411 matches
-
O crudă bucurie înmiită! Încât nimic nu samănă Nenorociri[i]-adînci în care a căzut aceia Decât rușinea ce o pat. Văzut-ai sclavii tu? Ai văzut [oare] Ce-nțelepciune, ștință și lumină În inimi de-oameni cari [li] sânt sclavi? Gladiatori cu corpul sânt aceia A cărora putere este mare, Gladiatori ai spiritului sunt Acei a căror minte este mare! Tot ce-i străin e-al lor - e gladiator. Și num-acel popor plin de trufie, Leneș și orb și-nchipuit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și lumea... Mă ascultă Și-mi răspunde. [DECEBAL] Da, da... imperiul... El cade s-universu-i liber - liber! 3 2286 [DECEBAL] Credeți voi Că va dura în veci puterea voastră? Nu, pe cât v-ați suit veți și cădea. Nu vezi tu umbra sclavelor popoare Trecând o acuzare lungă pin istorie, Că vă încarcă cu a lor mizerii, Că vă învinuiesc de soarta lor?... De ce nu le-ați lăsat să-și meargă calea, {EminescuOpVIII 53} De ce-ați vrut să domniți? Numaidecât Voi să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i mică! Poporu-i slab! " ȘT[EFAN] Popor! popor! ARB[ORE] Popor, da! O, cumplit e când se frământă, înfricoșat când se răscoală! Marea turbure și veninoasă! Furtună turbată și despletită! O, ați reușit a face din el numai niște umbre sclave și scunde, umbre a stâlpilor palatelor voastre!... Dar D[umne]zeu vă ferească de mânia lui! D[umne]zeu vă ferească! ȘT[EFAN] Portare! Credeți-mă pe mine, vorbele voastre sună a basme; voi însuși nu mai sunteți trecutul cel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plin de fală și putere, ci numai ruina lui. Portare! ești bătrân... ca unui bătrân ți s-ar cuveni mai bine să odihnești oasele pe mărirea trecută, căci pentru fapte măduvă-n ele nu mai este. ARBORE Când timpii-s sclavi și lacomi... când lumea-i grea de vină, Când capul n-are minte și ochii n-au lumină, Când în poporul timid, coprins de-o noapte tristă, Nimic nu mai lucește, nimic nu mai esistă {EminescuOpVIII 160} Decât o suvenire
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sufletu-mi amar Pe lumea spăimântată. Al morții crud păhar Să plouă peste lume în ploaie de venin, Din gropi să iasă spame, din om să iasă chin, Să trîmbiț vijelia din sufletu-mi grozav Peste lumea murindă, peste pământul sclav. (Demoni înebuniți se rostogolesc cu ochi roșii prin aerul cernit) {EminescuOpVIII 288} POVESTEA 2262 [GLASURILE] POVESTEA, [POETUL], POESIS, [UMBRA LUI ȘTEFAN CEL MARE] [POVESTEA] Eu vin din Miazănoaptea steloasă, nevăzută, Care răsfrânge aștrii în marea ei cea mută, Care-și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
6 2257 dar... vorba celuia: Mai știi și asta la ce-o fi bună? B. PROIECTE l VĂDUVA DIN EPHES 2268 PERSOANE [LE] PERCONSULUL TELAMON ANAXIOMENES tânărul mort MEANDER CINARA PROTAGORAS văduva acestuia SUPHIS MYSIS un tânăr de partida lor sclavă TELAMON AREION bătrânul ostaș roman Scena în Ephes. ACT I SC[ENA] I Piața publică PROC[ONSULUL], ANAX[IOMENES], MEAND[ER], PROTAG[ORAS], LICTORI, POPOR EPHESIAC, JUDECĂTORI, SUPHIS Proc[onsulul] condamnă pe cei trei conjurați la spânzurătoare. Poruncă de a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cultivă pământ de-o calitate mai rea, valoarea de schimb a produsului brut se va urca, căci se va cere mai multă muncă pentru a-l realiza. (Ricardo, Political Economy, Chap. II) ["PLANTATORIUL ERA ÎNDEALTMINTRELEA... "] 2257 Plantatorul era îndealtmintrelea tot atât de sclav ca și negrul pe care-l cumpărase. Pururea dator, averea sa era în genere în mâini de mediatori, cari reprezentau pe creditorii adevărați, și aceștia erau factorii din Anglia cari-n socoteala lui grămădeau averi și a căror agenți se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regim mediatic este negativă; nu se poate, dacă deții puterea, să faci altfel... O mediasferă este un transcendental tehnic care fixează a priori condițiile producerii sensului și evenimentului pentru oricine vrea să se servească el (a se vedea Bougnoux, Prințul sclav). Mai degrabă șobolan într-un labirint decît cercetător într-un laborator, manipulatorul mediilor este primul manipulat de către ele. Fiindcă mașinăria își vehiculează propria viziune asupra lumii independentă de partide și impunîndu-se acestora. Candidații și deținătorii puterii politice nu pot să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Interdicția posesiei banilor (742a-742c) Pe lângă toate acestea, urmează o lege care interzice oricărui particular să posede aur sau argint, în afara banilor care le sunt necesari meșteșugarilor pentru schimburile zilnice, cât și tuturor celor care au nevoie să-și plătească angajații, sclavi sau străini. Pentru aceste scopuri