316 matches
-
de rodul său”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omil. a V-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 128) „Da, sunt încă stăpâniți de înșelăciune, dar sunt frații noștri<footnote În capitolul Ferirea de comuniunea ereticilor și a schismaticilor, am observat cum Sfinții Părinți îi îndeamnă pe creștinii ortodocși să nu intre în dialog sau în comuniune cu ereticii. Doar tari în credință și în cunoașterea Scripturilor, pricepuți, înarmați cu blândețe, dragoste și îndelungă-răbdare pot combate învățăturile greșite ale
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
este mai ascuns, este mai degrabă un rău prezent. 123. O putere neobosită lucrează astăzi și de multă vreme în toate colțurile Pămîntului, răspîndind semințele cele mai înveninate ale schismei Bisericii lui Dumnezeu. S-a produs din păcate un sistem schismatic; dar schisma nu se vede încă, pentru că nu poate fi văzută pînă ce nu izbucnește; și între timp autorii (mulți dintre care sînt de bună-credință) acestui sistem șoptesc cele mai seducătoare și insidioase cuvinte în urechile principilor din Europa; și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pe o închipuire strict omenească, un rău provenit din ambiția capului Bisericii. Și cum să nu fie seduși monarhii? Ar putea ei fi atît de pătrunzători, atît de detașați, atît de iubitori de adevăr, încît să poată judeca drept sistemul schismatic despre care vorbim și adevărata doctrină a Bisericii? Cu siguranță că nu pot; iar ca să poată găsi adevărul nu au altă posibilitate decît să-și închidă urechile diferiților învățați cărora nu li s-a încredințat nici o sarcină și să și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
oricît de ciudată, care să nu poate fi justificată prin intermediul diferiților teologi sau al Episcopilor sprijinitori ai principelui. Dar nu așa triumfă adevărul. Principele se va regăsi pe sine în sfătuitorii săi și în interesele acestora. Între timp însă sistemul schismatic despre care vorbesc a prevalat, din păcate, și prevalează pe plan universal. Or, ce alt mijloc de prevalare pas cu pas mai există în afara numirii Episcopilor de către principi? Este evident că acolo unde principii s-au implicat în acest sistem
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
despre care vorbesc a prevalat, din păcate, și prevalează pe plan universal. Or, ce alt mijloc de prevalare pas cu pas mai există în afara numirii Episcopilor de către principi? Este evident că acolo unde principii s-au implicat în acest sistem schismatic, aceștia numesc Episcopi persoane de care sînt siguri. Și pentru că această schismă este acoperită precum focul sub cenușă, este clar că nici Papa, care deține rezerva de confirmare a Episcopilor numiți, nu poate evita această ascunsă distrugere a Bisericii, în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a Franței s-ar fi manifestat cu ocazia Concordatului dintre Napoleon și Pius al VII-lea, numai o parte restrînsă a Bisericii acelei națiuni, datorată fericitei incongruențe a acelui unic Cler, care dintr-un orgoliu național a pus bazele sistemului schismatic din Europa, despre care vorbesc, și dintr-un simțămînt de pieta-te, nu ar fi fost fidelă în practică acestei teorii zadarnice. Și dacă acea mică Biserică schismatică nu a reușit să tulbure și să sfărîme întreaga Biserică a acelei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să citească: "Eu mi-am întemeiat Biserica pe piatră". Să creadă, așadar, în Evanghelie. 261 O mărturie a excepțiilor, pentru ca să nu existe vreo suspiciune că favorizez absolutismul politic, este cea a lui Richelieu, care considera Galicanismul ca fiind un sistem schismatic. El descoperea spiritul schismei și în acesta, căci "se presupunea că fiecare Biserică are dreptul să hotărască chestiunile de o asemenea importanță care priveau interesele întregii Bisericii și ale tuturor Statelor creștine; chestiuni, așadar, care nu aparțineau decît tribunalului suprem
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
anumite națiuni, dacă un Episcop, sau un consilier, sau un profesor de teologie îndrăznește nu numai să hotărască, ci să hotărască împotriva practicii înseși a Conciliilor și a Pontifului? Și deci împotriva declarațiilor lor exprese? Nu este acesta un procedeu schismatic? Și poate un principe creștin să fie sigur în sufletul său dacă se sprijină pe părerea unor astfel de învățați? Va putea el să spună că a căutat îndeajuns adevărul, doctrina sfintei Biserici catolice? Va putea să creadă că este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și a administrat optsprezece ani eparhia. În vremea ivirii schismei bulgare - căci se știe că bulgarii s-au rupt de scaunul ecumenic în mod necanonic - Dionisie și colegul său, mitropolitul de la Varna, n-au voit să recunoască autoritatea exarcului bulgar schismatic și în această atitudine a sa a fost sprijinit de populația românească și de cea grecească de pe malul drept al Dunării. De gând avea să-și întindă autoritatea asupra tuturor creștinilor ortodoxi, partea locului cari nu voiesc să recunoască schisma
