371 matches
-
mai târzii, de maturitate, scriitorul va aspira la o adevărată camuflare a sacrului În cotidian, la realizarea armoniei Între aceste lumi. (Se reflectă În ele, probabil, echilibrul maturului Eliade În care se armonizează direcții ce păreau a anunța o personalitate schizoidă pe de o parte, pasiunea pentru rigoare a eruditului, pe de alta percepția lumii sub unghiul fabulosului). Domnișoara Christina este un roman „În care atmosfera, ambiguitatea fantasticului este dată nu atât de prezența elementului irațional, miraculos (strigoiul) În narațiune, cât
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
dostoievskian într-o lume paranoică"654), vorbind "ca oamenii", păstrându-și caracterul și confruntându-se cu probleme palpabile (Fantastic Four își pierd sediul pentru neplata chiriei, Spiderman este hăituit de către propria sa identitate și se găsește într-o continuă încordare schizoidă)655, astfel încât publicul să se poată identifica mai ușor cu preferații săi. Succesul imediat al noii formule narative îi asigură ascensiunea lui Stan Lee și impunerea Marvel ca unul din cei doi coloși producători de comics.656 De altfel, în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
îl determină pe Mort Weisinger să constate cu cinism că "Superman este într-adevăr invulnerabil, de vreme ce a supraviețuit atâtor scenarii proaste").781 Alan Rey îl consideră "marea fantasmă americană a ultimei jumătăți de secol XX, pudibond, maniheist, fetișist, paranoic, sadogmatic, schizoid", acuzat de fascism, "omul alb, bunul american care te privește direct în ochi, bărbatul cu frunte pătrată și nas drept, cu trup atletic, care se erijează în protagonistul neobosit al moralei establishment-ului" (cu toate că Goebbels îl demoniza, ca fiind erou
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
executat la acea dată. Aristotel Popescu a murit, spun supraviețuitorii, în poziția obligatorie, în timp ce Dan Dumitrescu a răbufnit abia în momentele dinaintea trecerii în neființă, exclamând: „Ah, Doamne, cum m-ați înșelat!”1, dovedind totuși că atitudinea sa era una schizoidă. Au mai existat cazuri de adoptare a convingerilor comuniste și după încetarea acțiunii de demascare, însă numai pe perioada detenției, explicabile prin lipsa informațiilor despre ce s-a întâmplat cu Țurcanu. În cele mai multe situații, persoanele în cauză au fost rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
i-o va indica, va încerca să îl îndrume spre o rugăciune personală și obiectivă, în care să nu se limiteze la contemplarea propriei mizerii, ci cu ajutorul căreia să mediteze și la ideea regenerării. i) Penitentul cu tulburare de personalitate schizoidă. Este o persoană liniștită, timidă, ascultătoare, suprasensibilă la critici și limitată în relațiile cu celălalt. Trăiește adesea sentimente de singurătate și de înstrăinare față de cei din jur. Preferă activitățile solitare, în care se poate preocupa mai mult de lectură, de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simte în dificultate când este în prezența altora, mai ales în prezența persoanelor de sex opus și emană o neîncredere de fond. De fapt, aceasta este caracteristica sa de bază: neîncrederea și nesiguranța, lucruri care îl conduc la însingurare. Persoana schizoidă este indiferentă la laude sau la critici și exprimă foarte puține emoții. La prima vedere, poate da impresia că totul este la locul său, dar, discutând cu ea, se poate observa că de fapt ceea ce spune nu este adevărat, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înțelegeau mare lucru din preocupările sale științifice. Anghel și Iosif, în cartea lor de portrete, consideră insistența lui Gruber în studiul sinesteziei poetului Neculai Beldiceanu un fel de "sminteală donchuijotescă" ce se întâlnește frecvent la persoanele cu profil de personalitate schizoid. Chiar și Titu Maiorescu a dovedit prin reacțiile sale surprinzătoare față de realizările tânărului universitar ieșean că nu a înțeles mare lucru din importanța studiului sinesteziei. Proiectul laboratorului indică un om de știință pasionat foarte bine pregătit în domeniul psihometric și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
subtip al izolării. 9) Traducerea englezescului supression și a termenilor francezi répression și mise à l’écart. 10) Mecanism figurând în DSM III-R sub numele de reverie autistă. Vaillant utilizează pentru una dintre apărările imature denumirea de fantezie sau fantezie schizoidă. 11) Pentru Vaillant, întoarcerea către propria persoană este sinonimă cu agresiunea pasivă, mecanism figurând în DSM III-R și DSM-IV. 12) În lista lui Valenstein, retragerea este definită ca deplasarea (removal) interesului sau afectului de la un obiect. Retragerea are două fațete
