259 matches
-
mi-a spus că nu, că vătraiul nostru era vătraiul unui om bun. Asta nu ne-a împiedicat ca o parte din vară să ne jucăm cu el de-a „Omul mort din mlaștina lui O’Leary“. Nu era mare scofală. Unul dintre noi se prefăcea că-l pocnește în cap pe celălalt cu vătraiul, apoi cel care fusese lovit trebuia să zacă pe jos vreo câteva secole, după care altcineva trebuia să fie domnul Bourke, să vină și să mimeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
corpul tău te ajută oferindu-ți un alt fel de grijă. Pentru numele lui Dumnezeu! — M-am săturat de felul în care e interpretat orice gest, am spus eu cu răutate. M-a durut măseaua. Asta a fost tot. Mare scofală! —Tu ai fost cea care s-a întrebat de ce acum, mi-a reamintit Margot cu blândețe. Restul drumului am tăcut. Când am ajuns înapoi la Cloisters, am fost întâmpinată de parc-aș fi lipsit nu știu câți ani. Aproape toată lumea a sărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Brigit a înțeles greșit. —Plătesc eu, a țipat. Dar trebuie să vii. Te rog. Nu pot să mă duc singură. Probabil că și lui Luke i-ar plăcea să meargă, am aruncat eu ideea, ca și când n-ar fi fost mare scofală. Știi cât de mult îi plac piesele de teatru. —Curvă vicleană ce ești! Brigit Lenehan nu era cretină. —Nu trebuia să faceți pauză astă-seară? — Am discutat despre asta, am răspuns eu înțelegătoare. Dar acum, că a intervenit acest eveniment neașteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în restaurant, ți-am văzut fața. Eram curioasă de ce te-ai decis să pui punct relației cu ea. Randall s-a făcut roșu ca racul. — Claire, ți-am spus! Nu s-a întâmplat nimic între noi! N-a fost nici o scofală! Am vrut doar s-o anunț personal de nuntă. Te rog, Claire, crede-mă, n-a fost nimic mai mult decât... — Te cred, Randall. Doar că mă întrebam de ce ai terminat relația cu Coral. Care au fost motivele tale. — Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
umană, se voiau copiii monstrului. Fascinați de imaginea antropomorfă, încifrată, încârligată, inaccesibilă. Supraomul, îți amintești? Omul nou al vremurilor noi, cântecele, modelul, Asociația-model, uniformele, urletele, promisiunile. Cadența, cadența, herr Doktor. Bestia bicefală tricefală, tovarășe, pam pam, cu fală, triumfală, ce scofală, tra la la... Șoferul holbase ochii și dilatase urechile. Nu știi niciodată pe cine ai în taxi, în ziua de azi, trebuie să fii atent, atent, numai ochi și urechi. Taxiul frânase lent, elegant în fața vilei. La așa discurs, Mitică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-te, Gordon. Hai să-ți spun niște nume, și-o să vedem ce știu și ce nu. — Ce nume? — Dunkel Frères. Alec Smith. Nathaniel Hawthorne. Ian Metropolis. Myron Trumbell. Cum ți se pare? Mai vrei? — Bine, deci știi cine sunt. Mare scofală. — Da, mare. Pentru că, știind ce știu, sunt în situația de a obține de la tine ceea ce vreau. — Aha, carevasăzică asta e. Vrei bani. Vrei și tu o parte. — Iar ai zbârcit-o, Gordon. Nu mă interesează banii. Nu trebuie să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o fac. Dar îl pun în sertarul biroului meu, unde nu pot să-l văd. Asta ca să nu existe nici o tentație. Mă hotărăsc apoi să-mi scot uniforma înainte să mă bag în pat. Poate nu vi se pare mare scofală, dar credeți-mă că după un zbor transatlantic, orice necesită un minimum de energie, cum ar fi să-ți scoți jacheta, bluza, fusta, dresurile și o eșarfă, pare tortură curată. Nu ar trebui să vă spun asta, ca nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
chiar la pretențiile teritoriale. Dar n-ar recunoaște în ruptul capului că are disperată nevoie de mine, că, dintre toți generalii, doar eu sunt capabil să-l înfrunt pe acel «distrugător de lumeț. Mă somează acum să închei pacea. Mare scofală! Puteam să închei pacea asta încă din toamnă, imediat după victoria de la Slobozia. Nimic mai ușor! Dar am vrut să îngenunchez vanitatea lui, am vrut să-mi spună clar că are nevoie de mine și numai de mine. Șiretul! Trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
