368 matches
-
e un pretext frecvent. — Acceptați să insistăm? a îndrăznit curiosul. — Accept, accept, copilule. Aștepți, probabil din gura zaharisitului, care sunt verdicte de procuror. Ne consideri, probabil, pe toți cei din generația erorilor, cum spuneți voi, niște bastarzi. Visători manipulabili, incurabili, schizoizi. Ei bine, ascultă: Emilia a fost un adevărat noroc pentru tovarășul Ianuli, crede-mă! În ciuda multor... Am înțeles, am înțeles. Sunteți un poet, domnule Gafton. — Paradisul este plan, copile? Tabloul divinității e plan! Diavolul a introdus a treia dimensiune... Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
viselor sale mai spectaculoase, vise care trădau o disponibilitate cronică spre deghizare și senzațional. Asta, bineînțeles, dacă fragmentele în cauză erau autentice, dacă nu le interpolase cineva pentru a sugera că autorul lor ar fi fost un personaj cu personalitate schizoidă și fracturată, deviind de la realitate cu ajutorul a tot felul de travestiuri, unele chiar în acea stare de dereglare cerebrală numită somn. După vizita la mătușile din Botoșani, Leo se visă, pe banca din parc, în chip de strungar și infanterist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
miraculos de la tăiere, de veșnica birocrație indolentă și coruptă, a edililor municipalității. Murise până și vibrația imperceptibilă, inerentă și perpetuă, de fond, a asfatului încins, engrama orchestrală ultimă, universal recognoscibilă, a spațiului conglomerat urban, dătător de oarecare siguranță personală ușor schizoidă, într-un refugiu în egală măsură haios și abject, al unei civilizații de la început și până la sfârșit insalubră și păcătoasă. Tăcerea anxioasă își înstăpânea cu repeziciune spleen-ul, ca o viitură prevestitoare, în aer, din ce în ce mai acaparantă, mai palpabilă, concretă, izolată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pot constrînge indivizii să le urmeze în mod legal. Dar ele nu pot funcționa cu adevărat doar impunînd convenții legale, fără a propune și convingeri morale. Altminteri, distincția ușor livrescă dintre societatea legală și societatea reală riscă să devină modul schizoid de funcționare cotidiană a societății : cînd după convenții, cînd după convingeri. Safeăsarma De cîte ori se apropie sărbătorile de iarnă, mă cuprinde un soi de pathos sarmalic. Începe (iar...) să miroasă a sarmale peste Munții Carpați, vorba poetului, și această
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
i-o va indica, va încerca să îl îndrume spre o rugăciune personală și obiectivă, în care să nu se limiteze la contemplarea propriei mizerii, ci cu ajutorul căreia să mediteze și la ideea regenerării. i) Penitentul cu tulburare de personalitate schizoidă. Este o persoană liniștită, timidă, ascultătoare, suprasensibilă la critici și limitată în relațiile cu celălalt. Trăiește adesea sentimente de singurătate și de înstrăinare față de cei din jur. Preferă activitățile solitare, în care se poate preocupa mai mult de lectură, de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simte în dificultate când este în prezența altora, mai ales în prezența persoanelor de sex opus și emană o neîncredere de fond. De fapt, aceasta este caracteristica sa de bază: neîncrederea și nesiguranța, lucruri care îl conduc la însingurare. Persoana schizoidă este indiferentă la laude sau la critici și exprimă foarte puține emoții. La prima vedere, poate da impresia că totul este la locul său, dar, discutând cu ea, se poate observa că de fapt ceea ce spune nu este adevărat, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de violență; tipul pervers, nemilos: comite acte infracționale cu multă cruzime; tipul nervos (hiperemotiv) caracterizat prin iritabilitate excesivă: comite acte de conflict; tipul oscilant, agitat și schimbător caracterizat printr-o stare de agitație: comite acte de violență sau neglijență; tipul schizoid (introvertit) comite acte de imprudență. b) Criminali psihonevrotici : tipul psihostenic caracterizat prin stări de îndoială, teamă, inacțiune; tipul neurostenic, sensibil la oboseală, ipohondru; tipul isteric. 4. Criminalul lipsit de scrupule sexuale Infracțiunile în legatură cu viața sexuală sunt cele mai
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
etc. Aceștia furnizează un important contingent de delicvenți, fără o personalitate solidă, pe care unele doctrine criminologice îi declară atinși de labilitate. Trebuie menționată aici și importanța mitomanilor mici isterici a căror manifestări exterioare pot fi foarte apropiate celor ale schizoizilor. Foarte inventivi și abili aceștia livrează adevărați specialiști în simularea unor agresiuni ori atentate la pudoare. Trebuie deci să reținem că nu atât nevrozele propriu-zise cât tendințele nevrotice par să aibă importanță în criminologie. Psihopatiile sunt extrem de răspândite printre delicvenți
