325 matches
-
află în raport de dependență" (1988, p. 6). De fapt, frazele acestei treceri alcătuiesc un întreg, raporturile dintre ele fiind marcate prin forme anaforice, adverbe și conjuncții de coordonare. Prin urmare, structura periodică din (2) poate fi reprezentată astfel: Această schematizare explică asocierile din cadrul perioadei. Componentele care figurează pe același nivel (pe aceeași linie orizontală) fac parte din același rang ierarhic. Ierarhizarea enunțurilor arată că [P3] se leagă, nu de enunțul care o precedă (adică de [P2']), ci direct de [P1
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Propoziție 37-39, 41, 42, 101 Publicitate 25, 36, 48, 140 Referință 37, 70, 148, 153, 174 Reformulare 31, 32, 90, 100, 138 Relație (punere în) 52, 55, 71, 85, 89 Reprezentări 37, 72, 108, 121, 138, 143 Rezistență 45, 46 Schematizare 83, 85 Strategie editorială 45, 46 Supracopertă 23, 36, 135 Temă-titlu 85, 87, 89-91, 99, 100, 136-138 Tematizare (operațiune de) 86, 87, 91, 178 Text 15, 20, 21, 33, 35, 42, 43, 55, 155 Tipologie 39, 40 Titluri 11, 22
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în dificultatea de a aplica o schemă preconstruită decât în situația de a acorda o reală atenție logicii specifice textului respectiv. Vom reveni la această logică, redând o schemă simplificată a structurii argumentative a textului publicitar pentru Mir Rose. Această schematizare, relativ simplă, permite rezolvarea unui punct esențial al problemelor pe care le-am întâlnit în precedentele reprezentări ale acestui text. Rămâne acum să stabilim cât putem de clar diferitele mișcări argumentative, revenind la principalele suporturi inferențiale. Conectorul argumentativ DAR, aflat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe recunoașterea faptului că textul este o unitate prea eterogenă pentru a putea fi supusă reducției tipologice. În opinia lui J.-B. Grize "structura generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) este următoarea: un prim operator [DE CE] determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a putea fi supusă reducției tipologice. În opinia lui J.-B. Grize "structura generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) este următoarea: un prim operator [DE CE] determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e (O-e). Secvența explicativă a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e (O-e). Secvența explicativă a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem faptul că schematizarea inițială (S-i) este de cele mai multe ori subînțeleasă, putem spune că această structură corespunde primei părți din schema prevăzută de Danielle Coltier (1986
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e (O-e). Secvența explicativă a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem faptul că schematizarea inițială (S-i) este de cele mai multe ori subînțeleasă, putem spune că această structură corespunde primei părți din schema prevăzută de Danielle Coltier (1986: 8): Faza interogativă + Faza de rezolvare + Faza concluzivă Aceasta ne conduce către structura secvențială de bază pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1987a: 72) și pe care o completez aici, ținând seama de schimbarea inițială facultativă despre care vorbește J.-B. Grize și pe care o notez aici P. explic. 0 (adică macro-propoziție explicativă 0): Secvența explicativă prototipică: 0. Macro-propoziție explicativă 0: schematizare inițială 1. De ce X ? (sau Cum ?) Macro-propoziție explicativă 1: Problemă (întrebare) 2. Pentru că Macro-propoziție explicativă 2: Explicație (răspuns) 3. Macro-propoziție explicativă 3: Concluzie-evaluare Primul operator [DE CE] introduce prima macro-propoziție, al doilea [PENTRU CĂ] aduce cu sine o a doua macro-propoziție, și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
