550 matches
-
și în limitele unei subiectivități de neocolit, schița de portret a celei mai tinere generații de scriitori din Basarabia în anul de grație 1994. În peisajul literar actual, confuz, dispersat, fisurat de numeroase demisii morale și profesionale, mereu amenințat de sciziuni (refrenul se estompează doar pe măsură ce indivizii „rebeli” conștientizează faptul că vor trebui să-și asume o responsabilitate personală și să înfrunte singurătatea creatorului în aceste timpuri pândite de numeroase pericole), în peisajul acesta deci, tinerii scriitori se înfățișează drept un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
un limbaj (de fapt, ca o limbă vorbită și nu ca un limbaj) și inconștientul este discursul celuilalt. Ultimul enunț evidențiază alteritatea, într-o multitudine de sensuri: alt sex, altă scenă a visului, și structura subiectului dominat de o ireductibilă sciziune Spaltung pe care psihanalistul o va repera în practica terapeutică. Cunoașterea structurilor (limbajului, psihicului) a dus la o analiză formală riguroasă structura model (ca instrument de cercetare), nu însă și la structura esență ca principiu ontologic (legată de numele lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ori pe discipolii lor, făceai parte însemnată râsului și diminuării burlești a faptelor și obiectelor", remarcă Zoe Dumitrescu-Bușulenga254. Autorul pune față în față cele două mostre de gândire în situații preluate din literatura populară a eposului cu uriași, de unde și sciziunea, distanțarea care fac posibilă deriziunea, lansând o modă care va fi, de acum înainte, specifică literaturii franceze: parodia survine din suprapunerea discursului filozofic peste situațiile burlești, ce va fi mai târziu practicată de Voltaire în Candid sau optimismul etc. etc.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mângâiați-vă, fiți uniți, trăiți în pace, și Dumnezeu păcii și al dragostei va fi cu voi (2Cor 13, 11). Apostolul propunea corintenilor și Bisericii primare valorile spirituale, care se puteau obține din armonia existentă într-o comunitate religioasă propriu-zisă. Sciziunile și facțiunile sunt surse de ură, iar ura este dușmanul lui Dumnezeu. Discursul lui îi viza mai ales pe cei dizidenți, infiltrați în sânul comunităților, iubitori de vrajbă, confruntați cu lipsa păcii interioare și regăsirea lor în Dumnezeu. Pacea creștină
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cazărmi, iar credincioșii ca pe niște soldați supuși ascultării absolute față de superiorii lor ierarhici. Era convins că numai o organizare de fier, asemenea celei militare, putea menține disciplina puternică și fermă în Biserica timpurie, unde se infiltrau primele rebeliuni și sciziuni, care aveau să devină, mai apoi, note caracteristice ale creștinătății. Asemenea sfântului Petru (cf. 1Pt 2, 13-20), sfântul Paul este clar și explicit în respectarea legilor și supunerea față de autoritățile civile. Nu înaintează nici o restricție față de legile de respectat, fiindcă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
căutau să-și împlinească credința, pe care au îmbrățișat-o, distingându-se prin corectitudinea și ireproșabilitatea conduitei lor. Erau diferiți de cei din Corint și din Galatia care creau multe preocupări sfântului Paul cauzând-i multe neplăceri prin agitațiile și sciziunile lor. Erau înzestrați de o credință vie și operantă (Rom 1, 8); corespundeau integral harului divin (Rom 6, 17); erau supuși capilor Bisericii prin ascultare și disciplină edificatoare, fiind lăudați și în celelalte comunități (Rom 16, 19); aveau un înalt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-se acum cea mai deplină ascultare. Primele disensiuni ale lui Licinius cu Constantin au început în 314 și au culminat în 321, când cel dintâi a trecut pe față de partea lui Arius (250-336), inițiatorul ereziei cristologice omonime (318-381). Odată cu crearea sciziunii a întreprins și o persecuție susținută contra soldaților creștini, poruncind ca în fiecare oraș să fie eliminați și să se retragă gradul oricărui militar care nu va accepta să aducă jertfe demonilor. În aceste condiții înțelegem ura mocnită în suflet
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
muncitorilor va determina, mai repede sau mai lent, mișcarea sindicală să-și susțină, la început, candidații, ca apoi să-i organizeze în partid politic. Această origine sindicală va marca întotdeauna partidele muncitorești, dar în grade diferite, în funcție de impactul obținut prin sciziunea comunistă. Partidele germane, austriece, britanice și scandinave exprimă totdeauna voința politică a lumii sindicale cu care păstrează legături foarte strînse. În anumite cazuri, partidele au adoptat modelul de organizare al "partidelor indirecte", adică un membru se afiliează partidului prin aderarea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