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cazul nevropaților), cu rare excepții stabilite pe cale de expertiză psihiatrică, când se constată totuși absența responsabilității. Specialiștii sunt de acord că este greu de stabilit legătura dintre psihopatie și o anume tipologie de delicvență. Statistica relevă totuși indivizi cu trăsături schizoide orientându-se spre delictele care presupun abilitate, ca: abuzul de încredere, escrocheria și indivizi marcați de trăsături paranoide orientându-se spre acte de răzbunare și pseudoprostituție (tipul agresiv-revendicator), furt, crimă pasională sau delictul politic. În literatura noastră, se menționează implicarea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă, excitabilă, impulsivă, isterică, paranoidă, perversă, psihastenică, schizoidă, timopată cu slabă capacitate de adaptare a reprezentanților săi, făcându-i improprii pentru a învăța prea mult din propria experiență sau din sfaturile altora. Aceasta explică și dificultățile de reeducare a acestora, marea rată a recidivei în rândurile psihopaților. Psihozele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
trăi într-o completă înfrățire, prin stabilirea unei ordini spontane și armonice”. „Pulverizarea” - proprie „anarhismului” modern - nu distruge doar caracterele tipice, proprii esteticii clasice, ci și unitatea personalității umane în genere. Tendința dominată va fi deci una către fragmentar și schizoid: „scriitorii de azi nu mai redau caractere tipice sau individuale, ci fragmentare”, de aici predilecția pentru „caracterele desechilibrate” și pentru „răsturnarea ierarhiei funcțiilor spirituale”. „Importanța ce se dă inconștientului” este, în opinia autorului, responsabilă de „preponderența elementelor patologice”. Adept al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cât și în cel al literaturilor apărute sub presiunea regimurilor comuniste din sud-estul Europei, exploatarea conștientă și deliberată a resurselor „imaginarului mimetic”372 se constituie nu de puține ori ca un tip particular de reacție autodefensivă la stimulii unei realități schizoide. Strategia aceasta valorifică, în parte, virtuțile terapeutice ale ficțiunii (funcțiile sale compensatorii și evazioniste în fața unui real prea puțin satisfăcător sunt binecunoscute!), în parte amintește de acea tehnică a camuflajului pe care o stăpânesc la perfecție și unele specii ale
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
afectării respectivelor structuri cognitive (de exemplu, supraactivare). Tabelul 3.2. Strategiile primare de relaționare și tulburările de personalitate corespunzătoare (adaptat după Pretzer și Beck, 1996). Strategia Tulburarea de personalitate Prădare Antisocială Solicitare (de ajutor) Dependentă Competitivitate Narcisistă Exhibiționism Histrionică Autonomie Schizoidă Defensivitate Paranoidă Retragere Evitantă Ritualizare Compulsivă BIBLIOGRAFIE APsyA (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (fourth edition revised). American Psychiatric Association: Washington. Archer, J. (1996). Sex differences in social behavior. Are the social role and evolutionary explanations compatible? American
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mai târzii, de maturitate, scriitorul va aspira la o adevărată camuflare a sacrului În cotidian, la realizarea armoniei Între aceste lumi. (Se reflectă În ele, probabil, echilibrul maturului Eliade În care se armonizează direcții ce păreau a anunța o personalitate schizoidă pe de o parte, pasiunea pentru rigoare a eruditului, pe de alta percepția lumii sub unghiul fabulosului). Domnișoara Christina este un roman „În care atmosfera, ambiguitatea fantasticului este dată nu atât de prezența elementului irațional, miraculos (strigoiul) În narațiune, cât
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de adaptare * Alte condiții care se pot afla în centrul atenției clinice Tabelul nr. 2.10. Tulburările de pe Axa II Aceste tulburări reprezintă tulburări pe viață care afectează fiecare domeniu din viața unei persoane * Retard mental * Tulburări de personalitate paranoidă, schizoidă, schizotipală, antisocială, borderline, histrionică, narcisistică, evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă, FAS Tabelul nr. 2.11. Condiții medicale Generale de pe Axa III * Maladii infecțioase și parazitare * Neoplasme * Maladii endocrine, de nutriție și metabolice și tulburări imunologice * Maladii ale sistemului nervos și ale organelor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
francez. Nu poate fi neglijat nici impactul naționalismului francez și, respectiv, românesc, dezvoltat în varii forme de-a lungul timpului, de la construirea statelor națiune și apărarea granițelor acestora în timpul celor două războaie mondiale, până la instrumentalizarea lui în formele paranoice și schizoide ale manifestărilor naționaliste totalitare românești. Filofrancofonia, reprezentată și de cooperarea bogată și diversă dintre colectivitățile locale din Franța și România poate fi un motiv în plus pentru cititori. Mai ales după 1989, Franța a câștigat primul loc la acest capitol
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
