325 matches
-
un anumit număr de fapte. După ce vom fi definit orice act de referință ca pe o construcție operată în și prin discursul unui locutor și ca pe o (re)construcție a unui interpretant, vom vorbi despre reprezentarea discursivă (Rd) sau schematizare 3. Vom localiza în [A] problema evaluării valorii de adevăr a enunțurilor în funcție de două regimuri pragmatice: cel al vericondiționalității care se sprijină pe opoziția dintre adevărat, și fals/mincinos, și cel al ficționalității, care apare în regim de nici adevărat
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
află în fraza nucleu. Am vorbit mai sus (cap. 2, § 1.3.) de diferența dintre circumstantial și CD. În toate cazurile vedem că extensia propoziției reușește să umple o Rd. Interpretantul este cel care construiește o Rd, pornind de la enunțuri (schematizare), de la finalitățile sale (scopuri, intenții), de la reprezentările sale psihosociale ale situației, de la enunțător și de la lumea textului, precum și de la preconstructele sale sociale (Grize 2004 și Adam 1999, cap. 4). Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: "Entre énoncé et énonciation: la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
consens presupus a fi atins. 5.3. Structura secvenței J.-B Grize și-a sprijinit de timpuriu definiția de "structură generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) pe prezența a doi "operatori". Un prim operator (DE CE) face trecerea de la o schematizare inițială (Sch.i) care prezintă un obiect complex, la o schematizare care pune o problemă (Sch.pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Grize și-a sprijinit de timpuriu definiția de "structură generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) pe prezența a doi "operatori". Un prim operator (DE CE) face trecerea de la o schematizare inițială (Sch.i) care prezintă un obiect complex, la o schematizare care pune o problemă (Sch.pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea: Schema 23 Sch.i DE CE? [p] Sch.pb DEOARECE [q] Sch
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
doi "operatori". Un prim operator (DE CE) face trecerea de la o schematizare inițială (Sch.i) care prezintă un obiect complex, la o schematizare care pune o problemă (Sch.pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea: Schema 23 Sch.i DE CE? [p] Sch.pb DEOARECE [q] Sch.expl Obiect complex Problemă Explicație Schematizarea inițială (Sch.i) fiind adeseori subînțeleasă, trebuie avute în vedere două tipuri de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea: Schema 23 Sch.i DE CE? [p] Sch.pb DEOARECE [q] Sch.expl Obiect complex Problemă Explicație Schematizarea inițială (Sch.i) fiind adeseori subînțeleasă, trebuie avute în vedere două tipuri de DE CE?: cele care reiau un element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Sch.expl Obiect complex Problemă Explicație Schematizarea inițială (Sch.i) fiind adeseori subînțeleasă, trebuie avute în vedere două tipuri de DE CE?: cele care reiau un element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor. Structura canonică completă este deschisă de un DE CE interogativ interogație adevărată în dialoguri sau interogație falsă (numită și "retorică") în structurile monologale -, urmată de unul sau mai multe răspunsuri în DEOARECE, ca în T3
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
operator [DE CE] introduce prima macro-propoziție obligatorie P.expl.1, iar al doilea [ DEOARECE] aduce a doua macro-propoziție obligatorie P.expl.2. În general, urmează o a treia macro-propoziție de ratificare P.expl.3. Ansamblul este adesea precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale, cu rolul de a introduce obiectul problematic (P.expl.0) pe care-l tematizează întrebarea în DE CE (?) care corespunde macro-propoziției P.expl.1: Schema 24 P. explicativă 0: Schematizare inițială SECVENȚĂ De ce p? P. explicativă 1: Problemă (întrebare) EXPLICATIVĂ Deoarece q
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P.expl.3. Ansamblul este adesea precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale, cu rolul de a introduce obiectul problematic (P.expl.0) pe care-l tematizează întrebarea în DE CE (?) care corespunde macro-propoziției P.expl.1: Schema 24 P. explicativă 0: Schematizare inițială SECVENȚĂ De ce p? P. explicativă 1: Problemă (întrebare) EXPLICATIVĂ Deoarece q P. explicativă 2: Explicație (răspuns) P. explicativă 3: Ratificare 5.3. Sfîrșitul unui discurs politic de Giscard d'Estaing Punerea în practică a acestui model preformatat de împachetare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