după lovitura de Stat a lui Louis-Napoleon Bonaparte. Modelul a fost preluat din Italia Carbonari și s-a răspîndit, de asemenea, în Spania și Portugalia. A) Partidele "majoritare". În ciuda obstacolelor istorice care au oprit dezvoltarea lor anarhosindicalismul, Statul autoritar, marea sciziune comunistă democrat-socialiștii au cunoscut o perioadă favorabilă între anii '70 și '80, ajungînd majoritari în Franța, Portugalia (unde dintre socialiști au fost aleși președinți ai Republicii) și în Spania. Ei au știut să se folosească de noul curent politic al
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
este ilustrat, fără îndoială, de social-democrația daneză, Socialdemokraterna. După ce a avut majoritatea absolută în Folketing, acest partid abia mai deține o treime. Nemulțumit de a se afla între dizidenții socialiști, SF și VS, acest partid are de suferit din cauza unei sciziuni a dreptei, centrul democratic. Social-democrații au cunoscut suferințele opoziției timp de zece ani și bucuriile guvernărilor în coaliție. C) Partidele social-democrate "consociative". Este vorba despre partidele din Benelux unde social-democrația s-a înfruntat cu segmentarea societății în "grupuri" datorită religiei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
două roluri tematice principale, si anume pe participantul-experimentator și participantul-agent: * un sentiment de agitație și anxietate cauzat de prezență sau iminentă pericolului; * un motiv de conștientizare a groazei. Vom plasa această configurație a fricii în cadrul tensivității forice, la nivelul precondițiilor. Sciziunea de la ordine către dezordine se axează pe conștientizarea participantului semiotic care, pentru a depăși această stare de anxietate, trebuie sa atribuie noi valente fiduciare obiectelor deja existente. Acest proces de (re)construcție a semnificației corespunde modulației devenirii, adică unui mod
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
corporală, component proprioceptiv (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 9), care ne ajută să înțelegem cum lumea exterioară (starea de lucruri corupția) se transformă într-un tot semnificativ. După cum am văzut, configurațiile iconice oferă un simulacru modal unde subiecții suferă o anume sciziune imaginara prin diviziune actanțială. "Descompunerea trupeasca" a politicienilor corupți și întruparea lor metaforica în corpurile insectelor/ animalelor constituie un argument puternic pentru prezența unui simulacru pasional alături de un simulacru modal, cel dintâi dezvăluind "o intersubiectivitate la nivel epistemologic, cănd subiectul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ca o sursă puternică pentru explicarea unei game variate de comportamente și atitudini sociale. " Spre exemplu Manza și Wright demonstrează că religia exercită o influență semnificativă asupra comportamentului individual de votare și asupra partidelor politice din America și Vestul Europei. Sciziunile religioase identificate în societatea americană includ participarea la biserică, credințele doctrinare, identitățile, contextele congregaționale locale. Importanța, după cum Manza și Wright arată, implicării religiei nu este doar delegată pentru alte variabile ca și clase sociale, etnicitate sau regiune, însă exercită un
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
o parte covîrșitoare din această sarcină" avea să cadă asupra Washingtonului. CSN 58/2 pleda pentru o metodă mai puțin agresivă și cerea instituirea unor "regimuri comuniste schismatice"499. "Oricît de improbabil ar putea părea, există șanse să se producă sciziuni și noi putem contribui la lărgirea acestor rupturi, fără a ne asuma vreo responsabilitate". Conflictul avea să se producă între Kremlin și guvernul rebel, nicidecum între Moscova și Washington. CSN anticipa, cu optimism, că în cadrul statelor-satelit ar putea apărea două
