570 matches
-
ignoram prezența. În dreptul ușii de acces în casa scărilor mă oprisem derutat, acolo existase cândva o sonerie din ebonită lucioasă, în locul ei rămăseseră doar două fire spânzurând în afară. Lemnul ușii, din stejar masiv, era înnegrit de intemperii și adânc scobit de gheare. Dar ușa era întredeschisă. O împinsesem precaut, cu speranța că, odată intrat, voi scăpa de amenințarea fioroaselor animale. Și în casa scărilor însă, pe trepte, erau aciuate potăi, care începuseră să latre sălbatic, provocând un zgomot asurzitor. De
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
sămânța creștină a dat roade luând naștere biserici, episcopii care extinzându-se au adus la lumina învățăturii pe strămoșii noștri geto-daci. La 4 km de localitatea Ioan Corvin jud. Constanța se află peștera numită a sfântului Andrei cu un pat scobit în piatră în care se crede că se odihnea sfântul. În 1944 peștera a fost transformată în biserică și sfințită de episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. A fost însă distrusă de trupele rusești în timpul războiului dar refăcută de către râvnitorul monah Nicodim
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
plecau, intrând grăbite în florile ce semănau cu niște clopoței. Unii stăteau tolăniți pe jos, rezemați doar într-un cot, alții își făceau de lucru cu bricegele lor legate de niște lănțișoare prinse de betelia pantalonilor, bricege cu care se scobeau sub unghii de unde înlăturau pământul ce le mai rămăsese din proprietățile de altădată, căci divinul Stalin, prin cozile sale de topor, îi deposedase de micile lor proprietăți în numele fericirii universale. Privind în depărtare din dealul lui Hambar se vedea nesfârșita
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PEISAJ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului peisaj zăpada descântată pe epiderma orizontului cade banală pe niște scântei de speranțe, vântul scobește sufeletele mugind tremurat, tot felul de urme gonesc la întâmplare peste noi: de dincolo dragostea încă mai vorbește într-o limbă pe care n-o înțelegem, iarna își poartă indispoziția peste tot ca o madonă care și-a preschimbat soțul
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
spun S-aveți un an frumos și bun Cu bucurii și sănătate Că e mai bună decât toate. La anul și la mulți ani Și nu vă mai gândiți la bani Că n-am venit să fac urări Să vă scobiți la buzunări... Referință Bibliografică: Plugușorul ... pentru t(h)oți / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
de ceai sau lapte. Se amestecă sucul de la o lămîie cu 100g de miere. Se ia cîte o lingură de amestec seară, înainte de culcare, cu ceai sau lapte. Se amestecă suc de ridiche neagră cu miere (părți egale) sau se scobește o ridiche neagră și se pune miere înăuntru. Se ia cîte o lingură, de trei ori pe zi. Se amestecă suc de hrean și miere (proporții egale) și se ia cîte o lingură, de două ori pe zi, dimineața și
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
speranțe în priviri. - Hei, oftă bătrânul, eu am păscut oile pe munte și am aflat de la bunicul meu că, tocmai în creierul munților, la răscrucea vânturilor, la îngemănarea nopților cu zilele, mai sus de Cetatea Vulturilor și dincolo de Țara Norilor, scobită într-o stâncă ascuțită, se află chilia lui Moș Vreme, cel care toarce caierul Ursitei, stăpân pe soarta oamenilor și pe viitorul lor. - Ei și? Ce-i cu asta? zise nerăbdător unul, văzând cum le bălmăjește moșul. - Păi așa spuneau
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
un cap mai îngust. 0chii situați în jumătatea anterioară a capului, bulbucați, privesc în sus. Jumătatea superioară a ochiului adesea acoperită de o pleoapă pigmentată, ușor de confundat cu pielea. Două perechi de nări mici, simple, îndepărtate. Spațiul interorbitar ușor scobit. Botul rotunjit, lungimea sa reprezintă 7,3 - 10% din cea a corpului. Gura terminală, mare, colțurile ei ajung, la exemplarele adulte, până sub mijlocul ochiului sau aproape de acesta; la cele juvenile abia sub partea anterioară a ochiului. Dinți mărunți, sub
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
