ori savantă, lipsă de patos critic și alte lipsuri se resimt din plin și În critica literară, nu numai În poezia și proza anului. Lucrul nu ne miră pentru că, din 1948 Încoace
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bolile criticii literare o fac Înșiși criticii literari, deși Își aduc contribuția și câțiva scriitori. Dacă În revistele din capitală contribuțiile sunt anemice: Mihai Gafița la Vatra Românească (nr. 5, nr. 7) În contextul demascării proletcultismului În poezie, respectiv a schematismului În proză, Marcel Breslașu și V.Nicorovici la Contemporanul, În schimb Almanahul literar din Cluj susține o adevărată campanie „pentru Înlăturarea unor neajunsuri ale criticii literare”. Dar să citim dovezile În ordinea producerii lor. Primele lipsuri sunt dezvăluite de George
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
va medita Aurel Martin asupra acestor Întrebări depinde eliberarea lui de formalism, impresionism și efectuarea muncii sale Într-un fel nou. Necunoașterea suficientă a vieții și a literaturii, precum și slaba calificare profesională, l-au dus adesea pe George Munteanu la schematism. În cronica intitulată Un cântec nou al anilor acestora (Almanahul literar, an.I, 1950, p.86-93) autorul Întocmea un rezumat școlăresc al poeziilor strânse de Veronica Porumbacu În culegerea intitulată Anii aceștia. George Munteanu Înregistra cuminte temele care au reținut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezii, criticul ia bucățile și le confruntă nu cu viața ci, pe rând cu fiecare din cele trei condiții. Astfel, el constată că mulți din poeții ieșeni nu cunosc Îndeajuns viața. Prin urmare, ei vor cădea bineînțeles În formalism și schematism. Mai constată că nivelul lor cultural nu e prea ridicat și astfel explică de ce, În loc să-și Însușească În mod creator experiența clasicilor, ei Își Însușesc doar expresii, metafore dintrânșii. În fine, D.Costea constată că poeții tineri ieșeni stăpânesc prea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În numărul precedent, nr. 13, dec. 1950). În: Almanahul literar, Cluj, nr. 1-2 (14-15), ian.-feb.1951 3. S. Damian. - Pe marginea volumului „Zece poeți tineri”. (E.P.L.A., 1950). În: Viața românească, nr. 3, mart. 1951 4. Dumitru C. Micu. - Împotriva schematismului și optimismului steril În poezia noastră nouă. (Rubrica: „Pentru o largă discuție asupra problemelor de bază ale poeziei noastre”). În: Almanahul literar, Cluj, nr. 3 (16), mart. 1950 5. Mihai Gafița. - Împotriva manifestărilor proletcultistce În literatură. În: Viața românească, nr.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața românească, nr. 3, mart. Dan Petrașincu. - Literatura fantasticului. În: Flacăra, nr. 16 (172), 19 apr. S.Damian. - Câteva probleme În legătură cu literatura pentru tineret. În: Contemporanul nr. 263 (42), 19 oct. Mihai Gafița. - Împotriva schematismului În literatură. În: Viața românească, nr. 7, iul. Eugen Campus. - Aici s-au Înfruntat două lumi. În: Viața românească, nr. 11, nov. Eugen Campus. - Luptând pentru fericirea oamenilor. Ibidem, nr. l, ian.: „Nu poate fi prețuită Îndeajuns inițiativa unor scriitori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a lui Zelțer, Anton sau Andrei. E regretabil că În desfășurarea acțiunii ei nu apar mai des, fiind ținuți de autor oarecum În umbră, Într-un fel de „conspirativism”. (Ă). În ce privește așadar construirea eroului pozitiv, romanul suferă adesea de un schematism și abstractism, uneori retorism - mai ales atunci când e vorba să prezinte trăsăturile tineretului revoluționar. Puțin mai reliefați apar În roman comuniștii mai vechi; de asemenea scriitorul izbutește să scoată la iveală trăsăturile luptătoarei proletare. (Ă). Atunci când această crustă aparentă ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
socialist (RS). Tematic, literatura P a glorificat munca și proletarul („omul nou”), a impus o serie de șabloane: muncitorul În salopeta albastră, strungul, uzina, munca, revolta antiburgheză, imaginea sărăciei și a exploatării etc. Odată cu P, Își Începe cariera literatura lozincardă, schematismul, șablonizarea tipologică, expresia literară accesibilă (cu scopul lărgirii audienței proletare și literare). Teoretic și principial, realismul socialist a renegat proletcultismul, dar spiritul proletcultist, obsesiile și clișeele acestuia s-au manifestat printr-o serie de creații artistice, până spre mijlocul deceniului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
socialistă și la istoria „progresistă” (pre-comunism, ilegalitate). Direcțiile În sine puteau genera o literatură autentică dacă transfigurarea literară n-ar fi aplicat la nivelul viziunii auctoriale și al tipizării, schema apologie-denigrare; tezismul principial a falsificat realitatea, generând, inevitabil: manierism, formalism, schematism, literatură pedestră, facilă. Un rol important În impunerea și demonstrarea superiorității RS a revenit criticii literare marxiste. Critica r-s are la bază formula critică a lui C.Dobrogeanu-Gherea care, Începând cu 1948, va sta la baza calapodului analitic r
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]