162 matches
-
unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lux are ca referent Kievul, iar mai apoi Moscova. Slavii, odată stabilizați teritorial și organizați statal, devin un factor de progres istoric, o forță motrice a progresului, lovind în "orânduirea sclavagistă a imperiului de răsărit și grăb[ind] procesul descompunerii sclavagismului și desvoltării relațiilor feudale" (Roller, 1952, p. 56). Misiunea istorică a slavilor s-a răsfrânt și asupra românilor, societatea acestora din urmă fiind propulsată pe rampa evoluției istorice în urma contactului benefic cu slavii: "Lupta statului din Kiev împotriva Bizanțului are
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ales geniului organizator al romanilor, datorăm simțul Statului și ideea de drept, care asigură stabilitatea instituțiilor, buna gestiune a afacerilor private și guvernarea afacerilor publice (e adevărat că idealul democratic este de origine greacă, dar la Atena era asociat cu sclavagismul. Idealul democratic, așa cum îl concepem astăzi, s-a născut destul de târziu). Tabelul 3. Valorile europene A. Gândirea științifică Spiritul prometeic Frumusețea Corpul și sportul Simțul Statului Ideea de drept B. Dragostea Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
împotriva cruciaților. În centrul conflictului dintre israelieni și palestinieni găsim pretenția celor două popoare de a trăi pe același teritoriu sacru, în numele drepturilor lor istorice. Interesele dau caracterul frecvent al eșecului capacității noastre de judecată. Nu demult, numeroși creștini considerau sclavagismul perfect legitim pe când, în rugăciunile lor, ei se adresau Creatorului tuturor oamenilor. Aceștia erau negustori portughezi, francezi sau englezi, posesori de plantații americani sau brazilieni, ale căror activități economice și a căror bogăție se sprijinea pe o mână de lucru
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
încă sînt consecințele sociale. Instalarea coloniștilor antrenează juxtapunerea a două populații în Algeria; în 1914, 680.000 de europeni trăiesc în Algeria, două treimi dintre ei în orașe, alături de 4.800.000 de musulmani. Ordinea, o mai bună igienă, abolirea sclavagismului sînt reale cîștiguri, dar învățămîntul rămîne puțin dezvoltat. Misiunea civilizatoare din care se revendică Franța duce la formarea unei elite moderne restrînse, care furnizează viitoarele cadre ale mișcărilor naționaliste indigene. Urbanizarea, răspîndirea proprietății private și a monedei sînt unele aspecte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la sosirea europenilor. Genocidul amerindienilor și internarea celor care au supraviețuit În rezervații, a continuat să-i obsedeze pe americani, subminând orice prețentie pe care ei o puteau avea la un statut moral superior printre popoarele lumii. La fel În ceea ce privește sclavagismul. Transportarea forțată și punerea În sclavie a milioane de africani În sudul Americii au anulat orice iluzie pe care americanii ar fi putut-o avea despre noblețea experimentului american. În mare măsură totuși proiectul american a fost ferit de obstacolele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de abordare a chestiunilor de politică externă și securitate. Nici o altă chestiune nu-i unește pe europeni mai mult decât aceea a pedepsei capitale. Pentru ei, a te opune pedepsei cu moartea este o atitudine la fel de profundă ca aceea față de sclavagism a aboliționiștilor americani din secolul al XIX-lea. Desigur, pentru o societate obișnuită să nu-și manifeste pasiunile În mod zgomotos, europenii exprimă un dezgust pur emoțional față de pedeapsa capitală, care poate fi Întâlnit nicăieri În lume. De câte ori un deținut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
își organizează singur procesul de producție. Elitele, care beneficiază de plusprodus, nu se amestecă în general în organizarea procesului productiv. Mijloacele de constrângere constau în variatele forme de proprietate: asupra pământului, uneltelor, a forței de muncă înseși, ca în cazul sclavagismului și al feudalismului. Agricultura bazată pe irigații, specifică multor societăți din Asia, Africa și America precolumbiană, presupune lucrări de îndiguire, irigații, realizate printr-un efort colectiv. În consecință, procesul va avea un grad mai ridicat de socializare. Poziția în suprastructura
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în funcție de nivelul și caracterul forțelor de producție; un anumit tip de relații de producție (baza economică) generează un anumit tip de instituții suprastructurale și ideologice. Marile tipuri de organizare socială (formațiunile sociale) reprezintă tocmai asemenea configurații structurale stabile: comuna primitivă, sclavagismul, capitalismul, socialismul. Analiza dinamicii sistemului. Elementele componente ale unui sistem interacționează multiplu; relațiile cauzale simple sunt înlocuite cu o cauzalitate multiplă, circulară, completată cu circuite de feedback și procese de echilibrare complexă. Starea la un moment dat a sistemului este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societăților umane, sunt utilizate adesea și altele, cu o încărcătură ceva mai particulară. Dezvoltarea socială se referă la procesul prin care o anumită formă de organizare socială își realizează potențele, se maturizează. În acest sens, se poate vorbi despre dezvoltarea sclavagismului, avându-se în vedere procesul prin care de la relații sclavagiste de producție embrionare se cristalizează forme complexe de organizare socială. În conceptul de dezvoltare socială nu este inclus, cel puțin nu în mod explicit, un criteriu de valoare. Dezvoltarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lux are ca referent Kievul, iar mai apoi Moscova. Slavii, odată stabilizați teritorial și organizați statal, devin un factor de progres istoric, o forță motrice a progresului, lovind în "orânduirea sclavagistă a imperiului de răsărit și grăb[ind] procesul descompunerii sclavagismului și desvoltării relațiilor feudale" (Roller, 1952, p. 56). Misiunea istorică a slavilor s-a răsfrânt și asupra românilor, societatea acestora din urmă fiind propulsată pe rampa evoluției istorice în urma contactului benefic cu slavii: "Lupta statului din Kiev împotriva Bizanțului are
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]