un cap mai îngust. Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, bulbucați, privesc în sus. Jumătatea superioară a ochiului adesea acoperită de o pleoapă pigmentată, ușor de confundat cu pielea. Două perechi de nări mici, simple, îndepărtate. Spațiul interorbitar ușor scobit. Botul rotunjit, lungimea sa reprezintă 7,3 - 10% din cea a corpului. Gura terminală, mare, colțurile ei ajung, la exemplarele adulte, până sub mijlocul ochiului sau aproape de acesta; la cele juvenile abia sub partea anterioară a ochiului. Dinți mărunți, sub
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
noi, dorind să aflăm al cărui “tun” va pocni mai tare!? Iată ”rețeta” pentru confecționarea unui tun: -luam un bulgăre de lut moale de mărimea unei tărtăcuțe. După ce îl frământam ca pe aluatul de pâine făceam un fel de cilindru, scobit în interior, cu înălțimea de câțiva centimetri. Îl lucram cu atenția olarului când creează un lucru de valoare. Când era destul de larg iar fundul mai subțire decât pereții, scuipam înăuntru și „spoiam” interiorul. Îl ridicam cu atenție, ținându-l în
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
Iar de pragu-i sunt unite nalte scări de negre stânci / Care duc adânc în valea cea de-acol-abia văzută . Aceeași peșteră a fost descrisă de Alexandru Vlahuță în România Pitorească: Intrarea peșterii e largă și se aseamănă cu tinda unei biserici scobite în piatră ... înaintăm mai bine de-o jumătate de ceas în uriașa hrubă, ale cărei bolți răsună Goros de pașii și de glasurile noastre, și de ai cărei pereți întunecoși par gata să se desprindă tot felul de vedenii fantastice
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar cei mai cuvântăreți din fire se scobeau în dinți sau se scărpinau prin diferite locuri. Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară: - Bă, l-am văzut! Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
Vântu cu cele 5 miișoare de euro pe care mi le-ar fi trimis de la răcoare? Ce să fac pentru el de banii ăștia? Să-i tund gazonul din curte câtă vreme e la pârnaie? În calitate de cinefil, regăsesc procedeul cărții scobite pe dinăuntru în The Shawshank Redemption, Închisoarea Îngerilor, în care deținutul își sapă tunelul de evadare cu o sculă pitită într-o Biblie. Sau în romanul lui James Grady, Three Days of the Condor, după care s-a făcut filmul
S.O. Vântu – jignit grav de S. Ghiță () [Corola-blog/BlogPost/337694_a_339023]
-
un cap mai îngust. Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, bulbucați, privesc în sus. Jumătatea superioară a ochiului adesea acoperită de o pleoapă pigmentată, ușor de confundat cu pielea. Două perechi de nări mici, simple, îndepărtate. Spațiul interorbitar ușor scobit. Botul rotunjit, lungimea sa reprezintă 7,3 - 10% din cea a corpului. Gura terminală, mare, colțurile ei ajung, la exemplarele adulte, până sub mijlocul ochiului sau aproape de acesta; la cele juvenile abia sub partea anterioară a ochiului. Dinți mărunți, sub
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
partea posterioară ceva mai lată și cu o carenă vertebrală la indivizii juvenili. Plastronul este flexibil la juvenili și dur la adulți. Masculii au coada mai lungă - 2/3 din lungimea carapacei față de 1/2, la femele - iar plastronul este ușor scobit în partea posterioară. Este o specie carnivoră, se hrănește cu moluște, crustacee, larve de insecte, pești sau mormoloci. Perioada de activitate este cuprinsă între lunile martie - aprilie până la sfârșitul lunii septembrie. Hibernează în apă - Fuhn și Vancea, 1961 -. 6
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
să ne liniștim - să adăstăm pe malul înțelept al cuvintelor - pentru ca viața - în spume - să aibă vreme a ne ajunge din urmă să nu ne ferim de cuvinte - să nu ne ferim de lumină - precum furii înrăiți - ori cârtițele cele scobite de obiceiul iubirii a fi om a însemnat a rosti curajos ori laș - cuvinte pentru adormit minciuna cuvinte - pentru a limpezi vinu-n agheazmă ...cât de târzie - și cu cât mai târzie - cu atât mai exasperată orbitoare - a lui Dismas - mărturie
DOR DE STINGERE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344166_a_345495]
-
play parties”, evenimente publice pentru onorarea recoltelor, în cadrul cărora se spuneau povești despre morți, se cânta și se dansa. Foametea anului 1846 a făcut ca întreaga Americă să fie invadată de imigranți, în special irlandezi. De Halloween, aceștia obișnuiau să scobească napi, tărtăcuțe, cartofi și sfeclă pentru a-și face felinare care să-i păzească de spiritele rele. Prin cultura și obiceiurile lor, irlandezii aduc o contribuție însemnată la modelarea și popularizarea festivității tomnatice, începând cu organizarea așa numitor „ trick-or-treat”. Se
