6,230 matches
-
definitiv sufletul. Cu siguranță, însă, că, într-o bună zi, i se va îngădui să iasă în bătaia Soarelui arzător de deasupra Pământului, reconstituind, cu ison de îngeri, de astă dată, alături de vechi melodii rusești, același binecunoscut Cor verdian al sclavilor din ”Nabucco”. Pasărea ”TU” a intrat în istorie ucigând suflete. Nu aș vrea să spun mai mult de atât. Am sentimentul că aș deranja impardonabil sfinții... -------------------------- Magdalena ALBU București 6 ianuarie 2017 Botezul Domnului Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - PASĂREA „TU
PASĂREA „TU” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484026349.html [Corola-blog/BlogPost/362897_a_364226]
-
ești inteligent, ai grijă să vezi pe unde poți ieși" și multe altele cu care m-am delectat, dar n-am intenția să le epuizez. Autorul face dizertații asupra situației spitalelor din România, minunilor Internetului și telefoanelor inteligente, despre monitorizarea "sclavilor imbecilizați de sistem cu ideea de libertate", epidemia de corupție, migrația islamiștilor în Europa cu o scurtă incursiune în istoria crimelor comise în numele creștinismului, considerații asupra banilor, apariției, evoluției și păstrării valorii lor, eseuri despre influența vremurilor asupra modei, despre
SUSPANS SUBTIL ŞI O CARIERĂ DE SUCCES ÎN VÂRFUL ACULUI , UN NOU ROMAN DE MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1462552816.html [Corola-blog/BlogPost/380429_a_381758]
-
rău de clanță! Însă de când s-a pensionat, Nevastă-sa l-a degradat: Lucrează-n casă ... ordonanță! Caricaturistului Ștefan Popa Popas: S-a spus că-i rege, împărat, Că geniul lui e fanion, Dar iată ce-i cu-adevărat: E sclavul unui biet ... creion! Limbii române care, după ce a traversat secolul „limbii de lemn”, acum se află într-un secol foarte puțin diferit: Săraca limba mea română, Cuvintele sunt strâmbe, seci ... O babă lângă mine-ngână: „Trăim în secolul lui „deci
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420615561.html [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
oamenii mei te va anunța. Caiafa făcu un semn cu mâna și Baraba fu scos și dus înapoi la Hoys ben Nabat. Era deja la ceasul al doilea când Caiafa se urcă în palanchin, trase draperiile și porunci celor patru sclavi să pornească către fortăreața Antonia. -Mai repede! porunci Caiafa. Patru ostași din cei care păzeau templul mergeau în jurul palanchinului. Ajunseră în fața fortăreței Antonia și Caiafa dădu la o parte draperia pe care era brodat sfeșnicul cu șapte brațe: Menora. Arhiereul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_6_.html [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
plin batjocura prin atitudinea procuratorului. -Mărite procurator, ți-l voi da pe Baraba, spuse Caiafa arătându-i locul gol din palanchin. Pilat stătu câteva clipe gândindu-se iar apoi urcă încet în palanchin pe perna aflată în fața arhiereului. Unul din sclavi trase perdeaua palanchinului. -Fă-te confortabil, spuse Caiafa. -Unde-i tâlharul și ce vrei să fac? spuse procuratorul schimbând dintr-odată tonul discuției. -E în solda mea Pilat, răspunse calm arhiereul. Și ți-l voi da pe mână! Îți cer însă să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_6_.html [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
este crezută să fie de 670.000 de suflete. Sunt de constituție puternică, înalți și bine făcuți; deși sunt supuși celui mai împovărător jug al guvernării feudale, ei nu își dezmint originea romană. Reduși la cel mai abject statut de sclavi, nu li se îngăduia să se bucure de niciun fel de drept de proprietate, fiind la mila stăpânilor lor, care nu puteau accepta că acești chinuiți vasali ai lor ar putea gândi că ar avea niște drepturi de revendicat”. Horea
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
ai putea controla. Dacă se lăsau casele și nu se demolă se mai putea crește un porc, niște găini, și atunci muncitorii aveau posibilitatea și resurse pentru a face grevă, să-și ceară drepturile. Însă așa îi transformaseră în... adevărați sclavi. Nu puteau să se mute dintr-o localitate în alta, fiindcă majoritatea orașelor mari erau închise. Pâinea și unele alimente de bază se dădeau pe cartelă. Asta spuneți voi că este dragoste de om!? Stângaciul: Noi am dat de lucru
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
va fi să mor - Cât stihul mi-i doar mie hrană, Rămân doar scribul din popor . Fiți voi cu aurul pe frunte Cât gloria o să vă ție, Eu - doar acel menit să-nfrunte Anonimatul pe vecie... Foto: sculptură de Michelangelo ("Sclav murind")
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1403447559.html [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]
-