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aflau sub jurisdicția eclezială a bulgarilor (după ce aceștia s-au creștinat în veacul al IX-lea), au introdus limba slovenească în locul celei românești ca limbă liturgică. Iar mai apoi, ungurii deveniți catolici prin creștinarea regelui Ștefan în anul 1000, "ca schismatici [îi țineau pe români], pentru că țineau legea grecească" (p. 196). Motivul mito-tematic al sacrificiului românesc întru credința creștină capătă primele contururi încă din istoriografia Școlii Ardelene. După cum vom vedea, acesta va fi amplu și intens elaborat ulterior, devenind un nod
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a eliber]rii: doar cei care susțin în mod activ cauza s]racilor vor înțelege credință creștin]. Iisus a opus standardele societ]ții, celor ale Împ]r]ției lui Dumnezeu, fapt ilustrat prin atitudinea fâț] de s]răci, eretici și schismatici (samarinenii), cei lipsiți de moral] (desfrânatele și soții adulteri), cei compromiși din punct de vedere politic (vămeșii), cei respinși de societate (leproșii), cei marginalizați din punct de vedere social și fâț] de femei. Care este înțelesul iubirii la care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
volumul I, Editura Meridian, București, 1986, pp. 40-41. Pentru specificul surselor istoriei mentalităților, vezi Jacques Le Goff, „Les mentalités: une histoire ambiguë”, În volumul Faire de l'histoire, Gallimard, III, Paris, 1974, pp. 82-90. Astfel, pentru Occidentul medieval, outsiderii erau: schismaticii, mongolii, musulmanii și evreii (vezi Jacques Le Goff, Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970). Gradul de alteritate creștea odată cu Îndepărtarea de occidentalul privitor. Se observă Însă că este vorba de o ierarhie a prejudecăților ordonată după criterii preponderent cultural-religioase
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nici cu neamțu’! ține, Doamne, tot așa!»”. Al.I. Amzulescu, op. cit., p. 293. Pentru apusul Europei, Jacques Le Goff, Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, identifică o serie de cercuri succesive de alteritate, În care sunt situați, pe rând, schismaticii, mongolii, musulmanii și evreii, Într-o ierarhie a alterității. Este adevărat Însă că analiza sa se aplică mai ales unor percepții de la nivel elitar, savant, difuzate eventual spre lumea rurală. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 289-292: „Cea fată de frânc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nemulțumirile n-au întârziat să apară: bariera vamală de la Vama determina pe mulți catolici să nu mai vină la biserică (nu aveau biserică în Vama, doar la Câmpulung și Gura Humorului), “iar copiii lor lasă să fie botezați de preoții schismatici (ortodocși-n.a.) și sunt căsătoriți și înmormântați tot de aceștia” <footnote Ibidem, p. 246. footnote> La bariera vămii erau opriți numai călătorii străini, care plăteau pentru ei și pentru animale și mărfuri. Cei din localitatea unde funcționa vama internă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
2004, p. 10; Victor Vascenco, „Meleagurile de obârșie ale rușilor lipoveni”, în Kitaj-Grad, nr. 2-3, 2005.</ref>. Un raport al oficialului rus Nadejdin din 1846 menționează că „din cele două Principate dunărene, doar Moldova, învecinată direct cu Rusia, abundă în schismatici; în Valahia aceștia se află în număr neînsemnat. Atât în Moldova, cât și în celălalt principat, ca de altminteri și în Austria, ei sunt cunoscuți sub numele comun de Lipovan (Lipoveni în graiul local)”. Ca număr, același raport estimează că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sub numele comun de Lipovan (Lipoveni în graiul local)”. Ca număr, același raport estimează că ar fi fost în jur de douăzeci de mii de suflete, deși exactitatea acestei cifre nu poate fi verificată<ref id=”2”>N.I. Nadejdin, „Despre schismaticii de peste graniță (1846) (I)”, pp. 26-27, în Kitaj-Grad, nr. 11-12, 2003. </ref>. Deși imaginea generală a lipovenilor în acest raport din secolul al XIX-lea este mai degrabă denigratoare, având în vedere și poziția oficială a celui care a întocmit