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cursul vieții adulte (stabilit în urma unor observații pe termen lung): 1) Prima categorie este aceea a apărărilor psihotice, care include proiecția delirantă, distorsiunea și refuzul psihotic. 2) A doua categorie este cea a apărărilor imature, șase la număr: proiecția, fantezia schizoidă, ipohondria, agresiunea pasivă, activismul (acting-out) și disocierea (sau refuzul nevrotic). Vaillant precizează că exclude din această categorie mai multe apărări imature - precum clivajul, devalorizarea, idealizarea sau identificarea proiectivă -, cunoscute și ca apărări care distorsionează imaginea și care sunt desemnate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care predomină fantasma: „Aspectul gândit (dorit) era pur și simplu susținut în mod halucinant”. În practica sa, Klein a reușit să pună în lumină relațiile fantasmatice pe care sugarul le întreține cu mama. În articolul intitulat „Note asupra câtorva mecanisme schizoide” (1946/1980), ea evocă identificarea proiectivă, alături de clivajul eului și al obiectului, ca fiind ansamblul defensiv precoce al eului, instalat pentru a lupta împotriva angoaselor intolerabile de singurătate și de separare trăite în timpul poziției schizo-paranoide. „Deși această descriere se aplică
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ambivalenței, reprezentare pur și simplu evacuată în fantasma de identificare proiectivă. În acest fel, refularea este evitată. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Klein realizează prima descriere a mecanismelor de identificare proiectivă într-un articol intitulat „Note asupra câtorva mecanisme schizoide” (1946/1980). Această orientare psihopatologică inaugurală pune accentul pe aspectul imediat și radical pe care îl poate îmbrăca identificarea proiectivă ca apropiere forțată a obiectului, de unde și un anumit grad de pericol atunci când funcționează în mod exclusiv. Segal (1967/1987
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
intelectualizare, spune același autor, poate fi calificată drept patologică mai ales dacă se instalează mult prea devreme sau dacă se prelungește la nesfârșit. „Dacă o identificăm la copil în stare latentă, este semn rău. Acesta poate fi semnul unei personalități schizoide” (Sandler, 1980/1985). Dar dacă intelectualizarea nu mai dispare? Freud (1937a/1987) vede în aceste mecanisme „care nu sunt anulate după ce au scos eul din încurcătură în anii dezvoltării sale” un infantilism, întrucât „eul de acum puternic al adultului continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în cazul personalității isterice, în percepția realului se infiltrează o serie de reprezentări imaginare, iar reveriile romanești, fixațiile amoroase fără speranță și proiectele irealiste sunt cât se poate de frecvente (Lansier și Olivier-Martin, 1993). Un alt tip de patologie - personalitatea schizoidă - este caracterizată printr-o tendință spre visare, spre izolare, „spre abandonul vieții practice în favoarea vieții interioare... Încă din copilărie, schizoidul dă dovadă de predilecție pentru tot ceea ce face omul să mediteze și să viseze (lecturile)... Este un visător treaz” (Lafon
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
speranță și proiectele irealiste sunt cât se poate de frecvente (Lansier și Olivier-Martin, 1993). Un alt tip de patologie - personalitatea schizoidă - este caracterizată printr-o tendință spre visare, spre izolare, „spre abandonul vieții practice în favoarea vieții interioare... Încă din copilărie, schizoidul dă dovadă de predilecție pentru tot ceea ce face omul să mediteze și să viseze (lecturile)... Este un visător treaz” (Lafon, 1973). Îngrijorător aici nu este atât excesul cantitativ al reveriei, cât preferința manifestată pentru activitatea imaginară în detrimentul vieții reale. Sartre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
afectivă, din restricție în relațiile sociale și activități exterioare și din supunere pasivă în fața evenimentelor, care permite unei persoane să suporte o situație foarte dificilă 52. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Definiția de mai sus este foarte apropiată de descrierea personalității schizoide așa cum apare ea în DSM III-R (1987/1989): „Mod general de indiferență la relațiile sociale și de restricție a registrului afectiv”. Însă diferența esențială între retragerea apatică și personalitatea schizoidă este că aceasta din urmă este permanentă, în timp ce prima, asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Definiția de mai sus este foarte apropiată de descrierea personalității schizoide așa cum apare ea în DSM III-R (1987/1989): „Mod general de indiferență la relațiile sociale și de restricție a registrului afectiv”. Însă diferența esențială între retragerea apatică și personalitatea schizoidă este că aceasta din urmă este permanentă, în timp ce prima, asemenea celorlalte mecanisme de apărare, apare doar în anumite circumstanțe, fiind însoțită, în plus, de o perturbare a activității. Dantzer (1991) remarcă faptul că probabilitatea apariției acestei „apărări fundamentale” poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a spiritului mic-burghez, a cetățeniei, nu putea fi oprit. Asta deoarece, așa cum a constatat sociologul Pavel Câmpeanu, forțele de productie capitaliste, relațiile de productie socialiste și suprastructura politico-juridică precapitalista, feudala au condus, per ansamblu, la un mod de productie totalmente schizoid, încremenit în contradicțiile sale permanentizate, pe care Câmpeanu le numește incompatibilități. Chiar dacă Ceaușescu atrăgea atenția asupra necesității că organele partidului să nu le înlocuiască în activitățile practice pe cele ale statului, așa cum se întâmplă deseori, din rațiuni de eficiență, rapiditate