o raritate deoarece reprezintă o fală. Sărmanul care-și duce viața de azi pe mâine dar fericit în cuibușorul său este dezechilibrat deodată de un eveniment care, conform cutumelor locale, îl obligă social. Omul se împrumută de la cămătari apoi devine sclavul acestuia deoarece nu-și poate plăti nicicând datoria. Restul țării a fost și ea parte dintr-un imperiu asemănător celui Otoman, Imperiul Austro-Ungar. Tot un mileniu de subjugare dar occidentală. În loc de ciubuc și caftan ustensilele care arătau apartenența la marea
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
cu pricina, dată fiind situația la zi a finanțelor Universității. Asta nu cred însă că presupunea obligatoriu și tratarea aroganta și disprețuitoare a celor afectați de curbele de sacrificiu, pentru că ei sunt cetățeni liberi ai unei țări membre UE, nu sclavi pe plantații... Spuneam că am lipsit de la ultima ședință de Senat ca să pot lua decizia în calm. Mânia mea nu era cauzată numai de măsurile de austeritate, care nu mă lovesc deocamdată - evit pe cât pot orele suplimentare ca să merg la
SCRISOARE DE DEMISIE DIN SENATUL UNIVERSITĂŢII de LIVIU ANTONESEI în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Liviu_antonesei_scrisoare_de_liviu_antonesei_1365581103.html [Corola-blog/BlogPost/345814_a_347143]
-
prizonier, dar neacceptând rușinea și degradarea își va pune capăt zilelor. În timpul lui Qutab-ud-din e cucerit Kalinhar (1202) unde se retrăsese curtea regală Chandellas. Tot atunci templele de aici vor fi convertite în moschei, 50000 de oameni vor fi făcuți sclavi iar guvernul e schimbat și astfel soarele dinastiei Chandellas va apune pentru totdeauna. Dar Khajuraho va continua să fie capitala religioasă a regatului Chandellas bucurându-se de respect chiar din partea conducătorilor musulmani, desi vor urma zile întunecate. Ibn Bătută afirmă
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
Acasă > Strofe > Timp > IARNĂ SÂMBURILOR DE RODIE Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Cu trupul legat de o pluta Și jar sub genunchii-ndoiți, Trecea Persefona, măi muta Că sclavii de biciuri loviți. Pe malul din stanga pândeau Doi șoimi, cu limba de foc, Pe malul din dreapta zăceau Toți șerpii lui Seth la un loc. Din pleoapa, o lacrima grea Prelinge pe talpă de sfinx, Din oază, un zeu se nalta
IARNA SÂMBURILOR DE RODIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470874874.html [Corola-blog/BlogPost/361041_a_362370]
-
cumplit exod! La mulți ani țară de vise, Azi secătuită toată, Îți sunt visele ucise, Vulturi lacomi îți dau roată. La mulți ani țară de basme, Azi cu feți-frumoși bolnavi Și cu zâne în marasme Ce se vând în lume sclavi! La mulți ani țară de aur, Azi cu aurul furat De ferocele balaur Al săracului bogat...! La mulți ani țară de doliu, Azi din Tricoloru-ți fă-ți, Peste patru zări, lințoliu, Milioane de bucăți...! La mulți ani icoană sfântă Azi
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_ziua_ta_si_plang_romeo_tarhon_1385836255.html [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]
-
după caz, vândut pe bani grei adevărul într-o democrație originală ca a noastră. De ce teleom? Păi, m-am gândit că, dacă tot există termenul de telespectator pentru cel aflat în fața ecranului, atunci, urmând regula de aur a simetriei lingvistice, sclavului aflat de cealaltă parte, adică în mașinăria emisiei, i se potrivește ca o mănușă termenul mai scurt și mai tehnic de teleom. Că, de ce, mă rog, să-l desemnezi prin sintagme de felul „realizator de emisiuni” sau „om de televiziune
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452004820.html [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
a predominat omenirea până aproape de anul 800 î.d.Hr. interesant este faptul că diversele metale se aduceau din Spania și Britania. Meseria de miner are rădăcini în istorie destul de adânci. Să nu se creadă că minerii de atunci erau sclavi, ci erau cetățeni liberi și bine apreciați. Numele de ,,tunel” este de origine feniciană, fiind dat unei galerii de coastă lungă de 1500 pași, la o mină din Spania. La spargerea stâncilor se folosea focul după cum spunea istoricul latin Titus
DESPRE ISTORIA TUNELURILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_istoria_tunelurilor_mihai_leonte_1350027169.html [Corola-blog/BlogPost/359418_a_360747]
-
să-i fie plată Sfârșitul binemeritat. Atunci vei rămâne, tu, mare temnicier, vinovat. Așa-i înalta înțelepciune de rege orânduită. Slăvitul Vezinas a găsit chibzuință destul de nemerită. Iscoade în grabă au fost trimise pe rând Și nu s-a aflat sclavii unde se ascund. Ei cunosc semnele flamurii, catapultele, armele mari și mici Și ami ales...drumurile ce aduc aici. Se aud tunete ). TEMNICIERUL Stăpâne puternic, al Daciei Zeu, Tu ce pătrunzi în tainele sufletului meu Să-mi vezi viața fără
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