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care o regăsim mai ales în cântecul rusesc (fără să fie un motiv exclusiv)<ref id=”1”>Gentilia Zenovei, „Despre specificul național (etnic)”, în Kitaj-Grad, nr. 5, 2004.</ref>”. Între definiții și denumiri Pentru reprezentanții bisericii oficiale aceștia erau rascolnici - schismatici, „fanatici superstițioși și inculți din punct de vedere religios”, ulterior aceștia au reunit „totalitatea grupărilor religioase și a grupărilor din Rusia care nu au acceptat reformele religioase în secolul al XVII-lea și au devenit oponenți sau inamici ai bisericii
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
această problemă. O parte din credincioșii ortodocși au considerat această reformă ca un atac împotriva credinței și au rămas adepți ai vechiului calendar. Dar, fiindcă majoritatea a fost de partea stilului nou i-au socotit pe cei neadaptați ca fiind schismatici, pentru că s-au abătut atăt de la disciplină cât și de la învățătura de credință adoptată de Biserică. Nu este mai puțin adevărat că și partenerii rămânerii la vechiul stil i-au considerat schismatici pe adepții stilului nou. O dezbinare nu pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
i-au socotit pe cei neadaptați ca fiind schismatici, pentru că s-au abătut atăt de la disciplină cât și de la învățătura de credință adoptată de Biserică. Nu este mai puțin adevărat că și partenerii rămânerii la vechiul stil i-au considerat schismatici pe adepții stilului nou. O dezbinare nu pe motive de fond, ci de formă. Adepții vechiului calendar (iulian) sunt deci, și credincioșii care se închină la biserica din Iași despre care vorbim. Hramul bisericii din Iași este Cuvioasa Parascheva. Construcția
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii săi de generație în problema pascală, referitoare la "inexistența științifică a deciziei sinodale"; la "caracterul ei anticanonic și potrivnic Predaniei"; la "caracterul schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea ajutorului Sfântului Duh fără de care nu pot să desfacă nimic, până la o desăvârșită pocăință
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Integrala publicisticii religioase, p. 160: Vom dovedi aici, în zilele următoare, că punctual de vedere științific în așezarea Paștilor este o aberație condamnată în chip lămurit de Predanie; că hotărârea Sinodului este necanonică și că poartă toate stigmatele unui act schismatic, că ea închide o sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să-l facă partida unionistă a patriarhiei constantinopolitane (sub presiunea, chiar amenințătoare, a instituției basileice) pare și ea să fi împiedicat, pentru aproape un secol, întărirea relațiilor abia configurate. Mai curând apropiat de rezistența religioasă non-unionistă monahală (și de credincioșii "schismatici" din întreg imperiul), "patriotismul ortodox" românesc conferă un anumit specific programului politico-religios și un caracter militant credinței practicate, chiar de dinainte de căderea Constantinopolului (Papacostea 71-127). Imaginarul politic prinde astfel forme originale, consider, la intersecția dintre calcule de strategie diplomatică și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai mare devoțiune și era expus în public în zilele de sărbătoare. În scrisoarea amintită, catolicii din Cotnari cereau Sf. Congregații să prevadă pentru vreo zece locuri din Moldova unde nu erau preoți catolici, pentru a împiedica trecerea romano-catolicilor la schismatici. Aceste locuri erau: Iași, Bacău, Trotuș, Solonț, Huși, Bârlad, Galați, Suceava, Baia, Neamț, Roman. Auzind că a murit în Polonia Episcopul de Bacău, implorau Suveranul Pontif să nu le mai trimită episcopi polonezi pentru că nu stăteau in loco și nu
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
spunea că aici trăiesc mulți catolici neconvertiți de Pr. Paolo Bonnici încă din timpuri străvechi; că nu existau mânăstiri, cu excepția celei din Bacău unde își avea reședința episcopul, ci numai biserici parohiale de care se îngrijea Episcopul; cât despre convertirea schismaticilor era aproape zadarnic să mai speri ceva, fie datorită împotrivirii monahilor greci, cât și instabilității domnitorului care este schimbat după bunul plac al sultanului otoman anual ori cel mult după doi sau trei ani; Iar ceea ce e mai rău e
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
mai da decât după o perioadă de 6 ani in missione laudabiliter peractum. Pr. Petricca, cel care a condus de la distanță cu atâta experiență această sfântă acțiune, nu a avut fericirea să se bucure de rezultate. La Constantinopol, noul patriarh schismatic Kyrillos Kontarios cel care, după cum își amintea Petricca făcuse și semnase un jurământ de credință în prezența sa și a lui Schmidt, rezident în Cezareea, și-a schimbat comportamentul pe neașteptate, iar Vicarul Patriarhal, pentru a se salva - sfătuit în
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]