181 matches
-
realitate adevărată, adică reală, în afara obiectului acestei științe, astfel încât omul însuși nu este real decât în această calitate, iar orice cunoaștere care îl privește nu poate fi decât un mod sau o formă a acestei unice științe. Aici o ideologie scientismul și pozitivismul s-a substituit științei, însă lumea este de acum înainte percepută ca lume-a-științei din perspectiva acestei ideologii. Ideologia înseamnă totuși ceva mai mult: de fapt, ceea ce este important nu este atât această credință potrivit căreia cunoașterea se identifică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Evident, toate acestea mai fuseseră spuse - și nu erau descoperirea unui tânăr de 20 de ani. Dar semnificația și valoarea lor constau în împrejurările în care fuseseră rostite într-o țară dinamitată de revoluție, într-o epocă fascinată încă de scientism - un tânăr vorbește cu seriozitate de primatul "educației morale", de "deosebirea dintre dezvoltarea inteligenței și bagajul științific", de "educația voinței în iubirea de Dumnezeu și aproapele". Și, ceea ce e mai important, vorbește de "opera educativă care trebuie începută în casa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Încît să dea iluzia de grandoare, să pară mai mare, monumentală. . Oraș de pe lîngă Lake Michigan. . Ataturk Kemal Mustafa, 1881-1938, primul președinte al Republici Turce. . Limba unui trib indian ai cărui descendenți populează rezervații din S.U.A și Canada . Scientism creștin - doctrină religioasă fondată pe principiile americancei Mary Baker Eddy . Revistă politică și literară . Ascultă (În ital. În orig.) . Friend or enema În original - joc de cuvinte intraductibil, pornit de la expresia friend or enemy - prieten sau dușman; În engleză, enema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
l-a etichetat că �jongleur depravat�, i-a r?mas �ndatorat cu un num?r de idei pozitive pe care le-a dezvoltat �n contul s?u, dup? moartea patronului [Coser, 1971]. 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului �n accep?ia cea mai larg?, termenul de pozitivism desemneaz? orice teorie filosofic? sau ?tiin?ific? care cere cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde totu?i, chiar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
st?ri la devenirea civiliza?iilor. Totu?i, progresul � a?a cum este �n?eles aici � nu pune �n discu?ie structura social? �n ceea ce are ea permanent. �ncep�nd cu aceast? dat?, �ntr-adev?r, Comte se distan?eaz? de scientismul care se atenueaz? pu?în c�te pu?în �n scrierile sale. Totodat?, el supune sociologia noii religii pe care pretinde s? o instaureze, cu toat? condamnarea din partea primilor s?i adep?i, precum Littr�, care nu accept? nicicum că
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
41 pagini) 298-338 TABLĂ DE MATERII PARTEA I. �NAINTE DE 1918 Preambul ���������������.......�.. I. De la fizică social? la sociologie: descoperirea unui nou obiect de cunoa?tere (1790-1860) �����.... 1. Sociologia, mo?tenitoarea Revolu?iei ����..... 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului ��������������.... 3. Continuitatea ?i schimbarea reflexiei politice ��. ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) �������... 1. Voluntarism politic ?i societate: cazul francez �.. 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale � 3. Limitele unei ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Galilei și Descartes care au corectat erorile aristotelice, continuând intenția lui Toma d'Aquino referitoare la valoarea rațiunii ca mijloc de acces spre adevăr. Ca urmare a conjuncției între gândirea empiristă și rigoarea iconoclastă a raționalismului apare pozitivismul. Istoricismul și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență ale valorii imaginii în cadrul dominației scientismului raționalizant
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență ale valorii imaginii în cadrul dominației scientismului raționalizant, chiar în mijlocul acestor mișcări s-a stabilit o reevaluare pozitivă a visului, a visării, a halucinației și halucinogenelor al cărei rezultat a fost descoperirea inconștientului. Se știe că perioada contemporană este realmente invadată de domnia imaginii, de un reflex
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea contemporană are un mijloc de recuperare a valorii imaginii și chiar a funcției sale simbolice, care se bazează pe un proces de remitizare, de depășire a scientismului, un fel de "Muzeu imaginar" ca mod virtual de reechilibru. Spațiul occidental este chemat să cunoască "gândirea critică". Între tendința iconoclastă a vechii civilizații și supraabundența imaginii, specifică actualei civilizații, trebuie să existe o modalitate prin care funcția imago-ului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cea materială sau psihică - referențială - se prezintă din capul locului În ruptură față de aceasta din urmă. Prin urmare, nu-i mai este necesară metafora pentru a valida ruptura și poate nu-i era niciodată dacă n-ar i existat voga scientismului căreia să i se opună. De vreme ce literatura are corp - și deci nu poate fi confundată cu cea științifică, descriptivă și extratelică - nu conotația, metafora sînt chemate să afirme Diferența dintre realitate și literatură, ci tocmai denotativul, tocmai precizia descrierii. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