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
play parties”, evenimente publice pentru onorarea recoltelor, în cadrul cărora se spuneau povești despre morți, se cânta și se dansa. Foametea anului 1846 a făcut ca întreaga Americă să fie invadată de imigranți, în special irlandezi. De Halloween, aceștia obișnuiau să scobească napi, tărtăcuțe, cartofi și sfeclă pentru a-și face felinare care să-i păzească de spiritele rele. Prin cultura și obiceiurile lor, irlandezii aduc o contribuție însemnată la modelarea și popularizarea festivității tomnatice, începând cu organizarea așa numitor „ trick-or-treat”, care
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
verzirea, iar holda-aurie-n hambar va rugini, așa se duce vară, prea veselă mireasă, în ale toamnei brume, în brațe smochinii, mă uit întrebător la chipu-ți plin de soare ce-acum pe cer strâluce și râde-nveselit, cum muribund și ocru, scobit de remușcare, se va lăsa-n ‘tuneric, de frig zburătăcit... Și îți șoptesc că Timpu’ e meșterul abil, pe care-l păcălești... primăveri redându-i în ochii de copil. Sonnet XII Shakespeare When I do count the clock that tells
SONET XII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381854_a_383183]
-
oală uriașă, Gelu. • Lingeți ciocolata rămasă! Noi am preparat-o! Este delicioasă! Ne-am gândit și la voi, ca niște buni colegi! Vasul uriaș avea interiorul tapetat cu un strat gros de ciocolată, de aproape un centimetru. Copiii începură să scobească cu lingurile, cu plăcere, în conținutul dulce. • Uuuuu! Ce bună eeeeeeeee! exclamă încântat Leonardo. • Dă-te la o parte! Lasă-mă și pe mine puțin, îi spuse o fată din spatele său. • Ce vă tot plângeți atât! Eu nu am decât
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
Întreabă-mă dacă eu ți-am dori Secunda grea ce nu o înțeleg. Întreabă-mă de-mi amintesc acum Mirosul primăverii pe-nserat, Umăr la umăr pe același drum Și, totuși, doi străini noi ne-am aflat. Când chipul ți-l scobesc cu gândul meu Să simt cum împietrește liniștea, Întreabă-mă, întreabă-te mereu Ce gust poate avea, ea, Fericirea. Referință Bibliografică: Întreabă-mă / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1447, Anul IV, 17 decembrie 2014. Drepturi de Autor
ÎNTREABĂ-MĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381124_a_382453]
-
din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Răstimpul ăsta mut ce curge-n ape, ca pe-o icoană aburind sub feșnic, mi-a istovit scânteia prinsă-n pleoape, prinzându-mi cu lăcate somnul veșnic. Ascult cum cântă îngerii prin iarbă, scobind cununi prin suflete plecate, pe mâinile-mi răcite ploaia oarbă, mi-a șters cu fruntea-i glodul de păcate. Răstimpul ăsta-n care mă-nalț ca o suflare, se scutură de oase prin pielea de pământ, își trage-n ceruri
RĂSTIMPUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381248_a_382577]
-
Pârlea , publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. Tărâna-i pântecele-n care Cel bob de viață, în mirare, Așteaptă rând să crească mare, Cu darul coborât din soare. Tărâna-i stampa care poartă, Precum simbolurile-n hartă, Trecutul cel scobit cu daltă De-un biet prezent, oprit la haltă. * Tărâna e copaia-n care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. Deci nu pășiți cu tălpi murdare
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933) Citește mai mult Tărâna-i pântecele-n careCel bob de viață, în mirare,Așteaptă rând să crească mare,Cu darul coborât din soare.Tărâna-i stampa care poartă,Precum simbolurile-n hartă,Trecutul cel scobit cu daltăDe-un biet prezent, oprit la haltă.Tărâna e copaia-n care-ncapeUscatul trupului răs-stors de apeCând tot departele ne e aproape,Când azi, pe mâine-o să-l îngroape.Deci nu pășiți cu tălpi murdarePeste țărâna hrănitoare,Și nu
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
și asupriți?” E-atât de bine - (Floare Ranta Cândea) E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ și să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în portocala de lumânare/ apoi ne ardem la/ șemineul amintirilor...” 1. Legătura dintre literatura romană a începutului de secol, din țară și literatura din diaspora. Categoric, există o astfel de legătură, din păcate, prea puțin valorificată de forurile Culturii din
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]