1,872 matches
-
să râdă “ Știi că ți-am găsit o pijama care ți se potrivește ție!” “Foarte bine, mă bucur eu, o să mă simt în ea minunat...” Ne continuarăm drumul în tăcere, ascultând sunetele de noapte ale pădurii, un firișor de apă sclipind în luciul lunii clipocea ușor făcând un zgomot lin: câțiva cocoși cântară la marginea orașului prima lor cântare, pierzându-li-se ecoul în văile adânci ale pădurii, două păsări de noapte zburară pe lângă noi ca niște umbre ale nopții, fâlfâindu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441530237.html [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STELUȚE DE GHEAȚĂ Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 762 din 31 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Azi, înc-o Iarnă-adun în viață! E aspru gerul, ca-n Gerar. Privesc steluțele de gheață, Sclipind strident pe trotuar. Cu gândurile, fug acasă, Chem amintirile din ceață Copilăria mea frumoasă, Stă sub steluțele de gheață! Un foc în soba-ngrămădită De cinci copii, de dimineață, Prea tare nu era-ncălzită Precum, steluțele de gheață! Pe geamuri, desenam cu
STELUŢE DE GHEAŢĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stelute_de_gheata_ionel_davidiuc_1359657506_96zzh.html [Corola-blog/BlogPost/348909_a_350238]
-
soarele, un mic ștrengar, se aprinde cu iubire povestind, cât lungă-i ziua, despre buzele răscoapte nu-i pasă că și-a luat piua bătând apa-n ea cu șoapte Stele învârtesc din rochii, luminând paiete-n ceruri între ele sclipesc ochii răzvrătiți în adevăruri din a zilei zăpușeală fuge inima-mi snopită se ascunde cu sfială în a nopții carotidă luându-i pulsul fiindcă luna se sfiește să o facă ferind somnul meu întruna prea târziu să se desfacă... Fiecare
LUNA CÂNTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1434471271.html [Corola-blog/BlogPost/374806_a_376135]
-
a urmat m-ai invitat la dans; treceam în urmatorul an, mai era doar un pas. Sfioasă, lent m-am ridicat, cu-n zambet m-ai îmbrățișat. O vrajă veche de când lumea ne cuprindea feeric și ochii tăi mă adorau sclipind în întuneric. Frumoși și fericiți eram, cu patimă ne sărutam. O aventură amoroasă ce ne-a unit pentru vecie sădindu-ne în suflet dorul de dragoste și poezie. AȘTEPTARE Aștept să vină clipa, din nou să ne iubim. Mi-e
MAREA PROVOCARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Marea_provocare.html [Corola-blog/BlogPost/344246_a_345575]
-
de ce fiica independentă, eliberată din lanțurile rusești, nu a alergat la sânul Patriei-Mame și cine a oprit-o pe „Mamă” să-și îmbrățișeze „fiica”? Bietul Prut i-a văzut pe frați cum îl fac „POD de FLORI”, când undele sale sclipeau vesele, copleșite de atătea petale parfumate și multicolore. A fost doar un vis?.. Unde sunt acele ape ce cântau și jucau amețite de razele speranței? De-atunci a rămas Prutul într-o hăbăucă mirare, din care nimeni nu-l poate
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
fundul curții, ce duduia încă de dimineață, ca un balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat. Cum era Ajunul Sfintei Marii, nu se îndură să zădărnicească sacrificiile nepoțeilor de a ține postul, așa că născoci în
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
tăiați ai gândurilor abia înfiripate. strecor mâini răsfirate în toate personajele cu care împart arealul durerii. mă înspăimântă ferocitatea gesturilor unora dintre ele. altele mă ridică în pragul de lemn. altele îmi ridică privirea spre metalele cu rădăcini de spirit. sclipesc în adâncul pământului apoi saltă sarea înmulțind bilele mărunte de mercur. simt acidul sării simt recele rostogolirii mercurului printre fibrele de lemn uitate odată demult de palmele cuvintelor nenăscute. se naște totul în jurul meu sau eu în jurul a tot ceea ce
TABLOU TRĂIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1411214026.html [Corola-blog/BlogPost/377744_a_379073]
-
Publicat în: Ediția nr. 10 din 10 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Covorul mătăsos de alb, despletit din roua norilor, se coborâse pe pământ în trupuri gingașe de fulgi de zăpadă. Brazii își înstelaseră stoicismul cu straie pure de nămeți, sclipind că briliantele sub mângâierea lunii. Tot cuprinsul dealurilor râdea cu podoabe argintii, la complimentele nopții inundate de stele. Această noapte de cruntă frumusețe era omega timpului și începutul Veșniciei, căci în ea se întrupase printre noi Dumnezeu în formă de
CRACIUNUL de DELIA ALMAJAN în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul.html [Corola-blog/BlogPost/372273_a_373602]
-