regăsim, în general, așa cum observă D. Coltier, o a treia macro-propoziție care poate fi fie transferată la începutul secvenței, fie elidată (efect de elipsă), iar ansamblul, așa cum nota J.-B. Grize, este adeseori precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale destinate să aducă în prim-plan obiectul problematic pe care îl tematizează macro-propoziția pe care o voi nota cu [P. expl. 1]. Să observăm, drept prim exemplu de actualizare o secvenței prototipice, acest pasaj dintr-un articol de ziar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fenomene de plasare a operațiilor și de ordonare a macro-propozițiilor. Operatorul DE CE poate fi foarte bine implicit (secvența 2), el poate, de asemenea, să apară în funcție de conținutul întrebării care se pune (secvența 1). Aceasta se situează, într-adevăr, după descrierea schematizării inițiale P. expl. 0 (a) și după schematizarea obiectului problematic P. expl. 1 (b). Urmează firesc (fără formularea explicită a operatorului DE CE) schematizarea explicativă (P. expl. 2) care aduce în prim plan obiectul explicat (O-e): Secvența 1: P. expl.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a macro-propozițiilor. Operatorul DE CE poate fi foarte bine implicit (secvența 2), el poate, de asemenea, să apară în funcție de conținutul întrebării care se pune (secvența 1). Aceasta se situează, într-adevăr, după descrierea schematizării inițiale P. expl. 0 (a) și după schematizarea obiectului problematic P. expl. 1 (b). Urmează firesc (fără formularea explicită a operatorului DE CE) schematizarea explicativă (P. expl. 2) care aduce în prim plan obiectul explicat (O-e): Secvența 1: P. expl. 0: Propoziția (a) = S-i [O-i] DE CE
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să apară în funcție de conținutul întrebării care se pune (secvența 1). Aceasta se situează, într-adevăr, după descrierea schematizării inițiale P. expl. 0 (a) și după schematizarea obiectului problematic P. expl. 1 (b). Urmează firesc (fără formularea explicită a operatorului DE CE) schematizarea explicativă (P. expl. 2) care aduce în prim plan obiectul explicat (O-e): Secvența 1: P. expl. 0: Propoziția (a) = S-i [O-i] DE CE P. expl. 1: Propoziția (b) = S-q [O-q] (PENTRU CĂ) P. expl. 2: Propozițiile de la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
O-i): { clește de foc, obiect de fier, bară de fier, obiecte magnetizate}, se dă P. Expl. 1: {clește de foc, obiecte de fier, bară de fier, obiecte magnetizate, aceasta fără ca vreun magnet să se afle prin apropiere}; în fine, schematizarea explicativă (S-e), în ultima macro-propoziție P. Expl. 2, adaugă un nou element fascicolului constitutiv al obiectului problematic: { clește de foc, obiectul de fier, bara de fier, obiectele magnetizate, fără ca prin apropiere să fie vreun magnet, obiecte situate în câmpul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
probleme: mașinile de spălat vasele, aragazele, frigiderele și congelatoarele sunt făcute ca să dureze, întocmai mașinii de spălat de la lacul de Gaube. Radiola Aparate electrocasnice fără probleme Primele două paragrafe sunt dominate de un proces descriptiv care situează o primă reprezentare (schematizarea S-i a lui J.-B. Grize, P. expl. 0 afirm eu). Prin incluziuni succesive de tip metonimic, facem trecerea de la Pirinei la muntele Vignemale, apoi lacul de Gaube și pensiunea Doamnei Seyrès, pentru a ajunge, în sfârșit, la mașina
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Monde din 29-30 ianuarie 1978. După patruzeci de minute, președintele Republicii Franceze de la acea vreme își întrerupe discursul pentru a da, în mod vizibil, un ton solemn la ceea ce avea să rostească. În discursul său există, mai întâi, o primă schematizare (S-i = P. Expl. 0): propoziția (P. Expl. 1) aduce cu sine o schematizare unei problematici (S-q) care se verifică prin operatorul DE CE: "[b] Am vorbit, după cum ați putut deja să vă dați seama, cu o oarecare gravitate în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vreme își întrerupe discursul pentru a da, în mod vizibil, un ton solemn la ceea ce avea să rostească. În discursul său există, mai întâi, o primă schematizare (S-i = P. Expl. 0): propoziția (P. Expl. 1) aduce cu sine o schematizare unei problematici (S-q) care se verifică prin operatorul DE CE: "[b] Am vorbit, după cum ați putut deja să vă dați seama, cu o oarecare gravitate în ton. [c] Trebuie să vă spun de ce." Găsim aici mai degrabă un proces de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de Paris 1757. 39 Paginile 26-28 din Sur Racine, Paris, Le Seuil, coll. Points. Britannicus, traducere de Dinu Bondi și Radu Popescu, in Racine, Teatru, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1959, pp. 187-188.(n.tr.) 40 Revăd aici schematizarea propusă în Adam și Petitjean, 1989, și în mai multe articole anterioare. 41 Reiau aici sinteza analizei din Adam și Petitjean, 1989. Jean Racine, Andromaca, Teatru, Editura De Stat pentru Literatură și Artă, 1959, traducere de Petru Manoliu, p. 88