dispunem că este necesar să se dețină bani care să aibă valoare doar pe piața internă, dar care să fie lipsiți de orice valoare pentru cei din afara cetății. Cât despre moneda grecească comună, este necesar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1965, p. 161); dar găsim aici și argumente în favoarea unei contextualizări a acestei teorii, în funcție de epocă și societate. Când este folosit în contextul teoriilor cu rezonanță universală din Manifest, termenul clasă se referă la categorii destul de heteroclite („om liber și sclav, patrician și plebeu, baron și iobag, șef de breaslă și meșteșugar”), toate reduse la o opoziție dihotomică („într-un cuvânt: asupritori și asupriți”) (ibidem). Termenul clasă se extinde apoi la Stände, adică la ordinile sau stările Vechiului Regim. Dimpotrivă, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
XX (ibidem, § 2059)”. Istoria, cimitir al aristocrațiilor § 2053. Aristocrațiile nu durează. Oricare ar fi cauzele, este incontestabil că, după un anumit timp, ele dispar. Istoria este un cimitir al aristocrațiilor. Poporul atenian constituia o aristocrație în raport cu restul populației, venetici și sclavi. A dispărut însă fără a avea urmași. Diversele aristocrații romane au dispărut și ele. Aristocrațiile barbare au dispărut. Unde sunt, în Franța, urmașii francilor? Genealogiile lorzilor englezi sunt foarte exacte: mai subzistă foarte puține familii coborâtoare din gentilomii lui Wilhelm
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
după susținerea tezei, vor ocupa imediat posturi de răspundere În interiorul aparatului de partid, Îi privesc de sus pe profesorii care le redactează cu febrilitate. E probabil că la fel se comportau În Atena antică și copiii aristocrației față de pedagogii lor sclavi. Dacă ar fi să dăm crezare cifrelor furnizate de un fost instructor al Departamentului de „Știință” al CC, Ilia Zemtsov, 63% dintre colaboratorii CC sunt În posesia unui grad academic; această cifră ajunge la 73% pentru CC din republici. Ne-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se lovește de oastea lui Dumnezeu,/ O mânie cerească îi zdrobește pe ostașii săi,/ El însuși este prins dimpreună cu profetul său mincinos și cumplit;/ Din porunca Domnului sunt aruncați de vii [în focul] gheenei./ Nobilii și generalii sunt făcuți sclavi./ Atunci sfinții vor intra în sânul de odinioară al mamei lor,/ Să aducă liniștea și celor pe care Răul i‑a câștigat de partea sa/ Pe care‑i supunea la mii de chinuri, ca ei să creadă în el./ Iată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
era considerată „nucleul” (core) întregului program și aprofundată tot timpul, inclusiv la vârstele a VI-a și a VII-a consacrate inițierii în filosofie și practicării acesteia. I. Grădinița (3-6 ani împliniți) - jocuri educative mixte (băieți și fete) sub supravegherea sclavului pedagog. II. Propaideia: - 6-10 ani - studii primare; - 10-16/17 ani - studii secundare; A. educație fizică și militară (în gymnasii și manejuri publice, cu instructori specializați, plătiți de stat): - jocuri gimnastice; - sporturi; - cursa de un străin și cea de două stadii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mișcătoare. Atmosfera s-a încărcat însă cu un hidden curriculum nou prin care indivizii învățau să se adapteze la anarhie, să supraviețuiască și să înfrunte infernul diurn. Dar nu toți au rezistat și au căutat soluții mai sigure. Unii - precum sclavul eliberat Epictet, împăratul Marcus Aurelius și filosoful Seneca - au reînviat stoicismul. O „soluție păgână” - atât de apropiată de cea creștină, încât puteau fi confundate. „Retragerea în sine”, „libertatea interioară”, sustine et abstine, sua (fără) aliena - iată câteva metode de evitare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de plângăreț și de nepămîntesc îaidoma gemetelor abia articulate ale fantomelor inocenților masacrați de Irod), încît oameni se treziră din visare și, vreme de cîteva secunde rămaseră cu urechea la pîndă, acolo unde ședeau sau stăteau în picioare, transfigurați ca sclavul roman dintr-o statuie celebră; ascultînd strigătele acelea, membrii creștini ai echipajului - sau partea lui civilizată - spuneau că trebuie să fie niște sirene și tremurau de frică, dar harponiștii păgîni rămaseră netulburați. Omul cărunt de pe insula Man - care era cel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