căreia nu-i mai rămîne decît cinismul puterii de dominație. Ar fi forte greu să Îi găsim o filiație. Cel mai potrivit ar fi să spunem că avem de-a face cu o prelungire a realismului romantic, În interiorul căruia, desigur, scientismul lui Houellebecq se opune efuziunilor din autoficțiuni așa cum realismul pozitivist al secolului al XIX-lea se opune romanului personal romantic. Instituția literară franceză preferă totuși să se identifice cu un alt mare curent literar, nobil, clasicist, și anume minimalismul. Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ofi-ciindu-se în numele științei materialiste. Vede cum raționalitatea instrumentală se eliberează de finalitățile raționale și se pune în slujba nu a Umanismului, ci a vechii Barbarii a puterii, dominației și violenței. Noile forme de barbarie, care sînt tehnicismul mărginit, birocratismul anonim, scientismul orb, se pun în slujba vechilor barbarii pentru a crea o Barbarie civilizată a cărei forță tinde către infinit... Reevaluarea rațiunii europene Toate acestea aveau să antreneze o reconsiderare profundă, o regîndire a rațiunii europene. Însă pe timp de pace
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Flaubert este cel care preia poetica bipolarității, care structura viziunea romantică, sensibil la frumusețe și la grotesc totodată. Iată de ce eroinele lui, care poartă amprenta căutării de ideal și infinit, sunt înghițite de banalitatea cotidianului. Această combinare de romantism și scientism duce la omniprezentă confuziei și a paradoxului, prin prezentarea părții inverse a valorilor. Emma Bovary este singura figură feminină în opera lui Flaubert care are statura de eroina, deoarece mai aspiră. Destinul său anunță o mulțime de alte destine tragice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
științifice ale vremii, pe care Rădulescu-Motru le-a interpretat în modalitate "personalist-energetică", de anumite "chemări" venite dinspre dominantele culturii românești vechi, cea mai importantă diind cea "personalistă", dar și de câteva "presiuni" aporetice ale timpului său. Ceea ce s-a numit scientismul lui Rădulescu-Motru poate fi înțeles și în sensul atitudinii sale de a da un conținut "științific" schemei determinismului prin finalitate, în fond, fiind vorba și aici despre neostoita sa încercare de a așeza afirmațiile filosofice pe temeiul faptelor științifice. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și un petrecăreț se comportă foarte diferit, dar fiecare se comportă logic dacă ținem cont de valorile în funcție de care își raționalizează existența. Orice clasificare creează diferențe tranșante. Altădată, credința și știința erau opuse. Prima o sufoca pe a doua, apoi scientismul s-a răzbunat, refuzând credinței orice rațiune de a fi. Astăzi, știința poate ajuta credința și morala, purificându-le. Arta, mai ales muzica, dragostea și credința au multe puncte comune. Făcând o descoperire, savantul poate simți o emoție estetică: adevărul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Principal susținător al curentului, în special prin romanul ciclic Les Rougon-Macquart, Zola își asumă și rolul de teoretician în Le Roman expérimental, Les Romanciers naturalistes, Le Naturalisme au théâtre (toate publicate în 1880). Marcat, asemenea celorlalți componenți ai cenaclului, de scientismul epocii, de filosofia pozitivistă (Auguste Comte, Herbert Spencer), de estetica lui Hippolyte Taine (construită pe concepția triplei determinări a creației literare: prin rasă, mediu social și moment istoric), de realizările chimiei și ale medicinei, Zola se mărturisește îndatorat mai cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
și de nuanțare a ideii de literatură, tensiunea se adâncește și capătă aspecte multiple. Printre ele, opozițiile dintre civilizație și poezie sau dintre literă și spirit evoluează semnificativ. Luminile sunt, pe de o parte, epoca enciclopedismului triumfal, a erudiției, a scientismului, iar pe de alta, veacul unui interes acut pentru autenticitate și pentru omul natural rousseauist, nepervertit de cultură. Într-o atmosferă de panideologism, de enciclopedism și de militantism febril, se fixează marile valori heteronome ale literaturii. Iar la antipozi, sensul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