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
ce nu am puterea să uit de Irina Nechit 53 este poate una dintre cele mai elocvente ilustrări ale dezimaginării: "Greșește cel ce mă vede/ cu văi înflorite în stânga/ și cu peisaje pictate în dreapta". Stânga și dreapta nu sunt secțiunile schizoide ale unui topos imaginar, la fel cum nici văile înflorite și peisajele pictate nu sunt imagini decât în vederea care "greșește". A vedea imaginându-ți că vezi, în proiecția unui act intențional, înseamnă a-ți da un obiect al vizibilului circumscris
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
arată ca fiind apreciați de către profesori ca puțin sociabili, pasivi, apatici, cu un randament școlar scăzut (John et al , 1982; Samenoff et al, 1984; Alanen, 1994). Toate aceste tulburări se accentuează odată cu instalarea pubertății cu apariția unei structurări de personalitate schizoidă mai clară, cu dificultăți de inserție socială și familială, cu retard în dezvoltarea afectivă, ideații bizare eșec școlar. Cu toate acestea nu toți viitorii schizofreni par să prezinte un asemenea model evolutiv cu antecedente coborând până în copilărie iar rezultatele acestor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
medicale sau psihologice, cât și din relatările aparținătorilor și anturajului apropiat al probanzilor. Configurația personalității s-a dovedit aparent normală în 270 (57.69%) din cazuri. Pentru restul de 198 (42.30%) din cazuri se înregistrează o structură de personalitate schizoidă în 53 (11.32%) cazuri, obsesiv-compulsivă în 5.34% (25) cazuri, ciclotimă 15 (3.20%), paranoidă 14 (2.99%), antisocială în 8 (1.70%) din situații și pasiv dependentă în 4 (0.86%) din situații. Pentru restul de 74 cazuri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1.70%) din situații și pasiv dependentă în 4 (0.86%) din situații. Pentru restul de 74 cazuri (15.81) fie nu sunt date fie numărul de cazuri a fost nesemnificativ statistic. Cum ar trebui interpretate asemenea date? Pentru personalitatea schizoidă există un număr semnificativ de studii (Ketty et al, 1971; Baron et al, 1983; Kendler & Gruendberg, 1984; Kendler et al, 1984;Mayer et al, 1993), care sugerează existența unui spectru de tulburări inclusiv tulburări medii sau ușoare de personalitate din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
număr semnificativ de studii (Ketty et al, 1971; Baron et al, 1983; Kendler & Gruendberg, 1984; Kendler et al, 1984;Mayer et al, 1993), care sugerează existența unui spectru de tulburări inclusiv tulburări medii sau ușoare de personalitate din clasa celor schizoide sau schizotipale printre rudele biologice, de diverse grade, ale persoanelor cu schizofrenie. Pe de altă parte însă, trăsăturile schizotipale sunt legate fenomenologic cu schizofrenia; în fapt 5 din 8 criterii pentru definirea personalității schizotipale (DSM) sunt aproape identice cu criteriile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofreniei! Posibilitatea unei continuități etiologice între aceste trăsături etiologice și schizofrenie merită desigur cercetări ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și personalitatea schizoidă aparțin împreună unui spectru al schizofreniei. Rămâne în continuare deschisă perspectiva ca simptomatologia prodromală din schizofrenie (ce este foarte asemănătoare din punct de vedere fenomenologic cu trăsăturile schizotipale) să sugereze nucleul acestei maladii. Date cumva asemănătoare (Holden 1987; McGuffin et
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la Ernst Kretschmer și lucrarea sa "Korperbau und Charakter" (din 1921), care introducea noțiunea de continuitate între normal și patologic și propunea o tipologie (sau o simplă diferențiere de intensitate), care separă subiectul normal de subiectul schizotim, și apoi, de schizoid și cel schizofren, ducând la binecunoscuta secvență: leptozom schizotimie - schizoidie - schizofrenie . Rămâne oarecum neclar ce anume determină trecerea temperamentului schizoid la psihoza schizofrenică, dar nu este mai puțin adevărat că un asemenea model (al cărui reprezentant rămâne Kretscher, deși puncte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și propunea o tipologie (sau o simplă diferențiere de intensitate), care separă subiectul normal de subiectul schizotim, și apoi, de schizoid și cel schizofren, ducând la binecunoscuta secvență: leptozom schizotimie - schizoidie - schizofrenie . Rămâne oarecum neclar ce anume determină trecerea temperamentului schizoid la psihoza schizofrenică, dar nu este mai puțin adevărat că un asemenea model (al cărui reprezentant rămâne Kretscher, deși puncte de vedere mai mult sau mai puțin apropiate se pot regăsi și la Sheldon sau Kahn) ridică o problemă interesantă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]