186 matches
-
arheologice făcute în apropierea "Carierei de nisip" ( Kőházkert ) s-a constatat o locuire dacică, cu gropi circulare ce conțineau fragmente de vase, oase de animale, o plăcuță de cuirasă, fusoiale etc. Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic dintr-un mormânt de incinerație din sec. VI - V î.de Hr. La marginea de nord a satului, între drumul județean și lunca Oltului s-a descoperit un bogat material arheologic din epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu timpuriu
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
Rusiei. Crimeea ocupă peninsula omonimă din nordul Mării Negre. Capitala republicii este Simferopol. În antichitate peninsula era cunoscută în lumea greco-romană drept Regatul Bosforan ("Regnum Bosfori") sau Bosforul Cimerian. Populația era un amestec de triburi și ramuri de triburi traco-cimeriene și scitice. La acestea s-au adăugat mai apoi negustorii greci și apoi romanii - militari, administratori, negustori, clerici etc. Alt nume care i se mai dă în antichitate dar și mai târziu este acela de "Chersonez", mai târziu rămas pentru partea sudică
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
descoperite urmele unei așezări neolitice și fragmente de ceramică pictată. În aceeași zonă a fost descoperit în secolul al XIX-lea un depozit de bronzuri din prima epocă a fierului, cu vase și circa 100 săgeți cu vârf de tip scitic. Localitatea este menționată pentru întâia dată în 1271, an în care regele Ștefan al V-lea a încheiat o tranzacție cu "greavul Bozouch, fiul lui Inok" (Inok era numele pe care popoarele turcice le dadeau vlahilor), din satul Bazna, care
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
spre vest pe valea Savei până către Adriatică. Același istoric vede în sigini un neam iranian, dar descoperile arheologie din regiunea unde sunt plasați nu au caracteristici iraniene. În concluzie siginii probabil sunt mai apropiați neamurilor trace decât de cele scitice. i (, ) erau un trib tracic, probabil de origine iraniană, menționați de Herodot (V,) ca locuind în secolul 5 î.Hr., la nord de Dunăre și având un port similar cu cel al almezilor. Există anumiți cercetători care localizează această populație în
Sigini () [Corola-website/Science/299921_a_301250]
-
Est de Carpați, ceea ar fi în acord cu textele. Această accepțiune vagă ar putea fi interpretată ca reflectând existența unei puteri politice, o uniune de triburi, condusă de agatârși, în perioada 550-450 î.e.n. și care s-a opus expansionismului scitic. Herodot îi amintește pe agâtirși în conflict cu sciții ( IV; 78; 100; 119; 125), fapt ce s-ar opune ipotezei moderne care îi consideră o ramură a sciților. Legendă transmisă de Herodot (IV; 10),după care Skytes și Agathirsos erau
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
tracii și misii. Triburile trace, din care făceau parte și geții, ocupau un spațiu vast, învecinându-se la nord cu triburile germanice, la nord-est cu cele slave, la vest cu triburile germanice și celtice, la est cu triburi cimeriene și scitice, iar la sud cu triburile ilirice și cu grecii. Este foarte posibil ca cele mai multe dintre informațiile vechi despre geți să se fi pierdut de-a lungul timpului. Primele informații scrise despre aceștia le găsim în lucrarea intitulată "Înconjurul pământului" a
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
000.000 de soldați (împreună cu forțele indisponibile), deși în conformitate cu istoricul Curtius Rufus această forță avea 45.000 de călăreți și 200.000 de pedestrași. Mai mult, conform lui Arrian, Diodor și Curtius, Darius avea și 200 de care de luptă scitice, iar Arrian menționează 15 elefanți de luptă. Între pedestrași care formau armata lui Darius se aflau și 2.000 de mercenari greci. Darius avea după toate sursele o mare superioritate numerică, dar majoritatea trupelor pe care le avea erau de
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
înarmate; armamentul specific Imperiului Persan fiind în general arcul. Încă din seara dinaintea luptei armata persană se afla deja pe viitorul câmp de luptă. Darius a recrutat cele mai bune trupe de cavalerie din satrapiile estice și din rândul triburilor scitice aliate. De asemenea Darius a desfășurat și cele 300 de care de luptă scitice, pe care le-a așezat în fața celorlalte trupe. De asemenea el a așezat și cei 15 elefanți, împreună de care de luptă din India, dar acestea