contradictorii în argumentația sa, Grupul celor Zece era traversat de curente duale. Dualita-te între încredere în capacitatea științei și a tehnologiei de a ameliora destinul omului și reticențele unora dintre membrii grupului, precum Sauvan, care îi punea în gardă împotriva scientismului, "atitudine intelectuală ce pretinde a găsi în ansamblul cunoașterii obiective actuale suficiente elemente pentru elaborarea unei cronologii per-fect adaptate realității". Dualitate și atunci cînd grupul se descrie ca avînd "multiple apartenențe" și ca fiind multidisciplinar, în timp ce dezbaterea e franco-franceză și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ipoteze. Fără rigoarea unei cercetări științifice și a unei tendințe critice, relațiile internaționale tradiționale nu reprezentau decît o istorie pur descriptivă sau o teorie normativă. Disputa rezultată a fost numită, după principalii ei protagoniști, dezbaterea Bull-Kaplan sau dezbaterea tradiționalism contra scientism sau, mai pe scurt, "a doua dezbatere". Această dezbatere ne aduce înapoi la identitatea problematică a relațiilor internaționale ca disciplină independentă (vezi capitolul 1). Prima dezbatere a reușit să delimiteze relațiile internaționale de celelalte domenii academice pe baza obiectului specific
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și anarhia din exterior. Anarhia internațională, ca punct teoretic de plecare, oferea disciplinei un teritoriu sigur, avînd în vedere că tema ei principală, studiul războiului, era împărțită cu alte discipline care studiau conflictul, cum ar fi politica, sociologia și psihologia. Scientismul în practică: dezbaterea polaritate - stabilitate Abordarea științifică este adesea pusă în legătură cu natura din ce în ce mai cantitativă a relațiilor internaționale. Exemplul cel mai obișnuit pe care-l regăsim în tratate cu privire la aceast aspect este faimosul proiect referitor la corelativele războiului. Acest proiect a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
câtă vreme cineva susține că toată critica se reduce la simpla reacție a subiectului, pot exista atitudini estetice, nu articole de critică literară, care presupun mai mult decât un da sau un nu. Și nu este estetician, oricât de refractar scientismului, ca B. Croce, care să nu admită că peste mișcarea subiectului se adaugă, ca un substrat sau un control, considerarea obiectului 1. Cu alte cuvinte, criticul are de la operă două serii de recepții: impresii de gust și o serie întreagă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am putea compara cu marii istorici și critici literari ai lumii ca De Sanctis, Lanson, Croce, Thibaudet, dacă el însuși nu s-ar fi delimitat de unii dintre aceștia, constituindu-și o metodă proprie, ce se deosebește de istorism și scientism, ca și de impresionism și estetism, servindu-se de toate la un loc și de nici una în chip unilateral, încuviințînd de pildă biografia, analiza socioligică și psihologică, însă nu pentru a determina cauzele externe ale operei, ci pentru a evoca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
conținut, ci de a-l ascunde, de a-l masca. Lectura și scriitura devin practici clandestine, ce nu se deschid nici comunicării și nici dialogului. Preferând să se considere scriptor, romancier al romanescului și nu al romanului, Roland Barthes refuză scientismul, discursul care se gândește pe sine ca știință, dar nu poate accepta să se gândească și ca discurs, afirmând că nu crede în discursul științific 275. Poate și din pricina acestei poziții, în întreaga sa operă nu vom găsi o modalitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Editura Enciclopedică. Constantiniu, Florin (2002), O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic. Constantiniu, Florin, Chiper, Ioan (1995), "Modelul stalinist de sovietizare a României I", în Arhivele Totalitarismului, nr. 2, pp. 8-28. Copilaș, Emanuel (2009a), "Revising realism: from scientism to a more empirical approach", în Romanian Review of International Politics, nr. 1, pp. 25-48. Copilaș, Emanuel (2009b), "Dincolo de teoria critică. O posibilă inserare a filosofiei politice habermasiene în teoria relațiilor internaționale", în Sfera Politicii, nr. 138, pp. 96-113. Copilaș
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
divinitatea − lumea lui noūs), ale căror soluții posibile nu pot fi decât contradictorii, pentru ca sunt un factor antinomic al rațiunii. Din factualitatea empiriștilor și rigoarea iconoclastă a raționalismului clasic reies în secolul XIX pozitivismul lui Auguste Comte și filosofia istoriei. Scientismul (adevărul unic este doar cel probant prin metoda științifică) și istorismul (cauzele evenimentului istoric sunt doar manifestările materiale) constituie alte două modalități de ignorare a imaginarului, a gândirii simbolice, până și a raționamentului prin similitudine, precum este cazul metaforei. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]