fenomen se petrece mereu în Delta Dunării, un fenomen unic prin care se constată respectul pe care natura îl acordă soarelui dătător de viață. P.S. In acest sfârșit de vară al anului 2014 Delta are un luciu de apă depărtat. Sclipește în soare resemnată, accesibilă dar singură în tăcerea unui solilocviu ce se țese la obârșia timpului. De acolo, de sus, din energiile cosmice, în acest august îndoliat, cineva care a iubit-o îi trimite un semn la ceas de apus
MARIOARA GODEANU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408997212.html [Corola-blog/BlogPost/368269_a_369598]
-
grote ale universului sunt găuri negre cu treceri dintr-o galaxie în alta, tunel de lumină în goluri de timp făcând totul flexibil în drumul spre stele. Pulsează prin spații sferele galbene, vânătoare cerească de zei îndumnezeind ființe. Tăișul gândului sclipind cu idei care fulgeră vidul răscolind focul din soare. Referință Bibliografică: În marile grote / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate
ÎN MARILE GROTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1490015194.html [Corola-blog/BlogPost/362666_a_363995]
-
NOAPTE DE IARNĂ Munții-și pun în iarna grea Haine noi, scumpe, de regi, Brazii-acoperiți de nea Par în viscol albi moșnegi. Fir de apă cristalin Tremură pe sub zăpezi, Colo-n ramuri de mălin Cântă-n noapte huhurezi. Stelele discret sclipesc, Agățate în agud, Nori răzleți călătoresc Către satele din sud. E senin și este ger, Luna nouă iese-n frig, De parcă imensul cer I-atârnat într-un cârlig. Referință Bibliografică: NOAPTE DE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451462932.html [Corola-blog/BlogPost/372579_a_373908]
-
Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii care-l mint!... În diminețile de vară Tu poți să urmărești din prag O siluetă singulară Brăzdând lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de vânătoare Sclipește-n zare fumurie De parc-ar duce în spinare Un fir enorm de... păpădie!...” Nu știm dacă aceste versuri au fost vreodată publicate sau poate au rămas să-mpodobească, tăcut și cuminte, laboratorul de creație al scriitorului. Oricum, mulțumim doamnei
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
cap afirmativ, Moș Crăciun continuă să verifice toate modalitățile pe care vărul său le folosea la adormit. Timpul se scurgea normal în ceasul magic pe care Moș Ene îl purta la brâu, iar praful de lună pentru presărat pe pleoape sclipea ca de obicei, semn că păstra încă magia somnului în el. Ia, dă-mi fluierul tău! Moș Ene scoase de la piept fluierul de argint cu care împrăștia muzica viselor și privi cum vărul său îi cercetează fiecare orificiu. - Aha, strigă
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
lăsa. Zicea că oamenii sunt săraci și că nu au ce să ne dea. Avea dreptate. M-am dus și eu odată, și oamenii ne-au alungat. Eu nu m-am supărat. Mă delectam cu zăpada care scârțâia tare și sclipea în bătaia lunii. Unde sunt acum zăpezile? În dimineața Crăciunului ne trezeam într-un miros plăcut de sarmale, caltaboși și friptură. Pentru prima dată geamurile nu mai aveau flori de gheață pe ele. Mama nu dormea în noaptea de Ajun
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
nuri, estezii, Când în pântec se-aprinde, înflorind fantezii, Gust din visul de noapte și-i dezbrac umbra sa. Smulg din urmele sale ce ador, cer lăuntric, Lacrimi sparte îi sărut, ochii-n murmur de vânt, Geamănă-i frumusețea ce sclipește-n cuvânt, Mistuind ca blestem trup de fulger rebelic. Orizonturi se-ntind înspre coapse de vară, Într-un vers sângeriu cresc maci roșii, să doară ! Referință Bibliografică: Sonet XLVI / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII
SONET XLVI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1489125737.html [Corola-blog/BlogPost/342790_a_344119]
-
de Delia Almajăn, publicat în Ediția nr. 10 din 10 ianuarie 2011. Covorul mătăsos de alb, despletit din roua norilor, se coborâse pe pământ în trupuri gingașe de fulgi de zăpadă. Brazii își înstelaseră stoicismul cu straie pure de nămeți, sclipind că briliantele sub mângâierea lunii. Tot cuprinsul dealurilor râdea cu podoabe argintii, la complimentele nopții inundate de stele. Această noapte de cruntă frumusețe era omega timpului și începutul Veșniciei, căci în ea se întrupase printre noi Dumnezeu în formă de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/delia_almajan/canal [Corola-blog/BlogPost/372289_a_373618]
-
primitor și cald, Pruncul plângea sub sclipirea stelelor muritoare. Citește mai mult Covorul mătăsos de alb, despletit din roua norilor, se coborâse pe pământ în trupuri gingașe de fulgi de zăpadă. Brazii își înstelaseră stoicismul cu straie pure de nămeți, sclipind că briliantele sub mângâierea lunii. Tot cuprinsul dealurilor râdea cu podoabe argintii, la complimentele nopții inundate de stele. Această noapte de cruntă frumusețe era omega timpului și începutul Veșniciei, căci în ea se întrupase printre noi Dumnezeu în formă de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/delia_almajan/canal [Corola-blog/BlogPost/372289_a_373618]