erau la gura sobei lemne, surcele, hârtie, sticla cu gaz, de aprins... Zicea că ea se arde; și că ea se nămânjește; și că fotoghinu’ pute... - Nu-i nimic, focul Îl fac eu, ca și până acum, nu-i mare scofală, dar ziceam că lemnele costă, eu, cu un singur salar, cu un copil mic, ziceam că poate... - Copilu nu io țî l-am făcut! Și asta era adevărat - nu ea mă făcuse cu mama. - Ș-apăi soba n-are gură la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dădea semne c-ar fi vrut să se mute de-acasă. De vreme ce Joanne tot n-o să locuiască aici, de ce nu rămâi în camera de oaspeți? i-a spus Nick lui Susan într-o seară, ca și cum n-ar fi fost mare scofală. Ar fi o prostie să mai plătești chirie la un apartament, când ai putea să stai aici și să contribui doar cu o parte din banii pentru plata facturilor. În plus, Milly adoră să te aibă în preajmă. Și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dulciuri de la tine? se strâmbă cu dispreț Fund-de-sticlă înghesuind vreo cinci bomboane în gură. - Ascultă la mine, nepoate, se bagă cea cu gura încă liberă, dacă o ții și tu ca tac-tu și ca mătușî-ta, n-o să faci nicio scofală. Uite, eu am muncit la băcănie o viață întreagă, nu m-am distrat și, iacătă, mi-am făcut casă. Dacă arunci banii pe bomboane o să stai chiriaș toată viața. Vai de curu’ tău. Vezi dacă am fost strângătoare? Acum ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
prestanță. O personalitate puternică înseamnă un cearceaf de piele. Cum de nu mi-am dat seama de lucrurile astea până acum? E atât de evident! Ani de zile mi-am ținut pielea cât mai aproape de corp, cu zgârcenie, de parcă cine știe ce scofală ar fi fost asta. Acum, ajunsă la o maturitate mintală rezonabilă, mi-aș dori ca după moarte să fiu belită, iar pielea mea tăbăcită să acopere un întreg perete al sălii de concerte din cartierul nostru. Uneori, nu foarte rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu stridii, cu rahat turcesc, cu măsline aduse cu vaporul până la Galați și de acolo cu carele cu boi până la Stănișești, învățată cu respectul jidanilor care-și scoteau pălăria în fața ei pe uliță: săru’ mânușițele, jupâniță! Și cu ce mare scofală s-au ales? Strechea le-a omorât zeci de oi, porci și capre. Numai ce terminau biserica dintr-un sat și se gândeau să răsufle un pic, că episcopul îi și muta în alt sat cu biserica sau școala în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în paragină. Că doar Gicu, așa șchiop cum era el, se arăta mereu destoinic. Ba și la adunările legionarilor se dusese. Nu că l-ar fi interesat politica, dar voia să obțină bani pentru biserică, școală, drumuri. Na că mare scofală au făcut! Când au venit rușii, le-au împușcat porcii în coteț. Fetele abia au scăpat de batjocură, ascunse care într-un bordei din grădină, care în păpușoi. Cum au ajuns comuniștii la putere, l-au și expediat pe Gicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aștia doi nu intrară la noi, la ortodocși, fiindcă sunt catolici, la origine, șopocăiește Fratele. De, reîncarnări de cavaleri apuseni, cruciați... No comment! i-o livrează Dan. Culturalmente, ar fi unele divergențe de credință, între ei și noi. Nu mare scofală: filioque, filiația, purgatoriul, imaculata concepțiune și infailibilitatea Papei. Mărunțișuri din acelea dogmatice! Până și-aici, in templum, tot orgoliul primează... Nu neapărat! îl contrazice Îngerul. Dumnezeu este Unul singur! Dar, fiecare muritor este nimerit să-și îndrepte atenția, spre ceea ce
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cafea ca la noi acasă n-am băut la nimeni ! Și doar nu s-ar putea spune că Niki nu a umblat. Sigur, n-a voiajat cât era normal, ca noi toți, dar este un om umblat ! Eee-tee, că mare scofală-i să umbli ! Și uite la bleaga de Ivona cum l-așteaptă cu masa întinsă d-o oră și numai de el turuie, Niki-n sus, Niki-n jos... Când o auzi, stai și te crucești ; păi, ce vremi să fie alea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe toți ăștia care umblau dintr-o parte În alta... te găzduiau și ei unde puteau, prin hambare, prin grajduri, cu animalele. Frate-meu s-a umplut la un moment dat de păduchi, nu că asta ar fi fost mare scofală... Știi tu cum erau atunci drumurile? Niște nenorociri desfundate, pline de noroaie, drumuri de pămînt... Singurul drum asfaltat din țară era de la București la Sinaia. — Și-n astea două luni cît ați venit spre sud... cum ați scăpat de bombardamente