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
armata persană se afla deja pe viitorul câmp de luptă. Darius a recrutat cele mai bune trupe de cavalerie din satrapiile estice și din rândul triburilor scitice aliate. De asemenea Darius a desfășurat și cele 300 de care de luptă scitice, pe care le-a așezat în fața celorlalte trupe. De asemenea el a așezat și cei 15 elefanți, împreună de care de luptă din India, dar acestea au avut un rol minor în luptă. Înainte de luptă, Darius a ordonat să fie
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
sărbătorească aniversarea a 1.100 de ani de existanță a orașului în 1999, pentru niște motive care nu au fost explicate. Arheologii au descoperit că în zona orașului se găsesc urme de locuire încă din paleolitic, ca și din perioada scitică, ceea ce dovedește locuirea neîntreruptă a locului. Numele actual al orașului este în mod tradițional legat de așezarea Ltava care este menținată în Letopisețul Ipatiev din 1174. Regiunea a aparținut Marelui Ducat al Lituaniei în secolul al XIV-lea. Orașul a
Poltava () [Corola-website/Science/306786_a_308115]
-
în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România. Numărul total al bulgarilor se cifrează la aproximativ 10 milioane de persoane. Numele de "bulgari" l-au căpătat în secolul VII de la protobulgari, un neam turcic sau iranian (scitic) care a stăpânit teritoriul actual al Bulgariei. Bulgarii vorbesc limba bulgară. Cei mai multi bulgari sunt creștini ortodocși, însă există în Tracia și un mic grup de bulgari mulsulmani care se numesc "pomaci". Când bulgarii s-au așezat în Peninsula Balcanică, erau
Bulgari () [Corola-website/Science/302170_a_303499]
-
stăpânit teritoriul actual al Bulgariei. Bulgarii vorbesc limba bulgară. Cei mai multi bulgari sunt creștini ortodocși, însă există în Tracia și un mic grup de bulgari mulsulmani care se numesc "pomaci". Când bulgarii s-au așezat în Peninsula Balcanică, erau un trib scitic. În combinație cu un alt popor s-au slavizat, devenind un popor slav. Bulgarii dețin multe elemente folcloristice comune cu românii datorită rădăcinilor tracice parțial comune.
Bulgari () [Corola-website/Science/302170_a_303499]
-
bătrânul voia să se instaleze pe pământ, nu sub el. Acest mit reflectă motivul înșelăciunii specific genezei lumii, înșelăciune în urma căreia pe pământ se instaurează răul, necazurile, moartea. Miturile genezei în mitologia uralo-altaică au suferit influențe indiene, persane și chiar scitice și tibetane. După scindarea marii familii uralo-altaice în mai multe popoare, au apărut o mulțime de concepte religioase referitoare la nașterea lumii. Însă de cele mai multe ori, zeul Tangri (Tangeri, Tangere sau Tingir) este recunoscut ca marele creator al lumii. Tangri
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
tracilor conduși de Zoltes. S-a pus problema, unde se afla uniunea tribală a lui și care era originea acestui conducător. Dionisie M. Pippidi îl consideră pe Rhemaxos get, pe când Ioan I. Russu, punând accentul pe aspectul filologic, argumentează caracterul scitic al uniunii de triburi condusă de Rhemaxos și o localizează la nord de gurile Dunării. Constantin Daicoviciu propune, până la descoperirea unor documente noi, localizarea în stânga Dunării (în Basarabia, sudul Moldovei sau Muntenia) ori chiar în dreapta Dunării iar din punct de
Rhemaxos () [Corola-website/Science/311450_a_312779]
-
la nord de gurile Dunării. Constantin Daicoviciu propune, până la descoperirea unor documente noi, localizarea în stânga Dunării (în Basarabia, sudul Moldovei sau Muntenia) ori chiar în dreapta Dunării iar din punct de vedere etnic triburile peste care domnea Rhemaxos puteau fi getice, scitice sau eterogene. ne comunică că regele get Rhemaxos stăpânea pe malul stâng al Dunării poate până în Muntenia, Moldova și Bugeac dar își întindea autoritatea și asupra cetăților pontice care îi plăteau tribut, apărându-le de scitul Zoltes cu 100 de
Rhemaxos () [Corola-website/Science/311450_a_312779]
-
studiilor istorice, toponimul Casimcea nu este atestat înaintea sec. XVI și provine din patronimul musulman Kasım (« darnic »). Din punct de vedere arheologic și istoric, nimic nu dovedește legături între persoana lui Ioan Casian și valea Casimcei, nici existența vre-unui „trib scitic al Casienilor” menționat în diverse variante ale legendei, izvorâtă din omofonia dintre cele două cuvinte „Casian” și „Casimcea”.