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restul blocului sovietic în pragul dezastrului nuclear, fără a informa Bucureștiul, îl înfurie pe Gheorghiu-Dej1018. Mai mult decît atît, în urma acestei crize, sovieticii păreau slabi în contrast cu Statele Unite, ceea ce încuraja China să aibă o atitudine mai critică la adresa comportamentului sovieticilor. Acutizarea sciziunii chino-sovietice a forțat Moscova să tolereze independența României în schimbul ajutorului Bucureștiului în lupta împotriva Beijingului 1019. Obstrucționismul României față de CAER l-a înfuriat pe Hrușciov. În raportul său din noiembrie 1962 către CC al PCR, acesta a învinuit Bucureștiul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toate statele, indiferent de sistemele lor sociale"1098. România a avut grijă să nu amenințe Uniunea Sovietică prin conținutul acestei declarații. Documentul nu făcea referiri la chestiunea Basarabiei, care fusese atît de recent abordată și nici nu învinuia Moscova pentru sciziunea din cadrul mișcării comuniste internaționale. Acest document era mai curînd o declarație publică de independență a României ca stat socialist suveran, condus de PMR1099. Și ceea ce era la fel de important în Declarație se arăta că România intenționa să ducă o viață economică
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
forma în 1885 un partid catolic care amintea de Zentrum-ul din Germania, pe baza unui program de apărare a valorilor catolice și a intereselor bisericii, s-a lovit de ostilitatea Romei și a pus gaz pe foc. Programul său produsese sciziuni în cadrul catolicismului francez; reacția romană era explicată de dorința de a menține unitatea catolicilor. Soluția, în acest caz, era o regrupare a conservatorilor, a "oamenilor onești" cum li se spunea adesea acestora. În aceeași perioadă a existat o tentativă similară
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
rudimentar, fără regulamente și fără conducere, aspect confirmat și de Congresele de la Lyon din anii 1896, 1897 și 1898, cînd s-a încercat unirea forțelor creștin-democrate în vederea alegerilor din 189811. Dar această tentativă de unificare a eșuat: înfrîngeri în alegeri, sciziuni între oameni, lipsa unui conducător de necontestat și a unei adevărate organizări. Această democrație creștină, avînd un puternic caracter antisemit, a fost condamnată de revenirea la politica anticlericală odată cu guvernul Waldeck-Rousseau și prin acțiunile antisemite și naționaliste odată cu afacerea Dreyfus
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost, în Franța, ralierea catolicilor la Republică și se cunoaște forța de seducție a Acțiunii Franceze. În Italia, curentul creștin-democrat a fost pus în dificultate de curentul clerico-moderat care, după venirea la putere a lui Mussolini, avea să accentueze sciziunile din sînul Partidului Popular și să susțină propunerile Ducelui, ajungînd pe punctul de a se transforma în curent clerico-fascist. În Spania, Biserica a primit cu ușurare pronunciamiento-ul din iulie 1936 și n-a încetat să prezinte războiul civil ca pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
4 decembrie 1963, care a durat pînă la 5 iunie 1968, conferind Italiei o excepțională stabilitate politică. În afara problemei privind relațiile cu Biserica, DCI era preocupată de trei mari probleme: împărțirea partidului în curente, importanța Partidului Comunist în sistemul italian, sciziunile anilor 1970. Unitatea acestui mare partid era doar formală. În spatele fațadei de unitate a catolicilor italieni, s-a instalat un întreg arhipelag de curente și de orientări 15, cu granițe nesigure și schimbătoare, reunite în jurul unor personalități, reviste, uneori al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și semi-instituționalizat prin desemnarea pe bază paritară a forurilor partidului, putîndu-se vorbi de "curentocrație". A avut totuși și merite: semn al vitalității partidului, a cărui unitate era garantată atît de legătura confesională, de presiunea Bisericii care se îngrijea de evitarea sciziunilor, cît și prin deținerea puterii, existența curentelor împiedica divizarea; flexibilitatea lor, capacitatea lor de adaptare, transformismul lor, au favorizat pătrunderea partidului într-o societate ea însăși în mișcare, contribuind, fără îndoială, la longevitatea lui; din 1975 ei au știut, de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
lui Franco, a avut loc la Madrid o adunare a partidelor creștin-democrate: aici au participat nu mai puțin de nouă grupuri. S-a ajuns la punerea de acord asupra unui text comun, care prevedea revenirea la o democrație totală, dar sciziunile fundamentale persistau încă. Gil Robles, cu un an în urmă, rebotezase partidul său în Federación popular demócratica. Această situație de împărțire a fost complicată de crearea, în 1977, a Partidului Popular Creștin-Democrat de către Fernando Àlvarez de Miranda, rezultatul unei sciziuni
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]