10,690 matches
-
o potrivi într-o poziție convenabilă, e nevoie de un ghemotoc de șervețele. Noroc că încăperea este luminată și de un neon. Lucru care face posibilă admirarea unei reproduceri din Kandinski pe peretele cu ușa. A, pardon, nu e o schiță nonfigurativă pe verde, ci o igrasie mai veche, uscată, care a fisurat pelicula subțire de var. Pe peretele de răsărit, o icoană de hârtie cu Fecioara Maria și Pruncul. Lângă paturi, trei dulapuri masive de fier. Cu sertare, mai mult
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
Să exemplificăm. Autorul vorbește adesea studenților de violența (nu numai de limbaj) a românilor de după 1989, despre degradarea civic-morală a unui popor ce se laudă cu un creștinism chiar al etnogenezei sale; într-o călătorie cu trenul paginile par o schiță caragialescă) observă obedienta lingușire a unor români față de străini, față de tot ce înseamnă occident; la un simpozion din New York - unde se prezenta Dicționarul Scriitorilor Români, Aurora Cornu, acum stabilită de mulți ani în Occident, disprețuiește în limbaj violent literatura României
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
ediție și postfață, 1991), Alexandru Davila (Vlaicu Vodă - ediție și c.v., 1998), Petre Pandrea (Memoriile mandarinului valah - ediție și c.v., 2000), Ion Pillat și Perpessicius (Antologia poeților de azi, vol. I-II, ediție și fișier bibliografic, 2000), I.L. Caragiale (Momente. Schițe - prefață și ediție, 2002), George Coșbuc (Poezii, ediție și c.v., 2007). Ave, domnule Ion Nistor, din Promoția Centenar a Universității București! 24 ianuarie 2011
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
ființa lui se accentua. Se hotărî să meargă la parter. Nu mai putea suporta starea aceasta de incertitudine. * * * Câinele simți cum ușa se deschide fără zgomot. Stăpânul casei cu lumânarea În mână, privea prostit la mișcarea lor, fără a putea schița nici un gest. În cadrul ușii apărură trei ființe ciudate, Înfășurate-n mantii argintii. Ochii, fața nu se putea zări (continuare) din cauza unor căști enorme, terminate Într-un fel de coroane cu fire lungi, tremurând În licărirea lor, răspândind lumină. Apoi flacăra
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
odată, vor fi date la lumină în toată uluitoarea lor goliciune. Și iată cum subt neînvietoarele străluciri ale marxism leninismului se poate totuși aciuia în mod dușmănos unii farisei. Toate acestea de mai sus ar forma o incompletă și imperfectă schiță - și utilă totuși - a unei atmosfere în care s-a ivit și pare a se desfășura tot atît de nnefericit un alt caz al operei mele „Meleagridele”, despre care cred că se poate lua o suficientă cunoștință dintr-o recentă
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
i-a constrâns să participe la un experiment: colegii lui trebuiau să-l recreeze pe hârtie. După ce elevii și-au finalizat tema, acesta „a strâns desenele [...] le-a Întors și le-a potrivit În așa fel Încât cotul de pe o schiță a devenit nasul alteia, iar urechea de pe a treia s-a transformat În ochiul celui de-al patrulea desen. Până la urmă, avea să apară o imagine În care fiecare detaliu făcuse cândva parte din contextul său original, contribuind În același
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
În 1857 cu ocazia inaugurării monumentului care Îi Înfățișa pe cei doi mari scriitori germani, Schiller și Goethe. Structural, lucrarea este alcătuită din 3 părți, fapt sugerat Încă din titlul dat de compozitor, O simfonie inspirată de Faust cu 3 schițe ale personajelor după Goethe: Faust, Gretchen și Mefistofel. Prima secțiune - cea care Îl Înfățișează pe Faust - este substanțială, constituindu-se ca o sinteză a Întregii simfonii deoarece multe dintre temele și motivele care apar se vor regăsi de-a lungul
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
sunt apreciate din cauza traducerii nepotrivite, a treia carte românească cu greu va mai ajunge la tipar. Cu ocazia primei întâlniri din noul sezon a Atelierului de Traduceri Literare de la Atena a fost anunțată o nouă reușită, după publicarea volumului „ 7 Schițe IL Caragiale” în limba greacă, Societatea Balkania Contemporană va da tiparului o a doua carte produs al atelierului „Mesogiakes Periplaniseis” („Periplu Mediteranean”). Volumul va vedea lumina tiparului în perioada imediat următoare cu ajutorul Muzeului Brăila și a Editurii Istros. În același
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