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
limba bisericească și de stat a fost cea slavonă. Aristocrația minoritară, dar dominantă militar, a proto-bulgarilor irano-turcici, parțial și de origine hunică, provenită din regiuni apropiate de munții Ural și Volga, puternic influențați de cultura persană și de substratul lingvistic scitic, adică iranic, conducea un stat plurietnic întins pe teritorii situate astăzi în Macedonia, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și partea sud-vestică a Ucrainei. După trei secole, noul stat multinațional al protobulgarilor, denumit „Primul Imperiu Bulgar”, a fost cucerit de Imperiul Bizantin
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
formele pozitive de relief sunt redate de dealurile Coasta Paraipanului și Alomanului. Majoritatea văilor sunt anonime, cu excepția Văii Jitcului. Marginea estică a satului este afectată de alunecări de teren puternice. Din punct de vedere geologic teritoriul se află pe Platforma Scitică se vârstă paleozoico-mezozoică. Fundamentul platformei se află la adâncimea de 400-500 m. La suprafață aflorează roci sedimentare pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Tanaïs era unul dintre cele mai importante căi comerciale. Tanais este numele sub care erau cunoscute râul Don și orașul așezat pe malurile lui de către sursele antice grecești. Se pare că numele modern al cursului de apă derivă din denumirea scitică "dănu" care, la fel precum contemporanul osetin "don", poate fi tradus simplu prin "râu". În punctul cel mai de est al cursului râului Don, apele sale se apropie de cele ale Volgii. Canalul Volga-Don, cu o lungime de 105 km
Râul Don (Rusia) () [Corola-website/Science/304813_a_306142]
-
000.000 de soldați (împreună cu forțele indisponibile), deși în conformitate cu istoricul Curtius Rufus această forță avea 45.000 de călăreți și 200.000 de pedestrași. Mai mult, conform lui Arrian, Diodor și Curtius, Darius avea și 200 de care de luptă scitice, iar Arrian menționează 15 elefanți de luptă. Între pedestrași care formau armata lui Darius se aflau și 2.000 de mercenari greci. Darius avea după toate sursele o mare superioritate numerică, dar majoritatea trupelor pe care le avea erau de
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
În total aceștia erau în număr de 7.000. Încă din seara dinaintea luptei armata persană se afla deja pe viitorul câmp de luptă. Darius a recrutat cele mai bune trupe de cavalerie din satrapiile estice și din rândul triburilor scitice aliate. De asemenea Darius a desfășurat și cele 300 de care de luptă scitice, pe care le-a așezat în fața celorlalte trupe. De asemenea el a așezat și cei 15 elefanți, împreună de care de luptă din India, dar acestea
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
armata persană se afla deja pe viitorul câmp de luptă. Darius a recrutat cele mai bune trupe de cavalerie din satrapiile estice și din rândul triburilor scitice aliate. De asemenea Darius a desfășurat și cele 300 de care de luptă scitice, pe care le-a așezat în fața celorlalte trupe. De asemenea el a așezat și cei 15 elefanți, împreună de care de luptă din India, dar acestea au avut un rol minor în luptă. Înainte de luptă, Darius a ordonat să fie
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
de Sus, altă inscripție CIL III 7767, azi la MIT a fost adusă din Alba Iulia. Au fost găsiți și doi denari romani de la L. Verus și Maximinus. În locul denumit „După vii”, a fost distrus în urma lucrărilor agricole un mormânt scitic de înhumare, dar în urma lucrărilor a fost recuperat un mâner de bronz al unui pumnal de tip „akinakai” cu miez de fier, de la care se păstrează și începutul lamei de fier. Mânerul prevăzut cu bară și gardă cordiformă are pe
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
evrei. În lucrarea lui Köstler se subliniază că hazarii "„și-au ales acestă religie (mozaică) în anul 740, deși nu avuseseră nimic în comun”" cu evreii. Autorul și autorii citați de el afirmă despre hazari că sunt „turcomani din stepele scitice”. Această identificare reprezintă obiectul unei îndelungate controverse istorice. (Vezi și comunitățile caraite.) Uneori secuii ardeleni, în special cei care fac parte din "neamul" (clanul) "Abraham", sau asa zișii "koromza" (busrmani sau "kalizok") au fost de asemeni asociați cu hazarii.
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
Cristalin Ucrainean. Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești de vârstă arhaică este compus din roci magamtice și metamorfice (granit, gnais etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de roci sedimentare. Partea de de sud-vest al teritoriului face parte din Platforma Scitică, fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre, Predobrogeană și Precarpatică. Moldova este supusă pericolului seismic de un grad foarte ridicat, fiind determinată în principal de cutremurele de adâncime intermediară
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]