-
a urmat m-ai invitat la dans; treceam în urmatorul an, mai era doar un pas. Sfioasă, lent m-am ridicat, cu-n zâmbet m-ai îmbrățișat. O vrajă veche de când lumea ne cuprindea feeric și ochii tăi mă adorau sclipind în întuneric. Frumoși și fericiți eram, cu patimă ne sărutam. O aventură amoroasă ce ne-a unit pentru vecie sădindu-ne în suflet dorul de dragoste și poezie. Detalii poezie: Referință Bibliografică: Idila / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IDILA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1451568819.html [Corola-blog/BlogPost/375014_a_376343]
-
sarmale Mă-ntorc să le văd pe cuptor aburind Dar focul e stins și covețile-s goale Sunt aburi din vremea trecută venind. Cu nasul lipit de fereastră visării Pe mosul cu cerbii din cer îl mai chem, Chem aștrii sclipind pe întinderea zării Dar toate se-adună mereu ca-ntr-un ghem. Se-așterne o pace de cânt și lumina, Omătul tot crește, secundele trec, Adorm rătăcind prin povestea divină În care copil peste timp mă petrec. Referință Bibliografica: Crăciunul
CRĂCIUNUL MĂ DOARE… de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1482503265.html [Corola-blog/BlogPost/373074_a_374403]
-
protagoniști, el cu un fulg de nea : "Eu - fulg de nea, firav, în zbor rătăcitor,/ Între pământ și cer dorind să dănțuiesc," și a iubitei cu un râu (apa unui râu): „Tu - râu, curgând sub deal, cu unde ce-ți sclipesc/ De mari dorinți ori, poate, doru-ți arzător,”. Trecerea la cel de al doilea catren conturează imaginea cuplului care-și pune întrebări, își face planuri, bucurându-se de o existență comună, în care-și găsesc locul și lucruri, dar și preocupări
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
Acasa > Poezie > Sonete > O AMINTIRE-N NEGURĂ RĂZBATE Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului O amintire-n negură răzbate Iar noaptea între taine mai sclipește E ora când iubim dumnezeiește, Sub geana ta o lacrimă se zbate. Iubirea e un vals care plutește În depărtări albastre tot străbate Și-n drumul ei a scris eternitate, Inimii noastre cerul îi vorbește. Ne farmecă a mărilor culoare
O AMINTIRE-N NEGURĂ RĂZBATE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1464948158.html [Corola-blog/BlogPost/383621_a_384950]
-
răul care vine, prin ce sunt. M-am înșelat, superbă frază, dar naivă, Cum să te-nșeli, când prinzi în mâini viața? Da, înșelându-mă, veneam superlativă, Să pot încet ca să -mi încetinesc distanța. Și am fugit cu alaiul stelelor, sclipind din palme, Și soarelui îi tot făceam, lejer, un chip, musai; Ca să mă vadă, că respir, și râd, în toamne, Și am în mintea mea o vară, dintr-un evantai. M-am înșelat, având pe creștet mii de lauri, Din
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1444371634.html [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
pregătit din vreme să-l întâmpin cu un cânt Și aștept cu nerăbdare ca să se ivească-n prag: Moșul nu e ca oricare și îmi e atât de drag, Musafirul de-astă seară e aparte - e un Sfânt. Vom privi sclipind în noapte sumedenii licurici, Vom tăifăsui în șoaptă până-n noapte spre târziu Și îi voi cânta colinde să se mire câte știu, Am să-l rog la despărțire să mai vină pe aici. Fulgerările de clipe - anii să nu-i
CÂNTEC DE IARNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_iarna_george_nicolae_podisor_1327302505.html [Corola-blog/BlogPost/360548_a_361877]
-
legate vase , Umbrit de-o salcie bătrănă se pierde-n lacul de mătase . De o parte și de alta nuferi ,ce-s agățați de-a apei feerie Și întregesc taboul verii cu frumusețea lor stranie , Iar libelule colorate și sidefii, sclipesc în soare În dansul dragostei ,și al vieții atăt de scurte ,trecătoare . La orizont o linie de foc ,rămasă din a soarelui plecare Face din lacul minunat un colț de basm în transformare . E liniște ,tăcere și mister ,iar umbra
SOMOVA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1439415084.html [Corola-blog/BlogPost/373292_a_374621]
-
pe la mătuși, Dacă l-au văzut pe moșul, Urmăresc și soba, coșul. Și deodată: Ho! Ho! Ho! Se aude de-acolo. O fi moșul? Cine-o fi? Ați fost cuminței copii? Casa toată-i luminată, Un brad mare se arată, Sclipesc globuri și betele, Luminițe și mărgele. Moșul este prietenos, Barbă albă, glas duios. Haina roșie, cu nea. Ține-n mân-o mică stea. O agață-n vârf la brad, Artificii multe ard. Se aud colindători, Clopoței și urători. Știți copii
MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1418240231.html [Corola-blog/BlogPost/363259_a_364588]