inferioară celei a bărbatului. Unii scriitori vorbesc despre subjugarea femeilor, alții despre domnia bărbaților, socotind această situațiune ca naturală. Naturală însă e doar situațiunea cu care suntem deprinși. Dovadă Aristoteles care credea că e firească împărțirea oamenilor în liberi și sclavi. Ce anomalie mai mare decât ca nașterea să hotărască viitorul unei ființe, destinând pe femei la singurul rol de mamă și soție. Morala forței a socotit-o sclavă. Morala generozității i-a acordat atențiuni, astăzi domnește morala justiției. Se cuvine
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de amestec a râsului cu plânsul. Într-un alt eseu, Marsyas - un epilog, poate chiar partea de concluzii a breviarului său de istorie literară, autorul aduce în discuție însuși sensul tipologic, esențial pesimist, al spiritualității românești. În figura tragică a sclavului dac ce asistă neputincios la sacrificarea satirului hiperborean prosternat la picioarele lui Apollo și pedepsit cu jupuirea de viu pentru cutezanța de a-l fi concurat pe zeu în muzică e descifrat destinul tragic al sufletului românesc, silit să-și
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
fără să-i treacă prin minte că el va fi primul acuzat de vrăjitorie? îl întrerupe ironic Augustus. Trio Fulcinius se albește la față. Cum de nu s a gândit? Adaugă împleticit: — Se gă... găsesc destui martori, precum și propriii lui sclavi... Sub privirea cruntă a împăratului, devine din ce în ce mai puțin sigur: — ...care cunosc... — Ce cunosc? face sec Augustus. Că sunteți în stare să adu ceți o grămadă de mincinoși, gata să-și împrumute veninul limbii pentru o pungă cu galbeni? Se strâmbă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
încuviințează cu umilință. Cezarul îi face semn să vină la el. Se sprijină de brațul lui ca să ajungă înapoi la scaun. Dă pe spate o meșă de păr năclăită de sudoare și murmură ostenit: — Am nevoie de un curier... — Un sclav mesager, stăpâne? se interesează din ce în ce mai uimit libertul. Pentru astfel de treburi se folosesc soldații din garda preto riană. Este deci ceva personal. — Să plece chiar în seara asta... Îl îneacă tusa. Morfăie hârșâit: — ... cu o scrisoare urgentă pentru Sulpicius Quirinius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Bătrânei i se face milă de ea, dar n-are cum s-o ajute. Micuța asta a mai încasat-o, de știe ce înseamnă bătaia. Altele habar n-au și cred că este ceva ce li se poate întâmpla numai sclavilor. Și biciuirea nu e încă grozăvia cea mai mare. De-și va pângări fecioria, va fi îngropată de vie lângă Poarta Collina de pe Quirinal. — N-o să fie însă cazul, îl aude pe Lucius Ventidius murmurând. Ai să fii ascultătoare, nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
are grijă de debitori. L-a instruit să nu ceară taxă de publicare, ci să ofere întotdeauna un număr de exemplare gratuite autorilor. Este o investiție bună, cu puțin capital blocat și câștiguri mari. Îi dă bani să cumpere copii sclavi și să-i învețe meseria de copist pe cheltuiala lor. Cei mai dezghețați rămân, ceilalți sunt vânduți la licitație. Pe estradă se produce o schimbare. Apare un nou autor-lector. Inima Vipsaniei tresare. Este Calpurnius Piso. Știa că a acceptat invitația
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-l invită pe Libo să facă la fel. După ce-și vede musafirul instalat comod, gazda îl îndeamnă să se servească din cele două platouri așezate pe masa dintre ei. Se simte mândru de educația pe care le-o dă sclavilor, căci Vip saniei nici că-i pasă. I a strunit bine. Și-au dat seama că n-a mâncat nimic de prânz și că n-o să mai apuce să bage nimic în gură până la cină, așa că au pregătit o gustare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ceară erau însemnate orele zilei și ale nopții. Flacăra începea să consume cifra XII. Jordan îi atrase atenția asupra unei vechi spade de Damasc. îi dezvălui că meșterii armurieri, după ce o încinseseră la roșu, o înfipseseră în pântecul unei tinere sclave. Era considerată călirea perfectă, fiindcă oțelul împrumuta substanțe organice și secreții tainice, dar era și un gest magic, pentru că spada prelua și încorpora pentru vecie suflul vital, tinerețea, suplețea și frumusețea femeii. Brusc, unul dintre animalele împăiate se mișcă și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu nici un chip stăpânirea de sine. Privirea sa se aținti pentru o clipă asupra tânărului războinic, care, în picioare și ceva mai departe decât ceilalți, își aranja liniștit fâșia de pânză ce-i acoperea pubisul, întors cu spatele către tânăra sclavă pe care tocmai o posedase și care se zărea printre piei și tot felul de alte lucruri îngrămădite. Observă că avea un picior bandajat, imediat deasupra genunchiului și că șchiopăta vizibil. Războinicul trecu roată prin spatele tovarășilor săi așezați în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]