explicativă a soldaților. Întrebarea legitimă pe care le-o adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p]? și răspunsul cu DEOARECE [q]. Schematizare inițială a unui obiect complex Schematizare a problemei Schematizare explicativă Rezoluție DE CE? PENTRU CĂ Armată puternică Totuși zdrobită Întrebarea pusă de copii Întrebare pusă soldaților "Ce s-a întîmplat?" Căutarea cauzelor Răspunsul soldaților "Am fost înșelați" Explicație Închiderea (75c) totodată evaluare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care le-o adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p]? și răspunsul cu DEOARECE [q]. Schematizare inițială a unui obiect complex Schematizare a problemei Schematizare explicativă Rezoluție DE CE? PENTRU CĂ Armată puternică Totuși zdrobită Întrebarea pusă de copii Întrebare pusă soldaților "Ce s-a întîmplat?" Căutarea cauzelor Răspunsul soldaților "Am fost înșelați" Explicație Închiderea (75c) totodată evaluare finală [P.expl. 3] și "morală a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p]? și răspunsul cu DEOARECE [q]. Schematizare inițială a unui obiect complex Schematizare a problemei Schematizare explicativă Rezoluție DE CE? PENTRU CĂ Armată puternică Totuși zdrobită Întrebarea pusă de copii Întrebare pusă soldaților "Ce s-a întîmplat?" Căutarea cauzelor Răspunsul soldaților "Am fost înșelați" Explicație Închiderea (75c) totodată evaluare finală [P.expl. 3] și "morală a povestirii" comportă un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
autor (n.tr.). 1 Pentru o definiție a co-enunțării, vezi capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999). 1 2 2 3 Dezvoltarea care urmează se sprijină pe capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999: 101-118) care reia conceptul fundamental de schematizare al lui J.-B. Grize: "Conceptul cheie al logicii naturale [...] este cel de schematizare, deci de reprezentare discursivă" (Grize 1996: 79). În paginile care urmează reprezentarea discursivă (Rd) este întotdeauna echivalentă cu schematizarea. 3 4 Pentru definițiile acestor figuri, vezi
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textuelle (Adam 1999). 1 2 2 3 Dezvoltarea care urmează se sprijină pe capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999: 101-118) care reia conceptul fundamental de schematizare al lui J.-B. Grize: "Conceptul cheie al logicii naturale [...] este cel de schematizare, deci de reprezentare discursivă" (Grize 1996: 79). În paginile care urmează reprezentarea discursivă (Rd) este întotdeauna echivalentă cu schematizarea. 3 4 Pentru definițiile acestor figuri, vezi Marc Bonhomme: Les figures clés du discours, Seuil, coll. Mémo nr. 98, 1998. 4
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1999: 101-118) care reia conceptul fundamental de schematizare al lui J.-B. Grize: "Conceptul cheie al logicii naturale [...] este cel de schematizare, deci de reprezentare discursivă" (Grize 1996: 79). În paginile care urmează reprezentarea discursivă (Rd) este întotdeauna echivalentă cu schematizarea. 3 4 Pentru definițiile acestor figuri, vezi Marc Bonhomme: Les figures clés du discours, Seuil, coll. Mémo nr. 98, 1998. 4 5 5 6 6 7 Această traducere, care poate părea stranie, este justificată în J.-M. Adam și U
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în dificultatea de a aplica o schemă preconstruită decât în situația de a acorda o reală atenție logicii specifice textului respectiv. Vom reveni la această logică, redând o schemă simplificată a structurii argumentative a textului publicitar pentru Mir Rose. Această schematizare, relativ simplă, permite rezolvarea unui punct esențial al problemelor pe care le-am întâlnit în precedentele reprezentări ale acestui text. Rămâne acum să stabilim cât putem de clar diferitele mișcări argumentative, revenind la principalele suporturi inferențiale. Conectorul argumentativ DAR, aflat