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ei. Memoria individuală conține experiențe personale, care sunt în mare parte greu de articulat. În acest sens, "imaginile din amintirea oricărui individ vor fi mai bogate decât imaginile colective, care vor fi, prin comparație, mai schematice, dar, cu toate acestea, schematizarea nu presupune o pierdere a calității senzoriale a imaginilor, întrucât imaginile și ideile din memoria socială păstrează încă atât semantica mixtă, cât și caracteristicile senzoriale"59. Considerând că memoria grupului se manifestă atât prin mituri și povești, cât și prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ruga) Omul și creatorul Ionesco nu poate ignora o realitate: „Divinul se ascunde în adâncul absolut al ființei noastre”, „adâncul absolut al lumii”. „Neașteptatul”, „Nesperatul”.și-atunci, „când desenez, sunt realist”, iar „simplele elemente de desen” devin „ființe”. Subtilitatea unor schematizări, premergătoare materializării unei prezumtive picturi, eventual, un avant-art. Uneori, artistul își consideră schițele niște „monștri”, niște „caraghioși”, chipuri „diforme”, „caricaturale”, „invenții copilărești”. Lor li se alăturăși-acel „copac al răului” (desenul de la pagina 22). Schițări ale ludicului, dar de o subtilă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
poate încheia în această apoteoză...” (Scaunele) Copacul este vizualizat în mai multe ipostaze, precum un catarg al răului (desenul de la pagina 54), „care-și împrăștie Iăpturile”, apoi (în desenul de la pagina 58), însăgetat înspre magma străbună, înspre origini, prin câteva schematizări, pentru unele ramuri. Incitantă este viziunea copacului (de la paginile 64-65) cu ramuri-tușe îngroșate îndreptate învolt înspre huma care l-a/ne-a creat, amintindu-ne și de finalul sonetului lui Ion Barbu: „în toamna 145 lui, copacul se-nclină către
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
necesare subiectului. Cît despre atributul communis, el înseamnă generalitatea, universalitatea, așadar perenitatea acestor argumente. Permanentizarea locurilor comune a favorizat crearea trăsăturilor de topică care la rîndul lor au permis, prin operații de transfer, aplicarea acestor argumente-tip la cazuri particulare. Schematizarea, permanentizarea și aplicabilitatea, acestea erau condițiile îndeplinite pentru formarea de modele de gîndire și de expresie: [...] Pentru toate cele ce vor urma este deosebit de important să stabilim cu precizie locurile și părțile sistemului de predare a retoricii în care se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ordonate în scheme. Ordinea apariției elementelor definiției (nomenclatură și predicate) se supune, bineînțeles, unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza schematizării descriptive. Să ne amintim, mai întîi, că însăși noțiunea de schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza schematizării descriptive. Să ne amintim, mai întîi, că însăși noțiunea de schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6 cu privire la "schemă", subliniind cele patru caractere fundamentale ale oricărei schematizări
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6 cu privire la "schemă", subliniind cele patru caractere fundamentale ale oricărei schematizări: a) o schematizare nu oferă decît o descriere sumară: "în funcție de scopul pe care și-l propune, ea nu reține decît esențialul suprimînd (...) elementele parazitare". Această primă definiție se aplică perfect descrierii; am putea crede că este concepută tocmai pentru definirea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]