vizibilă și inexplicabilă în nici o cheie care ar putea să ne ofere o minimă clarificare. Acest individ greu de apreciat la nivelul comportamentului academic, chiar dacă posedă titlul de prof.univ.dr., de la a măsura el spațiile universității cu centimetrul, neavând încredere în schița de la cadastru, și până la jignirile aduse celor cu care a vorbit, folosindu-se invariabil de formula „Voi nu știți nimic! Nu mă prostiți, când eu văd, cu ochii mei, că ceea ce îmi arătațți ar putea fi aparatura de excepțție de
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
care susțin teza conform căreia Eminescu a menținut intactă puterea de creație, până în ultimele luni de viață, ipoteză abordată într-o lucrare semnată de medicul Ovidiu Vuia6. Acesta pune sub semnul întrebării afirmațiile lui Nicoleanu, autorul înclinând să creadă că schița publicată în ”Fântâna Blanduziei” este o operă originală a lui Eminescu. Fără să prezinte alte dovezi conform cărora această schiță este o creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
o lucrare semnată de medicul Ovidiu Vuia6. Acesta pune sub semnul întrebării afirmațiile lui Nicoleanu, autorul înclinând să creadă că schița publicată în ”Fântâna Blanduziei” este o operă originală a lui Eminescu. Fără să prezinte alte dovezi conform cărora această schiță este o creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere cu acest titlu. La rândul său, Theodor Codreanu 7 se alătură părerii lui Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere cu acest titlu. La rândul său, Theodor Codreanu 7 se alătură părerii lui Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va descoperi o schiță cu acest titlu și acest conținut în bibliografia prozatorului american, povestea rămâne absolut stranie și mă tem că intră în joc uriașa noastră ignoranță în materie de Eminescu.” Răsturnând aceste presupuneri, Teodor Stamatin aduce dovada indubitabilă că textul controversat a
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
povestea rămâne absolut stranie și mă tem că intră în joc uriașa noastră ignoranță în materie de Eminescu.” Răsturnând aceste presupuneri, Teodor Stamatin aduce dovada indubitabilă că textul controversat a fost scris de scriitorul american: ”M. Twain a scris o schiță intitulată ”A Literary Nightmare” (”Un coșmar literar”). Mai târziu, a publicat-o sub titlul ”Punch, Brothers, Punch!” (”Clanț, fraților, clanț”), vrând astfel să mai atenueze încărcătura dramatică și să sublinieze caracterul ei umoristic”.8 În acest context, dorim să prezentăm
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
editurii canadiene Rose-Belford &co. Aceeași povestire este publicată, cu titlu schimbat, în anul 1878, în cartea ”Punch, Brothers, Punch! And Other Sketches by Mark Twain”( Slote, Woodman & Co, New York, 1878). Revenim la întrebarea esențială: din ce ediție a preluat Eminescu schița lui Mark Twain ? Suntem puși în situația de a alege între următoarele variante posibile: un text în limba germană, conținând această schiță, un text, în limba engleză, presupunând că Eminescu a avut la dispoziție chiar ediția din anul 1878, sau
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
by Mark Twain”( Slote, Woodman & Co, New York, 1878). Revenim la întrebarea esențială: din ce ediție a preluat Eminescu schița lui Mark Twain ? Suntem puși în situația de a alege între următoarele variante posibile: un text în limba germană, conținând această schiță, un text, în limba engleză, presupunând că Eminescu a avut la dispoziție chiar ediția din anul 1878, sau o ediție în limba franceză. Edițiile franceză și engleză au fost probabil procurate de Eminescu din străinătate, în 1884, (pe când se afla
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
a robilor țigani. Dar, să presupunem că nu Eminescu este autorul traducerii din Mark Twain. În acest caz, trebuie să ne reamintim alți posibili traducători, contemporani cu Mihai Eminescu: T. Maiorescu 19 și fiica acestuia, respectiv I.L. Caragiale (”Broasca minunată”, ”schiță americană de Mark Twain”), apărută în revista ”Vatra”20. La rândul ei, Livia Maiorescu-Dimsza, domnișoară de onoare la curtea Reginei Elisabeta, a tradus de timpuriu din același autor american, creațiile sale fiind găzduite de paginile revistei ”Convorbiri Literare”. Titus și
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
un respect sincer față de regina Regina Elisabeta (Carmen Sylva). Despre această relație de strânsă prietenie și admirație reciprocă vorbește și biograful lui Mark Twain, Albert Bigelow Paine ( ”A Short Life of Mark Twain”, Garden City, New York, 1928, p. 21822). În schița ” Does the Race of Man Love a Lord ?”, Mark Twain admiră pur și simplu felul de a fi, de a se purta, al Reginei Carmen Sylva: ”Acea prințesă și poetă germană încântătoare, adorabilă, își aduce aminte că florile codrului și