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e. Mie îmi place Stella. E speriată de George. Și eu sunt. Aș vrea să plec undeva în Sud, la Marea Mediterană, în Italia, Grecia, oriunde. N-am ieșit niciodată din Anglia, am fost doar la Londra, de câteva ori - mare scofală! Pe vremuri, țineam tot timpul o valiză gata pregătită, pentru cazul că mi-ar pica un tip bogat, bun și generos, pe pare să-l iubesc cum n-a fost niciodată iubit în viață: un bărbat trist, pe care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ajung, dar ne mai strângem și noi. Când n-avem încotro, ne împrumutăm. Nu-mi răspunse nimic. Urmărea în sine firul unui gând care-l muncea. Într-un târziu, reluă: ― Măi, băiete, cu leafa ta n-ai să faci mare scofală; copilul vine și cere, mai vine al doilea, poate și al treilea și greutățile cresc. Eu știu ce înseamnă să ții o familie. ― Ce vrei să spui, tată? ― Taci și ascultă. Nu te băga în vorbă! Ce m-am gândit
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
președintele juriului. Cică ăla ar fi...” “Stai să vezi, frăție, că de n-ar fi doar amiciția cu Mateescu, mai treacă-meargă, dar acolo s-a nimerit să fie chiar un fost coleg de grupă al stimabilului nostru Paul, așa că...” “Mare scofală o mențiune, acolo! O ia orice elev care s-a prezentet la start. Ăsta e un fel de premiu de participare”. “Câinii latră, ursul merge” Acum, clasa a XII-a C are o situație generală mult mai bună, chiar dacă dirigintele
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
capului, alungând țânțarii. Doar o scrisoare; prietenoasă și personală, pe un ton formal. Nu-i o chestie pentru care să stai jos și s-o citești cap coadă. Când s-a întâmplat asta, vrea să știe Rupp. De parcă e mare scofală. Cine știe? Mai demult. Nu-i mare chestie. Frate, ăștia sunt armata, ce dracu’. Doar pe ei nu-i grăbește nimeni. Dar Rupp e tare întors pe dos, îl freacă la cap. Ne ocupămde jucăria aia imediat, de cum ajungem acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ar fi legat căpăstrul unui cal de un stâlp. Îmbrățișarea încetă înainte ca Daniel să poată răspunde la ea. Scuze pentru bășinile alea antice, moșule. Mult timp pierdut și mult stres, iar acum nici măcar nu mai țin minte ce mare scofală s-a întâmplat. Bun, nu voiam să te las să mă atingi în zonele intime. Asta nu înseamnă că trebuia să te bat până ți-a dat borșu’. Nu, spuse Daniel. A fost vina mea. Numai a mea. —Frate, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Sigur că n-aveau probe împotriva lui, niciodată n-aveau, lucra curat, cum se și lăuda, dar motivul adevărat trebuie că era safe-ul necunoscutului. Sperau pesemne că, urmărindu l, o să-l găsească, în timp ce cu el închis nu făceau nici o scofală, ba mai era și-o gură de hrănit în plus. — Las’ pe mine, Jeane, le spusese Fane în loc de rămas-bun nefericiților care-și petreceau Crăciunul în arest, nici io nu-s născut ieri! Fluieră a mirare când dădu de-o frizerie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Pants, lucrând câte opt ore pe zi ca director. Dar chiar și numele de Levy Pants îi provoca arsuri la stomac. Îl asocia cu tatăl său. — Ce-ai făcut, Gus? Ai semnat câteva scrisori? Am concediat pe cineva. — Zău? Mare scofală! Pe cine? Pe unul dintre fochiști? Ți-aduci aminte că ți-am vorbit despre o namilă scrântită, unul pe care l-a angajat măgarul acela de Gonzalez? — A, da. Pe el? Doamna Levy începu să se rostogolească pe planșeta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
place salata de cartofi. — Aș vra să vezi și tu ce halate mari mi-aduce la spălat. Și ce sfaturi îmi dă cum să le spăl. Ai zice că vinde fulgi de săpun la televizor. Vorbește de parcă-i cine știe ce mare scofală să-mpingă căruciorul pe străzile din centru. — Ia uită-te la Angelo, fetițo. Ne toarnă câte-o băutură bună. — N-ai o aspirină, dragă? — Vai, Irene! Ce musafiri leșinați mi-a fost dat să am! Ia-ți ceva de băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]