DOCHIA ( În auzul celorlalte preotese ce s-au apropiat.). În Dacia s-a săvârșit o faptă rea, Făptașa este Dochia! Trădarea e a mea! VEZINAS Cum asta!?...Ce păcat! DOCHIA Poate un zeu dușman m-a îndemnat Să eliberez pe sclavi din închisoare. Nelegiuirea săvârșită mă doare. Spune-mi cu ce s-o ispășesc? Pedeapsă pe măsura faptei doresc. VEZINAS Ooo, iubită fiică a lui decebal, iubită preoteasă! Înghețul pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
moarte de genul „hoții și vardiștii” de fapt între infractori și victime. Din păcate această adversitate se simte și în țară nu numai la nivel de Rom ci In special la nivel politic. De ce? Romul a fost tratat întotdeauna ca sclav. Boierii, mari latifundiari în caftane fumându-și ciubucul aveau drept de viață și moarte asupra lor. Lucrurile nu arată nici astăzi altfel datorită normalei rezistențe opuse de comunitate care dorea să-și păstreze originile etnice. Nu mai admit expresia peiorativă
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
-i pune o mână pe umăr. - Nu vezi, n-am găsit nimic! - Vezi ce înseamnă să-ți pui speranță în ceva ce nu există! Trebuia sa te mulțumești cu ce ai și ai fi fost fericit, acum! - Mda, mentalitate de sclav. - Atunci dă-i și luptă, și luptă...până într-o zi când ve-i muri! Nu știu cine își va mai aminti de tine, după...! - Unde ai fost până acum? întreabă Licsandru și pare că încearcă să se dezlipească de mormanul de moloz
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1478815421.html [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
în ''ieri''. Nu mă-ntreba, pe unde bântui! Pe urma ta o umbră sunt; Te joci cu mine și mă doare și nemilos ești și ce crunt Îți e verdictul din clepsidra! Ți-aș vantura nisipul tot, Dar sunt doar sclavul tău de-o viață și să te-opresc din drum, nu pot... Mă-ntreb, cum ai găsit odihnă și cum de te-ai oprit din mers? Nu ai stăpân și zeii vremii nu te gonesc din Univers? Sau poate ești
LES AVENTURIERS DU TEMPS PERDU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/violetta_petre_1446883928.html [Corola-blog/BlogPost/382283_a_383612]
-
și mă duce printre ele; Raze reci, fața-mi ating, simt că-s ochii dragei mele. Îi văd triști: ei scânteiază, dau lumină-n nopți de vară; Ah! gingășia lor se duse.., și sfioși se-ndepărtară, Că-i doresc precum sclavul, care vrea lanțul să cadă; Ochii ei privesc la mine, dar nu vor să mă mai vadă. Ce-am făcut de se răciră! Cum putut-am să-i rănesc? Ochii dragi ai mândrei mele - care încă-i mai doresc, Să
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1487021833.html [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
02.1876). Constantin Brâncuși nu a îmbogățit doar Arta noastră, ci și pe cea universală, ci și literatura noastră, noi românii moștenind de la el următorul îndemn: „Să gândești ca un demiurg, să poruncești ca un rege, să muncești ca un sclav.” Iată un îndemn bine testat de el însuși întreaga sa viață, dăltuind piatra dură și sângerând deasupra ei, modelând lutul în frigul atelierului, turnând beton, cioplind lemnul până la căderea brațelor, șlefuind bronzul cu migală „o muncă de sclav în condiții
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
ca un sclav.” Iată un îndemn bine testat de el însuși întreaga sa viață, dăltuind piatra dură și sângerând deasupra ei, modelând lutul în frigul atelierului, turnând beton, cioplind lemnul până la căderea brațelor, șlefuind bronzul cu migală „o muncă de sclav în condiții mizerabile, cum nici nu v-ați închipui vreodată", pentru a descătușa din forma brută frumosul spre a-l reda posterității. În continuare citate create de și ajunse celebre: • „Pasarea de aur!? O lucrez încontinuu!... Însă nu am găsit
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
și șefi pe cer, Pe românii care pier... Cereți țării lapte, miere, Pentru voi și voi le dați Pe măriri și pe putere La străinii blestemați, Dară, țării, voi ce-i dați? Diavolilor! Fii și mame Vindeți lumii ca pe sclavi, Și icoanele din rame, Hrana celor slabi, bolnavi, Viața le-o furați hulpavi... Cereți țării tot ce are Și pe Dumnezeu i-l luați, Ca să-i smulgeți îndurare, Hoți demenți și desfrânați Dară, țării, voi ce-i dați? Bestii sunteți
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Grupaj_liric_pentru_tara_romeo_tarhon_1385640539.html [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
în Cartagina pe rug cu diamante (ne)șlefuite la gât orașul își strigă iubitele nocturne patul tău are coșmaruri plutește ne ținem de mâini ca pe Nil este plin orașul de crocodili merg cu taxiul discret devoră candid canapele volubile sclav al lui Amon părul meu ți-a șoptit te ador șarpe ce mori la asfințit Referință Bibliografică: fără) final / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea
FĂRĂ) FINAL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1403637854.html [Corola-blog/BlogPost/374231_a_375560]