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Dear Mr. Duneka: „And yet again! Will you please order for me - ”A Real Queen’s Fairy Tales.’ (Carmen Sylva.) Davis & Co., Chicago. & much oblige”. Samuel Clemens. În ceea ce privește explicațiile edificatoare ale distinsului cercetător Horațiu Stamatin, care dovedesc existența reală a schiței intitulate: ”A Literary Nightmare”, facem următoarele precizări: Cartea menționată de domnia sa nu este decât o ediție mai recentă, o reeditare a lucrării cu titlu identic, publicate la New York, în anul 1961, de către Charles Neider, la editura Hanover House, Garden City
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Nightmare”, facem următoarele precizări: Cartea menționată de domnia sa nu este decât o ediție mai recentă, o reeditare a lucrării cu titlu identic, publicate la New York, în anul 1961, de către Charles Neider, la editura Hanover House, Garden City, conținând 136 de schițe, având 772 pagini: ” The complete humorous sketches and tales of Mark Twain now collected for the first time”. Ediția amintită aduna, pentru prima oară, lucări publicate de Mark Twain în diverse ziare și reviste, în perioada 1862 („Curing a Cold
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Twain now collected for the first time”. Ediția amintită aduna, pentru prima oară, lucări publicate de Mark Twain în diverse ziare și reviste, în perioada 1862 („Curing a Cold”) - 1904 (”Italian Without a Master”), inclusiv desene proprii ale marelui umorist, schițele fiind aranjate cronologic, după anul publicării în ziare și reviste americane. Date recente aduc alte dovezi în sprijinul ipotezei că Eminescu a tradus din Mark Twain. R. Kent Rasmussen,25 biograful și editorul operei lui Mark Twain, a publicat în
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Printre misivele incluse în această culegere se află și o scrisoare de la un tânăr din Bacău, trimisă la aproape un deceniu de la moartea marelui nostru poet, în care acesta îi dezvăluie scriitorului american faptul că Eminescu i-a tradus o schiță și, pentru a fi mai convingător, expeditorul băcăuan, nimeni altul decât D.D. Pătrășcanu 27, îi trimite chiar și ziarul unde a fost publicată această traducere a lui Eminescu, sub titlul ”Obsesiune”. Astfel, la 15 februarie 1900, un cititor curajos, care
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Pătrășcanu, un admirator înfocat al lui Mark Twain. De altfel, Eugen Lovinescu, în ”Istoria literaturii române contemporane”, intuiește această trăsătură a operei umoristului moldovean:”Literatura lui D. D. Pătrășcanu nu e satirică, ci umoristică; principiul ei e absurdul. Cele mai multe din schițele lui aparțin filmului american, cu umorul scos din acumularea unei lungi serii de absurdități...”. G. Călinescu, la rândul său, amintește că unul dintre personajele lui D.D. Pătrășcanu, Jean Renaud, imită comportamentul unui personaj dintr-o schiță a lui Mark Twain
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
e absurdul. Cele mai multe din schițele lui aparțin filmului american, cu umorul scos din acumularea unei lungi serii de absurdități...”. G. Călinescu, la rândul său, amintește că unul dintre personajele lui D.D. Pătrășcanu, Jean Renaud, imită comportamentul unui personaj dintr-o schiță a lui Mark Twain. De asemenea, criticul afirmă: ”comicul lui Pătrășcanu aparține foarte puțin umorului propriu zis, adică unei discrete demonstrații de superioritate intelectuală; el e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații mai mult caricate și din mecanizări
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
vocii care ar putea trăda emoțiile care mă cuprind? O asemenea baftă ai ca reporter doar o dată-n viață. Îl iau ușurel pe bătrân și-l întreb mai întâi cum era bunkerul în care se ascundea Führerul. Îmi desenează o schiță, spunându-mi ce destinație aveau camerele în care a avut acces. În stân-ga coridorului erau încăperile familiei Goebbels și centrala telefonică, iar pe dreapta, camerele lui Hitler, camera de ședințe, depozitele, cămările de alimente, băile. Îmi povestește cum era mascată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
număr de 884 utilizatori. Bibliografie selectivă 1. Arhivele Statului Sălaj, Zalău, Fond. Prefectura Sălaj, “Cartea de Aur”, p.38 2. Pop, Rodica, “Organizația mea”. Primăria și Consiliul Local al Orașului Ulmeni, Baia Mare, 2008, p.49 3. Micaș, Lucia, Vicsai, Ioan, “Schița monografică a orașului Ulmeni”, Baia Mare, 2006, p.42 4. Arhivele Statului Baia Mare, Fond. Oficiul Parohial Reformat Ulmeni, dosar nr 3-1904-1912, nr 4-1917 5. Aspecte ale dezvoltării învățământului din Sălaj, Zalău, 1971, p.84 6. Micaș, Lucia, „Istoria localității Ulmeni”, lucrare
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]