arată ca fiind apreciați de către profesori ca puțin sociabili, pasivi, apatici, cu un randament școlar scăzut (John et al , 1982; Samenoff et al, 1984; Alanen, 1994). Toate aceste tulburări se accentuează odată cu instalarea pubertății cu apariția unei structurări de personalitate schizoidă mai clară, cu dificultăți de inserție socială și familială, cu retard în dezvoltarea afectivă, ideații bizare eșec școlar. Cu toate acestea nu toți viitorii schizofreni par să prezinte un asemenea model evolutiv cu antecedente coborând până în copilărie iar rezultatele acestor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
medicale sau psihologice, cât și din relatările aparținătorilor și anturajului apropiat al probanzilor. Configurația personalității s-a dovedit aparent normală în 270 (57.69%) din cazuri. Pentru restul de 198 (42.30%) din cazuri se înregistrează o structură de personalitate schizoidă în 53 (11.32%) cazuri, obsesiv-compulsivă în 5.34% (25) cazuri, ciclotimă 15 (3.20%), paranoidă 14 (2.99%), antisocială în 8 (1.70%) din situații și pasiv dependentă în 4 (0.86%) din situații. Pentru restul de 74 cazuri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1.70%) din situații și pasiv dependentă în 4 (0.86%) din situații. Pentru restul de 74 cazuri (15.81) fie nu sunt date fie numărul de cazuri a fost nesemnificativ statistic. Cum ar trebui interpretate asemenea date? Pentru personalitatea schizoidă există un număr semnificativ de studii (Ketty et al, 1971; Baron et al, 1983; Kendler & Gruendberg, 1984; Kendler et al, 1984;Mayer et al, 1993), care sugerează existența unui spectru de tulburări inclusiv tulburări medii sau ușoare de personalitate din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
număr semnificativ de studii (Ketty et al, 1971; Baron et al, 1983; Kendler & Gruendberg, 1984; Kendler et al, 1984;Mayer et al, 1993), care sugerează existența unui spectru de tulburări inclusiv tulburări medii sau ușoare de personalitate din clasa celor schizoide sau schizotipale printre rudele biologice, de diverse grade, ale persoanelor cu schizofrenie. Pe de altă parte însă, trăsăturile schizotipale sunt legate fenomenologic cu schizofrenia; în fapt 5 din 8 criterii pentru definirea personalității schizotipale (DSM) sunt aproape identice cu criteriile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofreniei! Posibilitatea unei continuități etiologice între aceste trăsături etiologice și schizofrenie merită desigur cercetări ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și personalitatea schizoidă aparțin împreună unui spectru al schizofreniei. Rămâne în continuare deschisă perspectiva ca simptomatologia prodromală din schizofrenie (ce este foarte asemănătoare din punct de vedere fenomenologic cu trăsăturile schizotipale) să sugereze nucleul acestei maladii. Date cumva asemănătoare (Holden 1987; McGuffin et
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la Ernst Kretschmer și lucrarea sa "Korperbau und Charakter" (din 1921), care introducea noțiunea de continuitate între normal și patologic și propunea o tipologie (sau o simplă diferențiere de intensitate), care separă subiectul normal de subiectul schizotim, și apoi, de schizoid și cel schizofren, ducând la binecunoscuta secvență: leptozom schizotimie - schizoidie - schizofrenie . Rămâne oarecum neclar ce anume determină trecerea temperamentului schizoid la psihoza schizofrenică, dar nu este mai puțin adevărat că un asemenea model (al cărui reprezentant rămâne Kretscher, deși puncte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și propunea o tipologie (sau o simplă diferențiere de intensitate), care separă subiectul normal de subiectul schizotim, și apoi, de schizoid și cel schizofren, ducând la binecunoscuta secvență: leptozom schizotimie - schizoidie - schizofrenie . Rămâne oarecum neclar ce anume determină trecerea temperamentului schizoid la psihoza schizofrenică, dar nu este mai puțin adevărat că un asemenea model (al cărui reprezentant rămâne Kretscher, deși puncte de vedere mai mult sau mai puțin apropiate se pot regăsi și la Sheldon sau Kahn) ridică o problemă interesantă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Studiile lui Von Rhoden, Manz, Enken sau mai apoi cele ale lui Rudin și Luxemburg și ale clinicienilor școlii de la Tübingen, reluate în Franța de Minkowski și alții, au alimentat discuțiile referitoare la baza preexistentă,precoce, a schizofreniei, deși trăsăturile schizoide "preschizofrenice" nu au putu fi decelate în toate cazurile (numai 30%, în statistica lui Bleuler), iar pe de altă parte, ele s-au regăsit manifeste și în familiile neschizofrenice. Ele au anticipat însă problematica de mare tradiție în domeniu: predispoziția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
conduce la o altă idee agreată de același Ey după care se pot descrie modificări psihopatologice mai mult sau mai puțin conturate dar circumscrise la ceea ce el numea stări preschizofrenice sau preschizofrenie. O astfel de stare presupune accentuarea progresivă caracterului schizoid o : "poartă de intrare în psihoza schizofrenică" după cum o numea Ey în care o anumită organizare caracterială a personalității în care se pot "întrevedea deja trăsăturile care vor deveni, prin agravare, schizofrenice" (Ey, 1989). 2. Modalități clinice de debut ale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]