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe recunoașterea faptului că textul este o unitate prea eterogenă pentru a putea fi supusă reducției tipologice. În opinia lui J.-B. Grize "structura generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) este următoarea: un prim operator [DE CE] determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a putea fi supusă reducției tipologice. În opinia lui J.-B. Grize "structura generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) este următoarea: un prim operator [DE CE] determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e (O-e). Secvența explicativă a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e (O-e). Secvența explicativă a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem faptul că schematizarea inițială (S-i) este de cele mai multe ori subînțeleasă, putem spune că această structură corespunde primei părți din schema prevăzută de Danielle Coltier (1986
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e (O-e). Secvența explicativă a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem faptul că schematizarea inițială (S-i) este de cele mai multe ori subînțeleasă, putem spune că această structură corespunde primei părți din schema prevăzută de Danielle Coltier (1986: 8): Faza interogativă + Faza de rezolvare + Faza concluzivă Aceasta ne conduce către structura secvențială de bază pe
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1987a: 72) și pe care o completez aici, ținând seama de schimbarea inițială facultativă despre care vorbește J.-B. Grize și pe care o notez aici P. explic. 0 (adică macro-propoziție explicativă 0): Secvența explicativă prototipică: 0. Macro-propoziție explicativă 0: schematizare inițială 1. De ce X ? (sau Cum ?) Macro-propoziție explicativă 1: Problemă (întrebare) 2. Pentru că Macro-propoziție explicativă 2: Explicație (răspuns) 3. Macro-propoziție explicativă 3: Concluzie-evaluare Primul operator [DE CE] introduce prima macro-propoziție, al doilea [PENTRU CĂ] aduce cu sine o a doua macro-propoziție, și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
regăsim, în general, așa cum observă D. Coltier, o a treia macro-propoziție care poate fi fie transferată la începutul secvenței, fie elidată (efect de elipsă), iar ansamblul, așa cum nota J.-B. Grize, este adeseori precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale destinate să aducă în prim-plan obiectul problematic pe care îl tematizează macro-propoziția pe care o voi nota cu [P. expl. 1]. Să observăm, drept prim exemplu de actualizare o secvenței prototipice, acest pasaj dintr-un articol de ziar
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fenomene de plasare a operațiilor și de ordonare a macro-propozițiilor. Operatorul DE CE poate fi foarte bine implicit (secvența 2), el poate, de asemenea, să apară în funcție de conținutul întrebării care se pune (secvența 1). Aceasta se situează, într-adevăr, după descrierea schematizării inițiale P. expl. 0 (a) și după schematizarea obiectului problematic P. expl. 1 (b). Urmează firesc (fără formularea explicită a operatorului DE CE) schematizarea explicativă (P. expl. 2) care aduce în prim plan obiectul explicat (O-e): Secvența 1: P. expl.
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a macro-propozițiilor. Operatorul DE CE poate fi foarte bine implicit (secvența 2), el poate, de asemenea, să apară în funcție de conținutul întrebării care se pune (secvența 1). Aceasta se situează, într-adevăr, după descrierea schematizării inițiale P. expl. 0 (a) și după schematizarea obiectului problematic P. expl. 1 (b). Urmează firesc (fără formularea explicită a operatorului DE CE) schematizarea explicativă (P. expl. 2) care aduce în prim plan obiectul explicat (O-e): Secvența 1: P. expl. 0: Propoziția (a) = S-i [O-i] DE CE
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să apară în funcție de conținutul întrebării care se pune (secvența 1). Aceasta se situează, într-adevăr, după descrierea schematizării inițiale P. expl. 0 (a) și după schematizarea obiectului problematic P. expl. 1 (b). Urmează firesc (fără formularea explicită a operatorului DE CE) schematizarea explicativă (P. expl. 2) care aduce în prim plan obiectul explicat (O-e): Secvența 1: P. expl. 0: Propoziția (a) = S-i [O-i] DE CE P. expl. 1: Propoziția (b) = S-q [O-q] (PENTRU CĂ) P. expl. 2: Propozițiile de la
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]